Decizie nr.112 din 15.07.2021 de inadmisibilitate a sesizării nr.85g/2021 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolelor 27 alin.(4), 28 alineatele (3) şi (5) şi 34 alin.(3) din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012 (intentarea procesului de insolvabilitate)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.85g/2021 privind excepţia de neconstituţionalitate

a articolelor 27 alin.(4), 28 alineatele (3) şi (5) şi 34 alin.(3) din

Legea insolvabilităţii nr. 149 din 29 iunie 2012

(intentarea procesului de insolvabilitate)

nr. 112  din  15.07.2021

 (în vigoare 15.07.2021) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.186-189 art.150 din 06.08.2021

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Liuba ŞOVA, Preşedinte de şedinţă,

dlui Nicolae ROŞCA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Dina Musteaţa, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată pe 14 aprilie 2021,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând pe 15 iulie 2021, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolelor 27 alin.(4), 28 alineatele (3) şi (5) şi 34 alin.(3) din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012, ridicată de dl avocat Petru Bălănel, în interesele S.R.L. "Concordia-Management", parte în dosarul nr.2i-59/2019, pendinte la Judecătoria Bălţi, sediul central.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de dl judecător Valeriu Pădurari de la Judecătoria Bălţi, sediul central, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Prin Încheierea Judecătoriei Bălţi, sediul central, din 14 iunie 2019 a fost admisă cererea introductivă a creditorului S.R.L. "Concordia-Management" privind intentarea procesului de insolvabilitate faţă de debitorul S.R.L. "Verisvin".

4. Prin Încheierea din 24 octombrie 2019, Judecătoria Bălţi, sediul central, a dispus aplicarea măsurilor de asigurare, printre care şi obligarea debitorului de a pune la dispoziţia administratorului provizoriu, în termen de 10 zile, documentele activităţii economice şi contabile pentru documentare.

5. Pe 30 octombrie 2019, administratorul provizoriu a solicitat membrilor organelor de conducere ale debitorului, precum şi contabilului-şef al S.R.L. "Verisvin" de a-i prezenta, printr-un act de predare-primire, în termen de 10 zile, informaţiile şi documentele pentru a-şi îndeplini atribuţiile de administrator provizoriu.

6. Pe 15 iunie 2020, administratorul provizoriu a solicitat repetat membrilor organelor de conducere ale S.R.L. "Verisvin" şi contabilului-şef să-i prezinte, în termen de 10 zile, informaţiile şi documentele pentru îndeplinirea atribuţiilor de administrator provizoriu.

7. Prin referinţa sa, S.R.L. "Verisvin" a solicitat respingerea cererii introductive de intentare a procesului de insolvabilitate înaintată de creditori. La referinţă nu au fost anexate actele indicate în articolul 17 al Legii insolvabilităţii.

8. În şedinţa de judecată, dl avocatul Petru Bălănel a ridicat, în interesele S.R.L. "Concordia-Management", excepţia de neconstituţionalitate a articolelor 27 alin.(4), 28 alineatele (3) şi (5) şi 34 alin.(3) din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012.

9. Prin Încheierea din 31 martie 2021, Judecătoria Bălţi, sediul central, a admis ridicarea excepţiei şi a sesizat Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

10. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

11. Prevederile relevante ale Legii insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012 sunt următoarele:

Articolul 1

Scopul şi domeniul de reglementare

"(1) Scopul prezentei legi este instituirea cadrului juridic privind stabilirea unei proceduri colective pentru satisfacerea creanţelor creditorilor din contul patrimoniului debitorului prin aplicarea faţă de acesta a procedurii de restructurare sau a procedurii falimentului şi prin distribuirea produsului finit.

(2) Prezenta lege este aplicabilă persoanelor juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, întreprinzătorilor individuali, inclusiv titularilor de patentă de întreprinzător, societăţilor de asigurări, organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare, companiilor fiduciare, organizaţiilor necomerciale, înregistrate în Republica Moldova în modul stabilit, precum şi maselor succesorale lăsate de persoanele fizice, indiferent de faptul dacă desfăşurau sau nu activitate de întreprinzător. Prezenta lege nu se aplică băncilor.

(3) Statul, unităţile administrativ-teritoriale şi persoanele juridice de drept public nu sunt subiecte ale insolvabilităţii.

Articolul 27

Executarea măsurilor de asigurare

"(1) După desemnare, administratorul provizoriu întocmeşte şi prezintă instanţei de insolvabilitate, în termenul stabilit de aceasta, care nu va putea depăşi 45 de zile lucrătoare de la desemnarea sa, un raport cu privire la executarea măsurilor de asigurare, prin care să propună fie intentarea procedurii de insolvabilitate, fie intentarea procedurii simplificate a falimentului, ori prin care să constate solvabilitatea debitorului şi încetarea procesului. În funcţie de circumstanţele cauzei pe motive temeinice, instanţa poate prelungi termenul prevăzut cu cel mult 15 zile lucrătoare.

(3) Debitorul are obligaţia de a transmite administratorului provizoriu, în cel mult 3 zile lucrătoare de la cerere, informaţiile solicitate de acesta, apreciate ca fiind necesare, cu privire la activitatea şi la patrimoniul său, precum şi documentele activităţii economice şi documentele de evidenţă contabilă, care vor fi reţinute de administratorul provizoriu spre documentare.

(4) În cazul în care informaţiile şi documentele prevăzute la alin.(3) nu sunt prezentate de către membrii organelor de conducere ale debitorului, aceştia vor fi traşi la răspundere patrimonială subsidiară şi/sau penală, sau contravenţională, în modul stabilit de lege, iar administratorul provizoriu desemnat va reconstitui, în măsura posibilităţilor, informaţiile şi/sau documentele, cheltuielile urmând a fi încasate din contul persoanelor culpabile.

[…]".

Articolul 28

Referinţa la cererea introductivă

"(1) Până la emiterea încheierii de admitere a cererii introductive spre examinare, în decursul a 3 zile lucrătoare de la primirea cererii introductive înaintate de creditor, instanţa de insolvabilitate va expedia debitorului cererea în copie pentru a-şi expune poziţia procesuală prin înaintarea referinţei.

(2) În cel mult 10 zile de la primirea copiei de pe cererea introductivă, debitorul prezintă instanţei de insolvabilitate o referinţă la cererea introductivă, prin care contestă sau recunoaşte existenţa stării de insolvabilitate. În referinţă debitorul poate răsturna prezumţia incapacităţii de plată prin prezentarea probelor care confirmă că el a executat obligaţiile pecuniare sau că există o acţiune civilă în legătură cu această obligaţie, intentată până la depunerea cererii introductive, ori că obligaţia poate fi stinsă prin compensare cu o obligaţie într-un cuantum egal sau mai mare. Dacă obiectează faţă de starea de insolvabilitate şi dacă obiecţiile sunt recunoscute ulterior de instanţa de insolvabilitate ca fiind nejustificate, debitorul nu mai are dreptul să solicite procedură de restructurare.

(3) Dacă, în urma examinării referinţei, constată că debitorul nu este în stare de insolvabilitate, instanţa de insolvabilitate respinge cererea introductivă, care va fi considerată ca lipsită de orice efect chiar de la înregistrare.

(4) Dacă debitorul nu contestă prin referinţă, în termenul prevăzut la alin.(2), că este în stare de insolvabilitate şi îşi exprimă intenţia de a-şi restructura activitatea, instanţa de insolvabilitate, în termen de 10 zile lucrătoare de la primirea referinţei, adoptă din oficiu o hotărâre de intentare a procedurii de insolvabilitate, obligându-l să prezinte un plan al procedurii de restructurare.

(5) La referinţa faţă de cererea introductivă, debitorul anexează actele indicate la art.17.

[…]".

Articolul 34

Hotărârea de intentare a procedurii de insolvabilitate

(1) Instanţa de insolvabilitate hotărăşte, în baza aprecierii temeiului de insolvabilitate şi a faptelor constatate în cadrul examinării cererii introductive, asupra intentării procedurii de insolvabilitate sau asupra respingerii cererii introductive.

(2) Hotărârea de intentare a procedurii de insolvabilitate devine executorie în momentul pronunţării. Dispozitivul hotărârii se înmânează administratorului desemnat imediat.

(3) Prin hotărârea de intentare a procedurii de insolvabilitate, instanţa de insolvabilitate dă apreciere concluziilor din raportul administratorului provizoriu, prevede mărimea revendicărilor asupra cărora obiecţiile debitorului şi/sau ale creditorilor au fost respinse ori considerate ca fiind întemeiate, desemnează administratorul insolvabilităţii şi instituie, după caz, comitetul creditorilor.

[…]".

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

12. Autorul sesizării susţine că prevederile contestate nu prevăd posibilitatea de a determina cu certitudine care sunt condiţiile pentru intentarea unui proces de insolvabilitate şi care condiţii i-ar permite instanţei să respingă cererea introductivă, deoarece legislaţia contestată nu conţine repere clare de care instanţa de judecată ar trebui să se ghideze şi care le-ar permite şi participanţilor la proces să prevadă soluţia cazului.

13. De asemenea, autorul notează că textul "concluziile din raportul" administratorului provizoriu este mult prea abstract şi vag şi nu corespunde criteriului previzibilităţii în privinţa identificării condiţiilor de respingere a cererii introductive sau de intentare a procedurii de insolvabilitate. Prin urmare, există dificultăţi de interpretare, care permit arbitrariul, fiind posibilă încălcarea dreptului la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele legitime.

14. Autorul sesizării pretinde că dispoziţiile contestate sunt contrare articolelor 1 alin.(3), 20, 23, 46 şi 54 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

15. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

16. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor dispoziţii din Legea insolvabilităţii, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

17. Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolelor 27 alin.(4), 28 alineatele (3) şi (5) şi 34 alin.(3) din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012, ridicată de un avocat, reprezentant al creditorului S.R.L. "Concordia-Management", parte în dosarul nr.2i-59/2019, pendinte la Judecătoria Bălţi, sediul central, este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

18. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie articolele 27 alin.(4), 28 alineatele (3) şi (5) şi 34 alin.(3) din Legea insolvabilităţii. Curtea admite că normele contestate ar putea fi aplicate la soluţionarea cauzei. După cum rezultă din sesizare şi din încheierea Judecătoriei Bălţi, sediul central, excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză care are ca obiect examinarea cererii introductive privind intentarea procesului de insolvabilitate.

19. Curtea observă că normele contestate nu au mai făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate.

20. Curtea reţine că autorul sesizării a invocat incidenţa articolelor 1 alin.(3) [statul de drept], 20 [accesul liber la justiţie], 23 [dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle], 46 [dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia] şi 54 [restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi] din Constituţie.

21. Cu privire la incidenţa articolului 1 alin.(3) din Constituţie, Curtea a subliniat că această normă comportă un caracter general şi reprezintă un imperativ care stă la baza tuturor legilor. Ea nu poate constitui un reper separat şi nu poate fi invocată de sine stătător, ci numai în coroborare cu o altă prevedere din Constituţie, care trebuie să fie aplicabilă (a se vedea HCC nr.9 din 18 martie 2021, § 31).

22. Curtea reiterează că articolul 23 din Constituţie nu are o aplicare de sine stătătoare. Pentru a putea fi invocat standardul calităţii legii, trebuie să existe o ingerinţă într-un drept fundamental. În jurisprudenţa sa, Curtea a menţionat că testul calităţii legii se efectuează prin raportare la un drept fundamental (a se vedea HCC nr.11 din 25 martie 2021, § 27; DCC nr.13 din 2 februarie 2021, § 20). De asemenea, cu referire la pretinsa încălcare a articolului 54 din Constituţie, Curtea a subliniat că nici acest articol nu poate fi invocat de sine stătător. Articolul 54 îi impune Curţii un mod de analiză a caracterului proporţional al ingerinţelor în drepturile fundamentale. Astfel, pentru a putea fi invocat acest articol, autorul sesizării trebuie să argumenteze incidenţa unui drept fundamental (a se vedea HCC nr.11 din 25 martie 2021, § 27).

23. Cu privire la incidenţa articolelor 20 şi 46 din Constituţie, autorul sesizării nu a oferit argumente care să demonstreze caracterul neconstituţional al prevederilor contestate. Aşadar, Curtea reţine că simpla enumerare a normelor constituţionale, în lipsa argumentelor care ar fundamenta pretinsa relaţie de contrarietate a dispoziţiilor legale criticate faţă de acestea, nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituţionalitate.

24. Curtea observă că autorul sesizării nu a motivat sesizarea raportându-şi argumentele la unul sau mai multe drepturi fundamentale. Critica lui s-a bazat pe dezacordul cu eventualele interpretări contradictorii care ar rezulta din normele contestate. Pretinsa incompatibilitate dintre două sau mai multe norme infraconstituţionale conţinute în legi diferite sau în acelaşi act normativ nu reprezintă o problemă de constituţionalitate, ci una de interpretare şi de aplicare a legii, a cărei rezolvare le revine instanţelor de judecată (a se vedea DCC nr.13 din 2 februarie 2021, § 22; DCC nr.52 din 8 aprilie 2021, § 19).

25. Prin urmare, în baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) litera g) şi 140 din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolelor 27 alin.(4), 28 alineatele (3) şi (5) şi 34 alin.(3) din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012, ridicată de dl avocat Petru Bălănel, în interesele S.R.L. "Concordia-Management", parte în dosarul nr.2i-59/2019, pendinte la Judecătoria Bălţi, sediul central.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.