Decizie nr.12 din 01.02.2022 de inadmisibilitate a sesizării nr.247g/2021 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor texte din articolul 144 alin.(4) din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012 (efectul admiterii contestaţiei asupra creanţelor neincluse în tabelul definitiv al creanţelor)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.247g/2021 privind excepţia de

neconstituţionalitate a unor texte din articolul 144 alin.(4)

din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012

(efectul admiterii contestaţiei asupra creanţelor

neincluse în tabelul definitiv al creanţelor)

nr. 12  din  01.02.2022

 (în vigoare 01.02.2022) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 73-77 art. 30 din 18.03.2022

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN, judecători,

cu participarea dlui Dumitru Avornic, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată pe 8 noiembrie 2021,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând pe 1 februarie 2022, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textelor "admite contestaţia" şi "creanţa se radiază din tabel" din articolul 144 alin.(4) din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012, ridicată de dl avocat Vasile Tarnovschi, în interesele B.C. "Eximbank" S.A., parte în dosarul nr.2i-559/20, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul central.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de dl Vitalie Stratan, judecător la Judecătoria Chişinău, sediul central, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Prin Hotărârea Judecătoriei Chişinău, sediul central, din 30 noiembrie 2020 a fost intentat procesul de insolvabilitate faţă de debitorul CMA "Exim-Asint" S.A.

4. Pe 28 decembrie 2020, B.C. "Eximbank" S.A. a formulat, în instanţa de insolvabilitate, o cerere privind admiterea creanţelor sale faţă de debitorul insolvabil Compania Mixtă de Asigurări "Exim-Asint" S.A.

5. Pe 10 februarie 2021, administratorul insolvabilităţii a prezentat în instanţa de insolvabilitate tabelul definitiv al creanţelor în care nu a fost acceptată creanţa formulată de B.C. "Eximbank" S.A.

6. Pe 17 februarie 2021, B.C. "Eximbank" S.A., în baza articolului 144 din Legea insolvabilităţii, a contestat refuzul administratorului insolvabilităţii de a accepta creanţa sa şi de a o include în tabelul definitiv al creanţelor.

7. Pe 26 iunie 2021, Judecătoria Chişinău, sediul central, ca instanţă de insolvabilitate, a dispus admiterea cu statut provizoriu la masa credală a creanţei chirografare de rangul V a potenţialului creditor B.C. "Eximbank" S.A.

8. Pe 6 septembrie 2021, dl avocat Vasile Tarnovschi, în interesele B.C. "Eximbank" S.A., a solicitat instanţei de insolvabilitate confirmarea listei creditorilor cu drept de vot pentru adunarea creditorilor din 10 septembrie 2021.

9. Pe 7 septembrie 2021, instanţa de insolvabilitate a adoptat încheierea prin care a respins ca inadmisibilă cererea de confirmare a listei creditorilor cu drept de vot şi convocarea adunării creditorilor pentru data de 10 septembrie 2021.

10. Pe 11 octombrie 2021, în şedinţa de judecată, dl avocat Vasile Tarnovschi a ridicat, în interesele B.C. "Eximbank" S.A., excepţia de neconstituţionalitate a textelor "admite contestaţia" şi "creanţa se radiază din tabel" din articolul 144 alin.(4) din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012.

11. Prin Încheierea din 25 octombrie 2021, Judecătoria Chişinău, sediul central, a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a sesizat Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

12. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

13. Prevederile relevante ale Legii insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012 sunt următoarele:

Articolul 144

Creanţele contestate

"(1) Debitorul şi creditorii pot să formuleze contestaţii cu privire la creanţele şi la drepturile de preferinţă neadmise sau trecute integral sau parţial de administratorul insolvabilităţii/lichidator în tabelul definitiv.

(2) Contestaţiile se depun la instanţa de insolvabilitate în termenul prevăzut la art.143 alin.(6). Contestaţiile înaintate după acest termen se declară tardive şi se restituie fără a fi examinate.

(3) Instanţa de insolvabilitate soluţionează contestaţiile în şedinţă de validare sau în cadrul unei alte şedinţe speciale, cu citarea contestatorului, a creditorului care deţine creanţa contestată, dacă acesta nu este chiar contestatorul, a administratorului insolvabilităţii/lichidatorului şi a oricărei alte părţi interesate, după caz.

(4) Dacă la examinarea contestaţiei se constată existenţa unui litigiu de drept, instanţa de insolvabilitate admite contestaţia printr-o încheiere motivată, care poate fi atacată cu recurs de către creditorul a cărui creanţă nu a fost validată. În acest caz, creanţa se radiază din tabel, iar creditorul a cărui creanţă nu a fost validată este în drept să intenteze proces separat de confirmare a creanţei sau de preluare a procesului pendinte. Creanţele faţă de care au fost admise contestaţiile se iau în calcul la elaborarea planului de distribuire intermediară prin rezervarea lor din masa debitoare, în condiţiile stabilite la art.152.

(5) Până la judecarea irevocabilă a contestaţiei, instanţa de insolvabilitate va putea declara, prin încheiere motivată, creanţa ca fiind admisă parţial sau integral cu statut provizoriu la masa credală, cu dreptul de a participa şi de a vota la adunarea creditorilor, de a înainta şi a retrage candidatura administratorului insolvabilităţii/lichidatorului, dar fără dreptul de a participa la distribuirile de sume şi de a se realiza împotriva debitorului sau a membrilor ori asociaţilor acestuia. Admiterea ulterioară a contestaţiei şi/sau radierea creanţei trecute în tabel cu titlu provizoriu nu pot servi temei legal pentru anularea hotărârilor adoptate de adunarea creditorilor cu participarea acesteia sau pentru revocarea candidaturii administratorului insolvabilităţii/lichidatorului.

[…]

(9) Instanţa de insolvabilitate soluţionează contestaţia prin încheiere care poate fi contestată cu recurs. Încheierea irevocabilă prin care contestaţia este admisă sau respinsă cu validarea creanţei este executorie pentru administratorul insolvabilităţii/lichidator şi pentru toţi creditorii. Încheierea constituie temei pentru rectificarea tabelului definitiv al creanţelor sau a tabelului definitiv consolidat fără a se convoca şedinţă specială de validare.

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

14. Autorul excepţiei menţionează că articolul 144 din Legea insolvabilităţii stabileşte dreptul creditorilor de a contesta decizia administratorului insolvabilităţii de neadmitere a creanţelor sale şi refuz de includere a acestora în tabelul definitiv al creanţelor.

15. Autorul excepţiei susţine că norma contestată nu întruneşte condiţiile calităţii legii. Astfel, în cazul în care creditorul contestă neadmiterea creanţei sale de către administratorul insolvabilităţii, norma contestată nu-i permite instanţei de insolvabilitate să valideze creanţa neadmisă, ci prevede că în cazul în care admite contestaţia, creanţa se radiază din tabelul definitiv al creanţelor, fapt care echivalează cu o respingere a contestaţiei.

16. Autorul excepţiei consideră că această prevedere creează incertitudini cu privire la exercitarea dreptului de acces la justiţie şi contravine articolelor 20, 23 şi 54 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

17. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

18. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea insolvabilităţii, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

19. Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate, ridicată de dl avocat Vasile Tarnovschi, în interesele B.C. "Eximbank" S.A., parte în dosarul nr.2i-559/20, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul central, este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

20. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie textele "admite contestaţia" şi "creanţa se radiază din tabel" din articolul 144 alin.(4) din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012. Aşa cum rezultă din sesizare, este examinată o contestaţie depusă de un creditor împotriva refuzului administratorului insolvabilităţii de a accepta creanţa şi de a o include în tabelul definitiv al creanţelor. Prin urmare, Curtea admite că norma contestată ar putea fi aplicată la examinarea cauzei în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate. Curtea constată că textul criticat nu a constituit anterior obiect al controlului constituţionalităţii.

21. Curtea reţine că autorul sesizării a menţionat incidenţa articolelor 20 [accesul la justiţie], 23 [dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle] şi 54 [restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi] din Constituţie.

22. Curtea reţine că articolul 20 din Constituţie prevede că orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime. Condiţia stabilită de articolul 20 din Constituţie este ca instanţa de judecată să ofere motive rezonabile în cazul admiterii sau al respingerii unei contestaţii. În jurisprudenţa sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a notat că obligaţia instanţelor judecătoreşti de a-şi motiva deciziile reprezintă o garanţie procedurală esenţială în baza articolului 6 § 1 din Convenţie, pentru că le demonstrează părţilor că argumentele lor au fost avute în vedere, pentru că le oferă posibilitatea de a formula obiecţii sau de a contesta hotărârea şi serveşte, de asemenea, pentru prezentarea motivelor hotărârii judecătoreşti către public (a se vedea Siredzhuk v. Ucraina, 21 ianuarie 2016, § 63). În această cauză, norma contestată prevede că, dacă la examinarea contestaţiei se constată existenţa unui litigiu de drept, instanţa de insolvabilitate admite contestaţia printr-o încheiere motivată. Astfel, expresia "încheiere motivată" reprezintă o garanţie procedurală esenţială a dreptului de acces la justiţie. Mai mult, Curtea observă că încheierea de admitere a contestaţiei poate fi atacată cu recurs de către creditorul a cărui creanţă nu a fost validată, asigurând participantul la proces cu o garanţie procedurală suplimentară.

23. Astfel, cerinţa de a motiva încheierea şi posibilitatea de a ataca cu recurs această încheiere reprezintă garanţii procesuale suficiente din perspectiva articolului 20 din Constituţie, astfel, nu există o ingerinţă în acest articol.

24. Pentru că nu s-a demonstrat incidenţa drepturilor fundamentale invocate de autorul sesizării, Curtea subliniază că nici articolele 23 şi 54 din Constituţie nu sunt incidente. Curtea reiterează că articolul 23 din Constituţie nu are o aplicare de sine stătătoare. Pentru a putea fi invocat standardul calităţii legii, trebuie să existe o ingerinţă într-un drept fundamental. În jurisprudenţa sa, Curtea a menţionat că testul calităţii legii se efectuează prin raportare la un drept fundamental. De asemenea, cu referire la pretinsa încălcare a articolului 54 din Constituţie, Curtea a subliniat că nici acest articol nu poate fi invocat de sine stătător. Articolul 54 îi impune Curţii un mod de analiză a caracterului proporţional al ingerinţelor în drepturile fundamentale. Astfel, pentru a putea fi invocat acest articol, autorul sesizării trebuie să argumenteze incidenţa unui drept fundamental (a se vedea HCC nr.11 din 25 martie 2021, § 27; DCC nr.112 din 15 iulie 2021, § 22).

25. Prin urmare, în baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g) şi 140 din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textelor "admite contestaţia" şi "creanţa se radiază din tabel" din articolul 144 alin.(4) din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012, ridicată de dl avocat Vasile Tarnovschi, în interesele B.C. "Eximbank" S.A., parte în dosarul nr.2i-559/20, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul central.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.