Decizie nr.120 din 28.09.2023 de inadmisibilitate a sesizării nr.162g/2023 privind excepţia de neconstituţionalitate a tezei a doua din articolul 29 alin.(3) din Legea nr.178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor (caracterul definitiv al hotărârii de respingere a contestaţiei formulate împotriva deciziei inspecţiei judiciare de respingere a sesizării [II])

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.162g/2023 privind excepţia

de neconstituţionalitate a tezei a doua din articolul 29

alin.(3) din Legea nr.178 din 25 iulie 2014 cu privire

 la răspunderea disciplinară a judecătorilor

(caracterul definitiv al hotărârii de respingere a

contestaţiei formulate împotriva deciziei inspecţiei

judiciare de respingere a sesizării [II])

nr. 120  din  28.09.2023

 (în vigoare 28.09.2023) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 441 art. 176 din 22.11.2023

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dlui Nicolae ROŞCA, Preşedinte,

dnei Domnica MANOLE,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dlui Marcel Lupu, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 13 iunie 2023,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 28 septembrie 2023, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a tezei a doua din articolul 29 alin.(3) din Legea nr.178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, în redactarea anterioară Legii nr.5 din 2 februarie 2023, ridicată de dl Marcel Smochin, parte în dosarul nr.3r-190/2022, pendinte la Curtea Supremă de Justiţie.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de un complet de judecată de la Curtea Supremă de Justiţie format din dna Ala Cobăneanu, dl Iurie Bejenaru şi dna Aliona Miron, pe baza articolului 135 alin.(1) lit.a) şi lit.g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. La 1 martie 2021, dl Marcel Smochin a depus la Consiliul Superior al Magistraturii o sesizare prin care a solicitat tragerea la răspundere disciplinară a unui judecător de la Judecătoria Chişinău, sediul Centru.

4. La 1 aprilie 2021, Inspecţia Judiciară a respins sesizarea ca neîntemeiată. În acest sens, dl Marcel Smochin a formulat o contestaţie împotriva deciziei inspecţiei judiciare. Totuşi, printr-o hotărâre din 29 aprilie 2021, Completul nr.2 de examinare a contestaţiilor al Colegiului disciplinar a respins contestaţia.

5. Dl Marcel Smochin a contestat la Consiliul Superior al Magistraturii hotărârea Completului de examinare a contestaţiilor.

6. La 1 iulie 2021, Colegiul disciplinar a emis o hotărâre în care se menţiona că petiţia sa se respinge din cauza existenţei unei alte hotărâri în acest caz, cu acelaşi obiect.

7. La 1 septembrie 2021, dl Marcel Smochin a depus la Consiliul Superior al Magistraturii o cerere prealabilă prin care a solicitat anularea hotărârii Colegiului disciplinar din 1 iulie 2021 şi a hotărârii Completului de examinare a contestaţiilor din 29 aprilie 2021.

8. La 15 septembrie 2021, Consiliul Superior al Magistraturii i-a răspuns dlui Marcel Smochin că nu-i va examina cererea prealabilă pentru că hotărârea privind respingerea contestaţiei împotriva deciziei inspecţiei judiciare de respingere a sesizării este definitivă şi, prin urmare, Consiliul nu are competenţa să verifice actele contestate.

9. La 22 octombrie 2021, dl Marcel Smochin a contestat la Curtea de Apel Chişinău hotărârea Completului nr.2 de examinare a contestaţiilor al Colegiului disciplinar din 29 aprilie 2021, hotărârea Colegiului disciplinar din 1 iulie 2021 şi răspunsul Consiliului Superior al Magistraturii din 15 septembrie 2021.

10. Printr-o încheiere din 18 aprilie 2022, Curtea de Apel Chişinău a declarat inadmisibilă acţiunea în contencios administrativ.

11. La 6 iunie 2022, dl Marcel Smochin a depus la Curtea Supremă de Justiţie un recurs împotriva încheierii de inadmisibilitate a Curţii de Apel Chişinău.

12. În cadrul examinării cauzei în recurs, dl Marcel Smochin a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a tezei a doua din articolul 29 alin.(3) din Legea nr.178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, în redactarea anterioară Legii nr.5 din 2 februarie 2023, potrivit căreia hotărârea privind respingerea contestaţiei împotriva deciziei inspecţiei judiciare de respingere a sesizării este definitivă.

13. Printr-o încheiere din 5 octombrie 2022, Curtea Supremă de Justiţie a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

14. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi

sau al unor libertăţi

"(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenta dreptului sau a libertăţii."

15. Prevederile relevante ale Legii nr.178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor sunt următoarele:

Articolul 29

Hotărârile completelor de contestaţie

"[...]

(3) Hotărârea privind admiterea contestaţiei este obligatorie pentru inspecţia judiciară, care urmează să efectueze cercetarea disciplinară în conformitate cu art.23. Hotărârea privind respingerea contestaţiei împotriva deciziei inspecţiei judiciare de respingere a sesizării este definitivă.

[...]."

[în redactarea anterioară Legii nr.5 din 2 februarie 2023, în vigoare din 18 aprilie 2023]

Articolul 29

Hotărârile completelor de contestaţie

"[...]

(3) Hotărârea privind admiterea contestaţiei este obligatorie pentru inspecţia judiciară, care urmează să efectueze cercetarea disciplinară în conformitate cu art.23. Hotărârea privind respingerea contestaţiei împotriva deciziei inspecţiei judiciare de respingere a sesizării poate fi contestată la Consiliul Superior al Magistraturii.

[...]."

[în redactarea Legii nr.5 din 2 februarie 2023, în vigoare din 18 aprilie 2023]

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

16. Autorul excepţiei menţionează că, pe baza articolelor 27 şi 28 din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, deciziile Inspecţiei Judiciare de respingere a sesizărilor privind tragerea la răspundere disciplinară a judecătorilor pot fi contestate în faţa completelor de examinare a contestaţiilor ale Colegiului disciplinar. În continuare, potrivit articolului 29 alin.(3) teza a doua din aceeaşi lege, hotărârea privind respingerea contestaţiei împotriva deciziei inspecţiei judiciare de respingere a sesizării este definitivă. Altfel spus, în situaţia în care unei persoane i se respinge o sesizare de tragere la răspundere disciplinară a unui judecător, aceasta nu dispune de acces la un tribunal care să decidă asupra legalităţii respingerii sesizării. De altfel, completele de examinare a contestaţiilor nu pot fi considerate tribunale.

17. Prin urmare, autorul excepţiei consideră că prevederile contestate sunt contrare articolelor 20 şi 54 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

18. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

19. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din articolul 29 alin.(3) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

20. Curtea observă că excepţia de neconstituţionalitate este ridicată de o parte în cadrul unui proces pendinte în faţa instanţei de drept comun, subiect căruia i s-a acordat acest drept pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

21. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată în contextul în care Curtea Supremă de Justiţie are pe rol o cerere de recurs formulată împotriva unei încheieri a Curţii de Apel Chişinău. Articolul 29 alin.(3) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor a fost modificat prin Legea nr.5 din 2 februarie 2023, în vigoare din 18 aprilie 2023, adică după ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi până la data înregistrării sesizării la Curtea Constituţională. Având în vedere că Curtea de Apel Chişinău a declarat inadmisibilă acţiunea în contencios administrativ, bazându-se pe prevederile contestate, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Legii nr.5 din 2 februarie 2023, Curtea admite că instanţa de judecată ar putea avea în vedere prevederile criticate în redactarea anterioară.

22. Totuşi, Curtea constată că textul criticat din articolul 29 alin.(3) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Legii nr.5 din 2 februarie 2023 a constituit obiectul unei sesizări, fiind invocate aceleaşi argumente (a se vedea DCC nr 137 din 29 septembrie 2022).

23. Curtea a menţionat că articolul 20 din Constituţie îşi găseşte corespondenţa în dispoziţiile articolului 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Pentru ca articolul 6 § 1 din Convenţie să fie aplicabil, trebuie să existe o "dispută" cu privire la un "drept" despre care se poate afirma că este recunoscut în dreptul naţional, indiferent dacă este protejat sau nu de Convenţie. De asemenea, pentru ca articolul 6 § 1 din Convenţie să fie aplicabil, dreptul în privinţa căruia există o dispută trebuie să aibă un caracter "civil". În jurisprudenţa sa, Curtea Europeană a notat că aspectul "civil" este aplicabil şi în cazurile care, la prima vedere, nu pun în discuţie un drept civil, dar care pot avea repercusiuni directe şi semnificative asupra drepturilor private patrimoniale sau nepatrimoniale ale unei persoane (Denisov v. Ucraina [MC], 25 septembrie 2018, §§ 50-51) [DCC nr 137 din 29 septembrie 2022, §§ 25-27].

24. Curtea a reţinut că răspunderea disciplinară a judecătorilor reprezintă o procedură de drept public care urmăreşte să asigure responsabilitatea judecătorilor şi, prin urmare, încrederea publicului în justiţie. Fără a nega importanţa acestei instituţii, Curtea menţionează că, în eventualitatea sancţionării disciplinare a unui judecător, persoana care a depus sesizarea nu va obţine vreun avantaj patrimonial sau nepatrimonial care ar putea fi catalogat ca un drept "civil" (ibidem, § 30).

25. Curtea a admis că, printr-o faptă comisă de un judecător, ar putea fi lezate drepturile fundamentale ale unei persoane. Totuşi, încălcările în discuţie pot fi remediate prin intermediul altor mijloace, e.g. exercitarea căilor de atac împotriva hotărârii care lezează un drept, formularea unor acţiuni civile în despăgubire (e.g. pe baza Legii nr.1545 din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti sau pe baza Legii nr.87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti) sau alte remedii care pun în aplicare obligaţiile pozitive ale statului de a asigura protecţia drepturilor omului (ibidem, § 31).

26. Pentru că nu s-a demonstrat existenţa unui drept "civil" care poate fi apărat în justiţie, Curtea nu a putut constata incidenţa articolului 20 din Constituţie, care garantează dreptul de acces liber la justiţie (ibidem, § 32).

27. Astfel, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate în discuţie este una repetată şi, de vreme ce nu au intervenit elemente noi care să provoace reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele menţionate în Decizia nr.137 din 29 septembrie 2022 rămân valabile şi în prezenta cauză.

28. În acest context, Curtea subliniază că înainte de a trimite o excepţie de neconstituţionalitate la Curte, judecătorii de drept comun trebuie să analizeze dacă în jurisprudenţa Curţii nu există deja sesizări similare soluţionate în substanţă.

29. Prin urmare, pe baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a tezei a doua din articolul 29 alin.(3) din Legea nr.178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, în redactarea anterioară Legii nr.5 din 2 februarie 2023, ridicată de dl Marcel Smochin, parte în dosarul nr.3r-190/2022, pendinte la Curtea Supremă de Justiţie.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.