Decizie nr.126 din 13.09.2022 de inadmisibilitate a sesizării nr.126g/2022 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 57 alin.(10) din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012 (adoptarea hotărârilor adunării creditorilor convocate repetat)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.126g/2022 privind excepţia

 de neconstituţionalitate a articolului 57 alin.(10) din

Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012

(adoptarea hotărârilor adunării creditorilor

convocate repetat)

nr. 126  din  13.09.2022

 (în vigoare 13.09.2022) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 298-304 art.156 din 30.09.2022

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Liuba ŞOVA, preşedinte de şedinţă,

dlui Nicolae ROŞCA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Sorina Munteanu, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 28 iulie 2022,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 13 septembrie 2022, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 57 alin.(10) din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012, ridicată de administratorul insolvabilităţii, dl Roman Pelin, în dosarul nr.2i-21/2020, pendinte la Judecătoria Bălţi, sediul central.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de dl judecător Valeriu Pădurari de la Judecătoria Bălţi, sediul central, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Prin hotărârea Judecătoriei Bălţi, sediul central, din 9 decembrie 2020 s-a intentat procedura de insolvabilitate în privinţa Î.M. Regia "Apă-Canal-Bălţi" şi a fost desemnat în calitate de administrator al insolvabilităţii dl Roman Pelin.

4. Pentru data de 29 iunie 2021 a fost convocată adunarea creditorilor, care din lipsa de cvorum nu a avut loc.

5. Adunarea creditorilor convocată repetat s-a desfăşurat pe data de 13 iulie 2021, fiind adoptate hotărâri pe chestiunile incluse în ordinea de zi, inclusiv a fost propus în calitate de administrator al insolvabilităţii al Î.M. Regia "Apă-Canal-Bălţi" dl Ion Mămăligă.

6. Unele hotărâri ale adunării creditorilor convocate repetat, adoptate la 13 iulie 2021, inter alia cea referitoare la propunerea dlui Ion Mămăligă în calitate de administrator al insolvabilităţii, au fost contestate în instanţa de insolvabilitate pe data de 30 iulie 2021 de către unii creditori şi de către administratorul insolvabilităţii.

7. În şedinţa de judecată din 22 iulie 2022, dna avocat Angela Gherasim a ridicat, în interesele dlui Roman Pelin, administrator autorizat, excepţia de neconstituţionalitate a textului "Hotărârile adunării creditorilor convocate repetat se iau cu majoritatea simplă din valoarea creanţelor creditorilor prezenţi la adunare." din articolul 57 alin.(10) din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012.

8. Prin Încheierea din 22 iulie 2022, Judecătoria Bălţi, sediul central, a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a sesizat Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

9. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 1

Statul Republica Moldova

"[…]

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sînt garantate."

Articolul 46

Dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia

"(1) Dreptul la proprietate privată, precum şi creanţele asupra statului sunt garantate.

[…]"

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi

sau al unor libertăţi

"(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sînt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii."

Articolul 126

Economia

"[…]

(2) Statul trebuie să asigure:

[…]

b) libertatea comerţului şi activităţii de întreprinzător, protecţia concurenţei loiale, crearea unui cadru favorabil valorificării tuturor factorilor de producţie;

[…]

h) inviolabilitatea investiţiilor persoanelor fizice şi juridice, inclusiv străine."

Articolul 127

Proprietatea

"(1) Statul ocroteşte proprietatea.

(2) Statul garantează realizarea dreptului de proprietate în formele solicitate de titular, dacă acestea nu vin în contradicţie cu interesele societăţii.

[…]"

10. Prevederile relevante ale Legii insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012 sunt următoarele:

Articolul 57

Cvorumul adunării creditorilor

"[…]

(10) Dacă legea nu prevede altfel, hotărârile adunării creditorilor se adoptă cu votul majorităţii simple a creditorilor cu drept de vot prezenţi la adunare, cu condiţia ca aceştia să deţină mai mult de jumătate din valoarea totală a creanţelor cu drept de vot reprezentate la adunare. Hotărârile adunării creditorilor convocate repetat se iau cu majoritatea simplă din valoarea creanţelor creditorilor prezenţi la adunare. Hotărârile adunării creditorilor privind alegerea comitetului creditorilor se adoptă prin vot cumulativ.

[…]"

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

11. Autorul excepţiei menţionează că, potrivit articolului 57 alin.(10) din Legea insolvabilităţii, hotărârile adunării creditorilor se adoptă cu votul majorităţii simple a creditorilor cu drept de vot prezenţi la adunare, cu condiţia ca aceştia să deţină mai mult de jumătate din valoarea totală a creanţelor cu drept de vot reprezentate la adunare [teza I]. Totuşi, în cazul în care adunarea creditorilor convocată prima dată nu întruneşte cvorumul şi, respectiv, nu poate adopta hotărâri cu majoritatea prevăzută în teza I din acest articol, adunarea creditorilor se convoacă repetat, iar hotărârile adunării creditorilor convocate repetat se iau cu majoritatea simplă din valoarea creanţelor creditorilor prezenţi [teza II].

12. Având în vedere diferenţa de majoritate impusă de lege pentru adoptarea hotărârilor de către adunarea creditorilor convocată prima dată şi repetat, autorul sesizării susţine că un eventual creditor majoritar care deţine mai mult de 50% din creanţe ar putea să-şi prevadă comportamentul, astfel încât, în mod deliberat să nu participe la adunarea creditorilor convocată prima dată, evitând astfel condiţia majorităţii voturilor creditorilor care deţin majoritatea creanţelor, dar să participe la adunarea creditorilor convocată repetat, în cadrul căreia se vor adopta hotărâri doar cu votul creditorilor prezenţi ce deţin majoritatea creanţelor.

13. Prin urmare, creditorul majoritar ar putea obţine o hotărâre favorabilă, fără a ţine cont de votul celorlalţi creditori. Autorul sesizării afirmă că creditorii minoritari sunt în imposibilitatea de a se opune unei eventuale decizii a creditorului majoritar în procesul de insolvabilitate.

14. Autorul sesizării pretinde că norma contestată este contrară articolelor 1 alin.(3), 46 alin.(1), 54, 126 alin.(2) lit.b) şi h) şi 127 alin.1) şi 2) din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

15. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

16. În jurisprudenţa sa, Curtea a stabilit, între altele, următoarele condiţii de admisibilitate a unei excepţii de neconstituţionalitate:

(1) obiectul excepţiei intră în categoria actelor cuprinse la articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie;

(2) excepţia este ridicată de către una din părţi sau reprezentantul acesteia, sau este ridicată de către instanţa de judecată din oficiu;

(3) prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluţionarea cauzei.

(4) nu există o hotărâre anterioară a Curţii având ca obiect prevederile contestate (HCC nr.2 din 9 februarie 2016, punctul 1 din dispozitiv).

17. Cu privire la prima condiţie, Curtea reţine că, în conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea insolvabilităţii, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

18. Cu privire la a doua condiţie, Curtea observă că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de dl Roman Pelin, administrator al insolvabilităţii al Î.M. Regia "Apă-Canal-Bălţi", în dosarul nr.2i-21/2020, pendinte la Judecătoria Bălţi, sediul central. În context, Curtea reţine că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de către administratorul insolvabilităţii şi susţinută de avocatul acestuia în faţa instanţei de insolvabilitate în procesul de examinare a contestaţiei depuse împotriva hotărârii adunării repetate a creditorilor prin care a fost propus un nou administrator al insolvabilităţii. Curtea observă că autorul sesizării susţine că textul de lege contestat ar fi contrar normelor constituţionale, deoarece permite adunării creditorilor să adopte hotărâri cu majoritatea simplă din valoarea creanţelor creditorilor prezenţi la adunare, fapt care ar dezavantaja creditorii minoritari. Pornind de la interesul creditorilor minoritari, autorul solicită controlul constituţionalităţii normei contestate.

19. Curtea reţine că, în această cauză, eventuala neconstituţionalitate a prevederilor contestate nu ar servi autorului excepţiei, ci creditorilor minoritari, care au votat altfel decât creditorul majoritar. În jurisprudenţa sa, Curtea a stabilit că administratorul autorizat nu poate ridica o excepţie de neconstituţionalitate pentru apărarea drepturilor creditorilor. Creditorii în interesul cărora a fost ridicată excepţia sunt ei înşişi participanţi la procesul de insolvabilitate şi ar putea acţiona în mod independent pentru a-şi proteja propriul interes (a se vedea DCC nr.179 din 25 noiembrie 2021, § 18-19; DCC nr.46 din 12 aprilie 2022, § 15).

20. Curtea reiterează că excepţia de neconstituţionalitate nu manifestă doar o funcţie preventivă, ci şi una reparatorie, pentru că ea priveşte, în primul rând, situaţia concretă a părţii lezate în drepturile sale prin norma criticată. De eventuala soluţie a excepţiei de neconstituţionalitate trebuie să profite, în primul rând, autorul acesteia, în caz contrar, acest instrument riscă să devină unul simulat, adică o actio popularis, pierzându-se, în aceste condiţii, caracterul concret şi efectiv al excepţiei (a se vedea DCC nr.84 din 8 iunie 2021, § 24; DCC nr.174 din 11 noiembrie 2021, § 51; DCC nr.94 din 7 iulie 2022, § 29).

21. Având în vedere cele menţionate supra, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g) şi 140 din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului "Hotărârile adunării creditorilor convocate repetat se iau cu majoritatea simplă din valoarea creanţelor creditorilor prezenţi la adunare." din articolul 57 alin.(10) din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012, ridicată de administratorul insolvabilităţii al Î.M. Regia "Apă-Canal-Bălţi", dl Roman Pelin, în dosarul nr.2i-21/2020, pendinte la Judecătoria Bălţi, sediul central.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.