Decizie nr.126 din 10.10.2023 de inadmisibilitate a sesizărilor nr.192g/2022 şi nr.19g/2023 privind excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor articolului 27 alin.(1) literele c) şi i) din Legea privind statutul ofiţerului de informaţii şi securitate nr.170 din 19 iulie 2007 şi a pct.12) subpct. 2) din Regulamentul cu privire la unele reglementări ce ţin de asigurarea financiară a ofiţerilor de informaţii şi securitate, adoptat prin Hotărârea Guvernului nr.253 din 20 aprilie 2012 (trecerea la dispoziţie a ofiţerului de informaţii şi securitate (nr.2))

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizărilor nr. 192g/2022 şi nr. 19g/2023 privind

excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor articolului 27 alin.(1)

 literele c) şi i) din Legea privind statutul ofiţerului de informaţii şi

securitate nr.170 din 19 iulie 2007 şi a pct.12) subpct.2) din

Regulamentul cu privire la unele reglementări ce ţin de

asigurarea financiară a ofiţerilor de informaţii şi

securitate, adoptat prin Hotărârea Guvernului

nr. 253 din 20 aprilie 2012

(trecerea la dispoziţie a ofiţerului

de informaţii şi securitate (nr.2))

nr. 126  din  10.10.2023

 (în vigoare 10.10.2023) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 418-421 art.172 din 09.11.2023

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dlui Nicolae ROŞCA, Preşedinte,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dlui Dumitru Avornic, asistent judiciar,

Având în vedere sesizările înregistrate la 22 noiembrie 2022 şi la 31 ianuarie 2023,

Examinând admisibilitatea sesizărilor menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 10 octombrie 2023, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizările privind excepţiile de neconstituţionalitate a articolului 27 alin.(1) literele c) şi i) din Legea privind statutul ofiţerului de informaţii şi securitate nr.170 din 19 iulie 2007 şi a pct.12) subpct. 2) din Regulamentul cu privire la unele reglementări ce ţin de asigurarea financiară a ofiţerilor de informaţii şi securitate, adoptat prin Hotărârea Guvernului nr.253 din 20 aprilie 2012, ridicată de dl avocat Stanislav Bordian, în interesele dnei Veronica Savin, în dosarul nr.3-936/2022 şi, respectiv, de dl avocat Alexandr Podlesnov, în interesele dl Serebreanschi Alexei, parte în dosarul nr.3-4471/2019, ambele pendinte la Judecătoria Chişinău, sediu Râşcani.

2. Sesizările privind excepţiile de neconstituţionalitate au fost ridicate de dl judecător Vitalii Ciumac şi de dl judecător Victor Sârbu de la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani, în baza articolului 135 alin.(1) lit.a) şi lit.g) din Constituţie.

3. Având în vedere identitatea de obiect a sesizărilor şi a motivelor care stau la baza criticilor de neconstituţionalitate a articolului 27 alin.(1) lit.i) din Legea privind statutul ofiţerului de informaţii şi securitate, Curtea a decis conexarea lor într-un singur dosar, pe baza articolului 43 din Codul jurisdicţiei constituţionale, atribuindu-i numărul 192g/2022.

ÎN FAPT

Dosarul nr.3-936/2022 (sesizarea nr.192g/2022)

4. La 23 martie 2022, dna Veronica Savin, care se afla la dispoziţie pe baza articolului 27 alin.(1) lit.i) din Legea privind statutul ofiţerului de informaţii şi securitate, a fost trecută la dispoziţie pe baza articolului 27 alin.(1) lit.c) din aceeaşi Lege, în legătură cu pornirea urmăririi penale în privinţa sa, în baza ordinului directorului Serviciului de Informaţii şi Securitate. În consecinţă, i-a fost întreruptă achitarea salariului până la soluţionarea definitivă a cauzei penale, pe baza pct.12) subpct. 2) din Regulamentul cu privire la unele reglementări ce ţin de asigurarea financiară a ofiţerilor de informaţii şi securitate, adoptat prin Hotărârea Guvernului nr.253 din 20 aprilie 2012. Acest ordin a fost contestat cu cerere prealabilă şi apoi în faţa instanţei de contencios administrativ.

5. La 2 iunie 2022, dna Veronica Savin a fost scoasă de sub urmărirea penală în baza ordonanţei procurorului de caz.

6. La 24 iunie 2022, dna Veronica Savin a solicitat Directorului Serviciului de Informaţii şi Securitate să fie repusă în funcţia anterioară trecerii la dispoziţie.

7. Printr-un ordin din 29 iunie 2022, directorul Serviciului de Informaţii şi Securitate a dispus trecerea la dispoziţie a dnei Veronica Savin pe baza articolului 27 alin.(1) lit.(i) din Legea privind statutul ofiţerului de informaţii şi securitate. În consecinţă, dna Savin a solicitat instanţei de contencios administrativ concretizarea pretenţiilor sale din cadrul procedurilor pendinte (a se vedea § 4 supra).

8. În cadrul şedinţei de judecată, dl avocat Stanislav Bordian a ridicat, în interesele dnei Veronica Savin, excepţia de neconstituţionalitate a articolului 27 alin.(1) literele c) şi i) din Legea privind statutul ofiţerului de informaţii şi securitate şi a pct.12) subpct. 2) din Regulamentul cu privire la unele reglementări ce ţin de asigurarea financiară a ofiţerilor de informaţii şi securitate adoptat prin Hotărârea Guvernului nr.253 din 20 aprilie 2012.

9. Printr-o încheiere din 12 septembrie 2022, judecătorul cazului de la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani, a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a sesizat Curtea Constituţională, în vederea examinării acesteia.

Dosarul nr.3-4471/2019 (sesizarea nr.19g/2023)

10. La 27 iunie 2019, prin ordinul directorului Serviciului de Informaţii şi Securitate, dl Alexei Serebreanschi a fost trecut la dispoziţie cu eliberarea sa din funcţia deţinută, pe baza articolului 27 alin.(1) lit.i) din Legea privind statutul ofiţerului de informaţii şi securitate.

11. La 20 septembrie 2019, dl Alexei Serebreanschi a contestat acest ordin al directorului Serviciului de Informaţii şi Securitate în faţa instanţei de contencios administrativ.

12. În cadrul şedinţei de judecată, dl avocat Alexandru Podlesnov a ridicat, în interesele dl Alexei Serebreanschi, excepţia de neconstituţionalitate a articolului 27 alin.(1) lit.i) din Legea privind statutul ofiţerului de informaţii şi securitate.

13. Printr-o încheiere din 26 ianuarie 2023, judecătorul de caz de la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani, a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a sesizat Curtea Constituţională, în vederea examinării acesteia

A. Legislaţia pertinentă

14. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 1

Statul Republica Moldova

"[…]

"(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"[…]

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

Articolul 26

Dreptul la apărare

"(1) Dreptul la apărare este garantat.

(2) Fiecare om are dreptul să reacţioneze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale.

[…]."

Articolul 43

Dreptul la muncă şi la protecţia muncii

"(1) Orice persoană are dreptul la muncă, la libera alegere a muncii, la condiţii echitabile şi satisfăcătoare de muncă, precum şi la protecţia împotriva şomajului.

(2) Salariaţii au dreptul la protecţia muncii. Măsurile de protecţie privesc securitatea şi igiena muncii, regimul de muncă al femeilor şi al tinerilor, instituirea unui salariu minim pe economie, repaosul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiţii grele, precum şi alte situaţii specifice.

[…]."

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi

sau al unor libertăţi

"(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii."

15. Prevederile relevante ale Legii privind statutul ofiţerului de informaţii şi securitate nr.170 din 19 iulie 2007:

Articolul 27

Trecerea la dispoziţie

"(1) Trecerea la dispoziţie a ofiţerului de informaţii, cu eliberarea lui din funcţie şi menţinerea în serviciu, se efectuează în următoarele cazuri şi termene:

[…]

c) pornire a urmăririi penale în privinţa sa – până la soluţionarea definitivă a cauzei penale;

[…]

i) în alte cazuri de eliberare din funcţie, la decizia directorului Serviciului – pe cel mult 4 luni, perioadă în care urmează numirea în o altă funcţie, detaşarea sau eliberarea din serviciu, în modul stabilit.

[…]."

[În redactarea de până la 12 iunie 2023.]

16. Prevederile relevante ale Regulamentului cu privire la unele reglementări ce ţin de asigurarea financiară a ofiţerilor de informaţii şi securitate, adoptat prin Hotărârea Guvernului nr.253 din 20 aprilie 2012:

"[…]

12. În cazul trecerii ofiţerilor de informaţii şi securitate la dispoziţie, în conformitate cu prevederile art.27 alin.(1) din Legea nr.170 din 19 iulie 2007 privind statutul ofiţerului de informaţii şi securitate:

[…]

2) în temeiul lit.c), achitarea salariului se întrerupe până la soluţionarea definitivă a cauzei/cauzelor penale. În cazul pronunţării sentinţei de achitare sau încetării procesului penal pe motive de reabilitare, ofiţerii de informaţii şi securitate au dreptul la compensarea salariului neplătit, în conformitate cu prevederile Legii nr.1545 din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti;

[…]."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorilor sesizărilor

1. Cu privire la sesizarea nr.192g/2022

17. Autorul sesizării nr.192g/2022 afirmă că prevederile contestate sunt imprevizibile şi nu-i oferă ofiţerului de informaţii garanţii împotriva unui eventual abuz al directorului Serviciului de Informaţii şi Securitate.

18. În special, autorul susţine că prevederile articolului 27 alin.(1) lit.c) din Legea privind statutul ofiţerului de informaţii şi securitate îi acordă Serviciului de Informaţii şi Securitate o putere discreţionară largă pe care o aplică în mod discriminatoriu pentru a trece la dispoziţie ofiţerii de informaţii vizaţi într-o cauză penală, fără a argumenta necesitatea acestei măsuri. Mai mult, trecerea la dispoziţie pe baza acestui motiv poate fi dispusă fără demersul procurorului privind aplicarea măsurii de asigurare a suspendării din funcţie şi indiferent dacă infracţiunea imputată persoanei are legătură cu exercitarea funcţiei.

19. De asemenea, autorul susţine că ofiţerul de informaţii trecut la dispoziţie din iniţiativa angajatorului pentru că este urmărit penal nu este remunerat şi nici nu poate pretinde la recuperarea salariului în caz de achitare sau încetare a procesului penal pe motive de reabilitare, aşa cum prevede pct.12) subpct. 2) din Regulamentul cu privire la unele reglementări ce ţin de asigurarea financiară a ofiţerilor de informaţii şi securitate. Astfel, trecerea la dispoziţie a ofiţerului de informaţii, dispusă fără demersul procurorului privind suspendarea provizorie din funcţie, îl privează de posibilitatea să solicite recuperarea salariului neachitat în condiţiile Legii nr.1545 din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuratorii şi ale instanţelor judecătoreşti.

20. Totodată, articolul 27 alin.(1) lit.i) din Legea privind statutul ofiţerului de informaţii şi securitate permite trecerea la dispoziţie a ofiţerului Serviciului de Informaţii şi Securitate atunci când există alte cazuri de eliberare din funcţie.

21. Aceste motive constituie măsuri disproporţionate care conduc la eliberarea din funcţie a ofiţerului de informaţii şi permit interpretarea lor de o manieră abuzivă, contrar garanţiilor dreptului la muncă prevăzut de articolul 43 din Constituţie.

22. Totodată, autorul excepţiei susţine că, deşi ofiţerul de informaţii trecut la dispoziţie îşi păstrează calitatea de ofiţer de securitate în această perioadă, acestuia îi este retrasă legitimaţia şi insigna de serviciu. Mai mult, funcţia de ofiţer de informaţii este incompatibilă cu îndeplinirea altei activităţi remunerate, cu excepţia activităţilor ştiinţifice, didactice şi de creaţie care nu împiedică îndeplinirea obligaţiilor de serviciu. Aşadar, trecerea la dispoziţie a ofiţerului de informaţii urmărit penal, pe de o parte, îl lipseşte de salariu, iar pe de alta, îl împiedică să practice o altă activitate remunerată. Această prevedere insensibilă nu admite excepţii nici în privinţa părinţilor solitari care au la întreţinere copii şi, astfel, îi plasează într-o situaţie care afectează dreptul la un trai decent.

23. În fine, autorul susţine că prevederile contestate sunt contrare articolelor 16, 21, 23, 24, 26, 28, 43, 47, 49, 50, 54 şi 57 din Constituţie.

2. Cu privire la sesizarea nr.19g/2023

24. În sesizarea 19g/2023, autorul excepţiei afirmă că prevederile articolului 27 alin.(1) lit.i) din Legea privind statutul ofiţerului de informaţii şi securitate sunt neclare şi imprevizibile. În particular, acestea acordă Serviciului de Informaţii şi Securitate o marjă discreţionară largă cu privire la trecerea la dispoziţie a ofiţerului de informaţii, fără a justifica necesitatea şi oportunitatea acestei măsuri.

25. Astfel, ofiţerul de informaţii este trecut la dispoziţie cu eliberarea lui din funcţie de o manieră abuzivă, fără a fi necesară constatarea altor cazuri de eliberare din funcţie. Din acest motiv, măsura trecerii la dispoziţie a ofiţerului de informaţii în alte cazuri de eliberare din funcţie îi încălca dreptul la muncă.

26. În consecinţă, autorul sesizării susţine că prevederea contestată este contrară articolelor 16, 24, 26, 43 şi 54 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

27. În această cauză, Curtea va verifica respectarea condiţiilor de admisibilitate a unei sesizări, stabilite în jurisprudenţa sa constantă.

28. Excepţiile de neconstituţionalitate, ridicate de avocaţii părţilor în procese, sunt formulate de subiecţii cărora li s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

29. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor Parlamentului şi a hotărârilor Guvernului, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea privind statutul ofiţerului de informaţii şi securitate şi a unor prevederi dintr-un Regulament adoptat printr-o Hotărâre a Guvernului, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

30. Excepţiile de neconstituţionalitate au fost ridicate în două cauze în care se examinează, inter alia, legalitatea actului administrativ individual privind trecerea la dispoziţie a ofiţerului de informaţii şi securitate pe baza lit.c) şi i) alin.(1) din articolul 27 din Legea privind statutul ofiţerului de informaţii şi securitate. Curtea admite că prevederile contestate vor fi aplicate la soluţionarea cauzelor în care au fost ridicate excepţiile de neconstituţionalitate.

31. Obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate îl reprezintă articolul 27 alin.(1) literele c) şi i) din Legea privind statutul ofiţerului de informaţii şi securitate, în redactarea de până la 12 iunie 2023, şi pct.12) subpct. 2) din Regulamentul cu privire la unele reglementări ce ţin de asigurarea financiară a ofiţerilor de informaţii şi securitate, care reglementează trecerea la dispoziţie a ofiţerului de informaţii şi salarizarea acestuia pe perioada aflării la dispoziţie.

32. Curtea reţine că articolul 27 alin.(1) lit.i) din Legea privind statutul ofiţerului de informaţii şi securitate nu a constituit anterior obiect al controlului de neconstituţionalitate.

33. Totodată, prin Decizia nr.147 din 17 decembrie 2020, Curtea a examinat criticile referitoare la pretinsa neclaritate şi imprevizibilitate a articolului 27 alin.(1) lit.c) din Legea privind statutul ofiţerului de informaţii şi securitate şi a punctului 12 subpct. 2) din Regulamentul cu privire la unele reglementări ce ţin de asigurarea financiară a ofiţerilor de informaţii şi securitate, care ar afecta prezumţia de nevinovăţie, şi a declarat inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate.

34. Totuşi, Curtea observă că autorul sesizării nr.192g/2022 a formulat, în raport cu aceste prevederi, argumente de neconstituţionalitate care nu au fost examinate anterior (a se vedea §§ 17-23 supra).

35. Având în vedere că primele patru condiţii de admisibilitate ale unei excepţii de neconstituţionalitate au fost întrunite, Curtea va analiza dacă problemele de drept ridicate de autorii sesizărilor fac incidente dispoziţiile constituţionale invocate.

36. În sesizări, autorii excepţiilor afirmă că prevederile contestate sunt contrare articolelor 16 (egalitatea), 21 (prezumţia de nevinovăţie), 23 (dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle), 24 (dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică), 26 (dreptul la apărare), 28 (viaţa intimă, familială şi privată), 43 (dreptul la muncă şi la protecţia muncii), 47 (dreptul la asistenţă şi protecţie socială), 49 alin.(2) (protecţia familiei şi a copiilor orfani), 50 alin.(1) (ocrotirea mamei, copiilor şi a tinerilor) şi 54 (restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi), 56 (devotamentul faţă de ţară), 57 (apărarea Patriei) din Constituţie.

37. În jurisprudenţa sa, Curtea a subliniat că articolele 16, 23 şi 54 din Constituţie nu pot fi invocate de sine stătător. Pentru a fi incidente, autorul sesizării trebuie să demonstreze, în mod argumentat, existenţa unor ingerinţe în drepturile garantate de Constituţie (DCC nr.54 din 13 aprilie 2021, § 26).

38. Cu privire la criticile de neconstituţionalitate referitoare la articolul 27 alin.(1) lit.c) din Legea privind statutul ofiţerului de informaţii şi securitate şi punctul 12 subpct. 2) din Regulamentul cu privire la unele reglementări ce ţin de asigurarea financiară a ofiţerilor de informaţii şi securitate, Curtea observă că acestea vizează: (i) posibilitatea trecerii la dispoziţie de o manieră arbitrară; (ii) neachitarea salariului pe perioada aflării la dispoziţie şi lipsa unui remediu efectiv în această privinţă; (iii) interdicţia desfăşurării altor activităţi salarizate în perioada aflării la dispoziţie.

39. Cu referire la trecerea la dispoziţie a ofiţerului de informaţii urmărit penal, Curtea observă că autorul sesizării nr.192g/2022 critică atât măsura, cât şi procedura aplicării ei.

40. În cazul trecerii la dispoziţie a ofiţerului de informaţie, potrivit articolului 27 alin.(1) lit.c) din Legea privind statutul ofiţerului de informaţii şi securitate, decizia se adoptă prin ordinul directorului Serviciului de Informaţii şi Securitate. Astfel, Curtea notează că această măsură ar putea fi dictată de necesitatea de a asigura protecţia instituţiei publice faţă de pericolul continuării activităţii ilicite şi al extinderii consecinţelor periculoase ale faptei penale (a se vedea, mutatis mutandis, DCC nr.142 din 22 noiembrie 2018, § 30; DCC nr.23 din 25 februarie 2019, § 20).

41. În jurisprudenţa sa recentă, Curtea Europeană a analizat pe baza articolului 8 din Convenţie măsura suspendării ex lege din funcţie a doi procurori urmăriţi penal pentru pretinsele abateri în legătură cu declararea periodică a averii (Gashi şi Gina v. Albania, 4 aprilie 2023, § 50). Deşi baza legală pentru suspendare era aceeaşi pentru ambii reclamanţi, Curtea Europeană a considerat, totuşi, că situaţia reclamanţilor este diferită cu privire la admisibilitatea capătului de cerere în baza articolului 8 din Convenţie. Astfel, Curtea Europeană a declarat inadmisibil acest capăt de cerere în privinţa primului reclamant, având în vedere că pretinsa "ingerinţă" a durat două luni şi jumătate (§ 58). Pe de altă parte, ea a constatat încălcarea articolului 8 în privinţa celui de-al doilea reclamant pentru că suspendarea continua timp de 20 de luni, în absenţa unei baze legale, deşi procedurile penale în privinţa sa erau deja terminate (§ 69).

42. Aşadar, o măsură de suspendare ex lege din funcţie a unei persoane urmărite penal, precum cea analizată de Curtea Europeană în Gashi şi Gina v. Albania, nu conduce, în sine, la aplicabilitatea articolului 8 din Convenţie. În acest sens, Curtea Europeană a menţionat că intentarea oricărui proces penal implică o imixtiune în viaţa privată şi de familie a inculpatului şi că nu există o ingerinţă în articolul 8 din Convenţie, dacă nu se depăşeşte ceea ce este necesar şi inevitabil într-o astfel de situaţie (a se vedea Sannino v. Italia, (dec.), 24 februarie 2005; Calmanovici v. România, 1 iulie 2008, § 137).

43. Totodată, Curtea reţine că prevederile contestate nu impun Serviciului de Informaţii şi Securitate să se pronunţe asupra vinovăţiei sau nevinovăţiei persoanei şi nici asupra răspunderii sale penale, acestea fiind chestiuni a căror soluţionare intră în competenţa instanţelor judecătoreşti. Prin urmare, articolul 21 din Constituţie nu este incident (a se vedea DCC nr.147 din 17 decembrie 2020, § 26).

44. Cu referire la neachitarea salariului pe perioada aflării la dispoziţie, Curtea precizează că, deşi trecerea la dispoziţie pe baza articolului 27 alin.(1) lit.c) din Legea privind statutul ofiţerului de informaţii şi securitate conduce la întreruperea achitării salariului până la soluţionarea definitivă a cauzei penale, ofiţerul de informaţii are dreptul la compensarea salariului neplătit dacă în privinţa sa este pronunţată o sentinţă de achitare ori de încetare a procesului penal pe motiv de reabilitare.

45. Pe de altă parte, autorul sesizării nr.192g/2022 susţine că dreptul la compensarea salariului neplătit poate fi exercitat doar în cazul în care trecerea la dispoziţie a fost dispusă pe baza demersului procurorului privind suspendarea provizorie din funcţie. Curtea nu poate reţine acest argument al autorului sesizării. Potrivit interpretării date de Curtea Supremă de Justiţie, persoana scoasă de sub urmărire penală are dreptul de a solicita, pe baza Legii nr.1545 din 25 februarie 1998, repararea prejudiciului suferit, indiferent dacă i-a fost aplicată o măsură procesuală de constrângere sau nu (a se vedea, spre exemplu, deciziile Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie din 23 decembrie 2020, dosarul nr.2ra-xx89/xx, şi din 23 februarie 2022, dosarul 2ra-1797/21).

46. Prin urmare, Curtea constată că acest capăt de sesizare reprezintă o chestiune de aplicare şi interpretare a legii, competenţă care le revine instanţelor de judecată (a se vedea DCC nr.27 din 24 februarie 2022, § 28).

47. Cu referire la interzicerea ofiţerului de informaţie şi securitate să desfăşoare alte activităţi salarizate în perioada aflării la dispoziţie, Curtea reţine că normele contestate nu prevăd o asemenea interdicţie. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că excepţia de neconstituţionalitate trebuie să cuprindă trei elemente obligatorii: textul contestat din punctul de vedere al constituţionalităţii (prevederea legală), textul de referinţă pretins a fi încălcat (prevederea constituţională) şi motivarea de către autorul excepţiei a relaţiei de contrarietate dintre cele două texte, adică motivarea neconstituţionalităţii textului criticat (a se vedea DCC nr.99 din 12 iulie 2022, § 14).

48. Aşadar, pentru că criticile de neconstituţionalitate bazate pe articolele 24, 28, 47, 49 şi 50 din Constituţie nu sunt raportate la obiectul sesizărilor, Curtea constată că aceste capete de sesizare reprezintă actiones populares şi sunt inadmisibile (a se vedea DCC nr.94 din 7 iulie 2022, § 29).

49. Cu referire la incidenţa articolelor 56 şi 57 din Constituţie, Curtea notează că acestea reprezintă îndatoriri fundamentale ale cetăţenilor Republicii Moldova, nu o prerogativă a ofiţerului de informaţii. Totuşi, excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată de către o persoană, parte într-o cauză pendinte, pentru protejarea unor drepturi sau a unor libertăţi constituţionale ale sale (DCC nr.85 din 20 iulie 2020, § 25).

50. Cu privire la criticile de neconstituţionalitate a articolului 27 alin.(1) lit.i) din Legea privind statutul ofiţerului de informaţii şi securitate, Curtea notează că acestea vizează incidenţa articolelor 16, 23, 24, 26, 43 şi 54 din Constituţie.

51. Curtea reţine că trecerea la dispoziţie a ofiţerului de informaţii poate fi dispusă de către directorul Serviciului, în alte cazuri de eliberare din funcţie, pe o perioadă de cel mult 4 luni. Prin urmare, norma admite că pot exista alte cazuri în care poate fi necesară eliberarea din funcţie a ofiţerului de informaţii. Având în vedere că activitatea Serviciului se desfăşoară pe principiul îmbinării metodelor şi mijloacelor de activitate publică şi secretă (a se vedea articolul 2 din Legea nr.136 din 8 iunie 2023 privind Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova), Curtea admite că aceste cazuri nu pot fi prevăzute în mod exhaustiv. Totuşi, în ordinul de trecere la dispoziţie pe baza normei contestate, directorul Serviciului trebuie să indice motivul legal al eliberării din funcţie şi, după caz, să-i stabilească ofiţerului de informaţii atribuţii şi sarcini de serviciu speciale (articolul 27 alin.(5) din Legea privind statutul ofiţerului de informaţii şi securitate).

52. Mai mult, în perioada aflării la dispoziţie pe baza acestui motiv, ofiţerului de informaţii i se achită salariul în cuantum deplin din ultima funcţie deţinută în cadrul Serviciului (a se vedea pct.12 subpct. 3) din Regulamentul cu privire la unele reglementări ce ţin de asigurarea financiară a ofiţerilor de informaţii şi securitate).

53. Totodată, în această perioadă, ofiţerul de informaţii trecut la dispoziţie poate fi (i) numit în altă funcţie, (ii) detaşat sau (iii) eliberat din serviciu, în modul stabilit. În acest sens, Curtea observă că Legea privind statutul ofiţerului de informaţii şi securitate reglementează condiţiile în care ofiţerul de informaţii poate fi numit într-o altă funcţie (articolul 24 din Lege), detaşat (articolul 26 din Lege) sau eliberat din serviciu (articolul 36 din Lege). Prin urmare, numirea într-o altă funcţie, detaşarea sau eliberarea din serviciu pot fi dispuse doar în cazurile şi condiţiile prevăzute de articolele 24, 26 şi, respectiv, 36 din Legea contestată.

54. De asemenea, Curtea notează că persoana poate contesta ordinul de trecere la dispoziţie în faţa instanţei de judecată pe baza prevederilor din Codul administrativ, remediu pe care autorii sesizărilor l-au exercitat în cauzele în care au ridicat excepţiile de neconstituţionalitate (a se vedea § 8 şi § 12 supra). Mai mult, potrivit articolului 225 alin.(2) din Codul administrativ, instanţa de judecată are competenţa de a verifică modul de exercitare a dreptului discreţionar de către autoritatea publică. Prin urmare, Curtea nu constată incidenţa articolelor 26 şi 43 din Constituţie în prezenta cauză.

55. Cu referire la incidenţa articolului 24 din Constituţie, Curtea observă că autorul sesizării nr.19g/2023 nu a argumentat contrarietatea prevederilor contestate cu norma constituţională invocată. În aceste condiţii, Curtea nu poate identifica, în mod rezonabil, nicio critică de neconstituţionalitate (DCC nr.99 din 12 iulie 2022, §§ 14-16).

56. Pentru că nu a constatat incidenţa drepturilor fundamentale invocate de autorii sesizărilor, Curtea menţionează că nu este necesar să analizeze criticile de neconstituţionalitate pe baza articolelor 16, 23 şi 54 din Constituţie.

57. Pe baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizările privind excepţiile de neconstituţionalitate sunt inadmisibile şi nu pot fi acceptate pentru examinare în fond.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibile sesizările privind excepţiile de neconstituţionalitate a articolului 27 alin.(1) literele c) şi i) din Legea privind statutul ofiţerului de informaţii şi securitate nr.170 din 19 iulie 2007 şi a pct.12) subpct. 2) din Regulamentul cu privire la unele reglementări ce ţin de asigurarea financiară a ofiţerilor de informaţii şi securitate, adoptat prin Hotărârea Guvernului nr.253 din 20 aprilie 2012, ridicată de dl avocat Stanislav Bordian, în interesele dnei Veronica Savin, în dosarul nr.3-936/2022, şi, respectiv, de dl avocat Alexandr Podlesnov, în interesele dlui Serebreanschi Alexei, parte în dosarul nr.3-4471/2019, ambele pendinte la Judecătoria Chişinău, sediu Râşcani.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.