BIZLEXLegislația Republicii Moldova
Cuprins
Acte judiciare

Decizie nr.126 din 10.10.2024 de inadmisibilitate a sesizării nr.104g/2024 privind excepţia de neconstituţionalitate a textului "în special când" din articolul 207 alin.(2) din Codul administrativ (motivele declarării acţiunii în contencios administrativ drept inadmisibilă)

Tipul documentului
Acte judiciare
Data adoptării
10.10.2024

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.104g/2024 privind excepţia

de neconstituţionalitate a textului "în special când"

din articolul 207 alin.(2) din Codul administrativ

(motivele declarării acţiunii în contencios

administrativ drept inadmisibilă)

nr. 126  din  10.10.2024

 (în vigoare 10.10.2024) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 486-489 art.182 din 22.11.2024

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Liuba ŞOVA, preşedinte de şedinţă,

dnei Viorica PUICA,

dlui Nicolae ROŞCA,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Cristina Chihai, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 2 mai 2024,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 10 octombrie 2024, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului "în special când" din articolul 207 alin.(2) din Codul administrativ, adoptat prin Legea nr.116 din 19 iulie 2018, ridicată de dl avocat Denis Ipatii, în interesele dlui Ion Ţîra, în dosarul nr.3r-100/2024, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Sesizarea a fost trimisă la Curtea Constituţională, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, de un complet de judecători de la Curtea de Apel Chişinău format din doamnele Victoria Sîrbu, Veronica Negru şi Angela Braga.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiului principal

3. La 15 februarie 2024, dl Ion Ţîra a înaintat o cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului General al Poliţiei şi Direcţiei de Poliţie a municipiului Chişinău privind anularea unui certificat din 28 decembrie 2023 care nu includea perioada de studii la Colegiul de Poliţie ca fiind vechime de muncă a reclamantului şi a solicitat obligarea autorităţilor menţionate să emită un act administrativ favorabil.

4. Prin Încheierea din 23 februarie 2024, Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani, a declarat cererea formulată de dl Ion Ţîra ca fiind inadmisibilă. În motivarea acestei încheieri, judecătorul a menţionat că din interpretarea literală a textului "în special când" din articolul 207 alin.(2) din Codul administrativ se deduce că motivele declarării acţiunii de contencios administrativ drept inadmisibilă nu sunt enumerate exhaustiv. Instanţa a menţionat că, pe baza articolului 207 alin.(1) din Cod, aceasta a verificat din oficiu condiţiile de admisibilitate a acţiunii, nefiind legată de temeiurile menţionate la alineatul (2) din acelaşi articol. În acest caz, pe baza articolelor 207 alin.(1) şi 10 alin.(1) din Codul administrativ, instanţa nu a catalogat actul contestat ca act administrativ.

5. Nefiind de acord cu această încheiere, la 26 februarie 2024, dl Ion Ţîra a formulat un recurs.

6. La 18 martie 2024, dl avocat Denis Ipatii a ridicat, în interesele dlui Ion Ţîra, excepţia de neconstituţionalitate a textului "în special când" din articolul 207 alin.(2) din Codul administrativ.

7. Printr-o încheiere din 15 aprilie 2024, Curtea de Apel Chişinău a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a sesizat Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

8. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

[...]."

Articolul 26

Dreptul la apărare

"(1) Dreptul la apărare este garantat.

(2) Fiecare om are dreptul să reacţioneze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale.

[...]."

Articolul 53

Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică

"(1) Persoana vătămată într-un drept al său de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptăţită să obţină recunoaşterea dreptului pretins, anularea actului şi repararea pagubei.

(2) Statul răspunde patrimonial, potrivit legii, pentru prejudiciile cauzate prin erorile săvârşite în procesele penale de către organele de anchetă şi instanţele judecătoreşti."

9. Prevederile relevante ale Codului administrativ al Republicii Moldova, adoptat prin Legea nr.116 din 19 iulie 2018, sunt următoarele:

Articolul 207

Examinarea admisibilităţii acţiunii în contencios administrativ

"(1) Instanţa verifică din oficiu dacă sunt întrunite condiţiile pentru admisibilitatea unei acţiuni în contenciosul administrativ. Dacă este inadmisibilă, acţiunea în contencios administrativ se declară ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs.

(2) Acţiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în special când:

[...]"

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

10. În general, autorul excepţiei critică modul în care instanţa de judecată a interpretat textul contestat, fapt care a condus la inadmisibilitatea cererii sale de chemare în judecată pe baza altor articole din Codul administrativ. Autorul excepţiei susţine că textul "în special când" din articolul 207 alin.(2) din Codul administrativ nu corespunde exigenţelor calităţii legii. Pe de o parte, legislatorul a enumerat, la articolul 207 alin.(2) din Cod, motivele declarării acţiunii în contencios administrativ drept inadmisibilă. Pe de altă parte, textul "în special când" din acelaşi articol oferă judecătorului o marjă largă de apreciere a motivelor pentru a declara o asemenea acţiune ca inadmisibilă. În aceste condiţii, o persoană care formulează o acţiune în contencios administrativ, care aparent întruneşte condiţiile admisibilităţii, se află într-o incertitudine, deoarece judecătorul, pe baza altor articole din Cod, ar putea declara inadmisibilă această acţiune din alte motive decât cele enumerate la articolul 207 alin.(2) din Cod. Acest fapt îi încalcă persoanei dreptul la apărare şi la acces liber la justiţie.

11. În opinia autorului excepţiei, prevederile contestate sunt contrare articolelor 20, 23, 26 şi 53 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

12. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

13. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul administrativ, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

14. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de avocatul unei părţi în proces şi este formulată de subiectul căruia i s-a acordat acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă textul "în special când" din articolul 207 alin.(2) din Codul administrativ. Această normă stabileşte motivele inadmisibilităţii acţiunii în contencios administrativ.

16. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză de contencios administrativ care are ca obiect examinarea unei cereri de recurs împotriva unei încheieri judecătoreşti, prin care s-a respins o cerere de chemare în judecată pe baza articolului 207 alin.(1) din Codul administrativ. Având în vedere faptul că motivarea încheierii judecătoreşti conţine referiri la alineatul (2) din acelaşi articol (a se vedea §§ 3-4 supra), Curtea admite că instanţa de recurs va avea în vedere prevederile criticate în cauza pe care o examinează.

17. Textul "în special când" din articolul 207 alin.(2) din Codul administrativ nu a mai făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate din perspectiva criticilor invocate de autorul excepţiei (a se vedea DCC nr.12 din 3 februarie 2020, în care Curtea a examinat articolul 207 alin.(2) din Codul administrativ din perspectiva declarării din oficiu a inadmisibilităţii acţiunii din cauza depunerii acesteia după expirarea termenului prevăzut de lege).

18. Autorul excepţiei afirmă că prevederile contestate contravin articolelor 20 (accesul liber la justiţie), 23 (calitatea legii), 26 (dreptul la apărare) şi 53 (dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică) din Constituţie.

19. Referitor la incidenţa articolului 23 din Constituţie, Curtea reţine că acesta nu are o aplicare de sine stătătoare. Pentru a putea fi invocat standardul calităţii legii, trebuie să existe o ingerinţă într-un drept fundamental. Astfel, pentru a putea fi invocat acest articol, autorul sesizării trebuie să argumenteze incidenţa unui drept fundamental (a se vedea DCC nr.107 din 29 august 2023, § 19).

20. Cu privire la incidenţa articolelor 26 şi 53 din Constituţie, Curtea nu poate identifica, în mod rezonabil, nicio critică de neconstituţionalitate. Potrivit articolelor 24 alin.(2) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 39 din Codul jurisdicţiei constituţionale, sesizările trebuie să fie motivate. În situaţii similare, Curtea a respins ca inadmisibile sesizările formulate astfel, precizând că simpla trimitere la un text din Constituţie, fără explicarea pretinsei neconformităţi a prevederilor legale contestate cu acesta, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea fondului sesizărilor formulate de o asemenea manieră, Curtea Constituţională i-ar înlocui pe autorii lor, invocând argumente de neconstituţionalitate, fapt care ar echivala cu un control din oficiu (a se vedea DCC nr.99 din 10 august 2023, § 18).

21. Referitor la articolul 20 din Constituţie, Curtea reiterează că dreptul de acces la un tribunal trebuie să fie unul practic şi efectiv, nu teoretic şi iluzoriu. Efectivitatea dreptului în discuţie reclamă ca persoanele să beneficieze de o posibilitate clară şi concretă de a contesta un act care reprezintă o ingerinţă în exercitarea drepturilor lor (a se vedea HCC nr.5 din 14 februarie 2023, § 42).

22. În jurisprudenţa sa cu privire la accesul la justiţie, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut că dreptul de acces la un tribunal nu este absolut, acesta se pretează la limitări implicit acceptate, în special în ceea ce priveşte condiţiile de admisibilitate a unui recurs, deoarece prin însăşi natura sa solicită o reglementare de către stat, care se bucură de o anumită marjă de apreciere în acest sens (Ashingdane v. Regatul Unit, 28 mai 1985, § 57; Luordo v. Italia, 17 iulie 2003, § 85). Atât timp cât nu este afectată insăşi substanţa dreptului, dispoziţiile legale referitoare la formalităţile şi limitele de timp care trebuie îndeplinite pentru a introduce o acţiune sunt menite să asigure buna administrare a justiţiei şi respectarea, în special, a principiului securităţii juridice. Justiţiabilii ar trebui să se aştepte ca aceste reguli să fie aplicate (a se vedea, mutatis mutandis, Gheorghiţă v. Republica Moldova, 2 iulie 2019, § 27).

23. Curtea reţine că, potrivit Codului administrativ, instanţa verifică din oficiu dacă sunt întrunite condiţiile pentru admisibilitatea unei acţiuni în contenciosul administrativ (articolul 207 alin.(1)). În cazul în care judecătorul ajunge la concluzia că acţiunea este inadmisibilă şi, în special, când stabileşte unul din temeiurile menţionate la alin.(2) al articolului 207 din Cod, adoptă o încheiere în acest sens.

24. Curtea observă că, în cauza în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate, instanţa a declarat acţiunea ca fiind inadmisibilă pentru că documentul contestat în contenciosul administrativ nu este un act administrativ, adică a folosit un temei care nu este expres prevăzut de articolul 207 alin.(2) din Codul administrativ. Autorul sesizării afirmă că textul "în special când", în sensul în care l-a interpretat instanţa de fond, ar fi neconstituţional pentru că legislatorul nu a stabilit, în mod expres, în articolul 207 alin.(2) din Cod un asemenea motiv de inadmisibilitate a acţiunii.

25. Curtea reţine că, potrivit Codul administrativ, dacă printr-o activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest drept poate fi revendicat printr-o acţiune în contencios administrativ, cu privire la care decid instanţele de judecată competente pentru examinarea procedurii de contencios administrativ (articolul 20 din Cod). De aici rezultă că instanţele deţin şi competenţa de a determina dacă un document eliberat de o autoritate publică întruneşte sau nu condiţiile unui act administrativ (act individual, act normativ).

26. Având în vedere locul plasării expresiei contestate în norma juridică, legătura ei logică cu alte norme relevante din Codul administrativ, tipurile de acţiuni în contenciosul administrativ, dar şi diversitatea de raporturi juridice care cad sub incidenţa normelor Codului administrativ, Curtea nu găseşte întemeiată afirmaţia că textul contestat ar fi neclar sau ar îngrădi accesul liber la justiţie garantat de articolul 20 din Constituţie. Mai mult, autorul sesizării este parte în proces, a contestat încheierea instanţei de fond şi este în drept să solicite instanţei de recurs controlul legalităţii acestei încheieri, şă-şi apere punctul de vedere folosind toate mecanismele procesuale accesibile.

27. Curtea reţine că autorul sesizării, în realitate, îşi exprimă dezacordul cu modul în care judecătorul a interpretat textul "în special când" din articolul 207 alin.(2) din Codul administrativ, în sensul că a extins lista temeiurilor de inadmisibilitate din acest articol cu alte temeiuri prevăzute la alte articole din acelaşi Cod pe baza cărora i-a declarat propria lui acţiune ca fiind inadmisibilă. Aşadar, Curtea observă că, sub aparenţa unor critici referitoare la imprevizibilitatea textului contestat, autorul excepţiei ridică, în acest caz, de fapt o problemă de aplicare şi interpretare a dispoziţiilor contestate în cauza sa. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că aspectele legate de interpretarea şi de aplicarea legii nu ţin de competenţa Curţii Constituţionale (a se vedea DCC nr.96 din 12 iulie 2022, § 26; DCC nr.89 din 25 iulie 2023, § 25). Această competenţă le revine, prin definiţie, instanţelor de judecată.

28. Pe baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului "în special când" din articolul 207 alin.(2) din Codul administrativ, ridicată de dl avocat Denis Ipatii, în interesele dlui Ion Ţîra, în dosarul nr.3r-100/2024, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.