BIZLEXLegislația Republicii Moldova
Cuprins
Acte judiciare

Decizie nr.127 din 10.10.2023 de inadmisibilitate a sesizărilor nr.208g/2022 şi nr.115g/2023 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 67 alin.(5) şi a textului "procesul-verbal cu privire la contravenţie" din articolul 425 alin.(2) din Codul contravenţional (încălcarea legislaţiei privind întrunirile şi procesul-verbal cu privire la contravenţie)

Tipul documentului
Acte judiciare
Data adoptării
10.10.2023

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizărilor nr. 208g/2022 şi nr. 115g/2023

privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 67 alin.(5)

şi a textului "procesul-verbal cu privire la contravenţie" din

articolul 425 alin. (2) din  Codul contravenţional

(încălcarea  legislaţiei privind  întrunirile şi

procesul-verbal cu privire la contravenţie)

nr. 127  din  10.10.2023

 (în vigoare 10.10.2023) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 422-425 art.174 din 10.11.2023

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dlui Nicolae ROŞCA, Preşedinte,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dlui Dumitru Avornic, asistent judiciar,

Având în vedere sesizările înregistrate la 7 decembrie 2022 şi la 13 aprilie 2023,

Examinând admisibilitatea sesizărilor menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 10 octombrie 2023, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizările privind excepţiile de neconstituţionalitate a articolului 67 alin.(5) şi a textului "procesul-verbal cu privire la contravenţie" din articolul 425 alin.(2) din Codul contravenţional.

2. În cazul sesizării nr.208g/2022, dl Tudor Şoiliţa, parte în dosarul nr.4-4067/2022, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani, a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a articolului 67 alin.(5) şi a textului "procesul-verbal cu privire la contravenţie" din articolul 425 alin.(2) din Codul contravenţional. Sesizarea a fost trimisă la Curtea Constituţională de dl judecător Victor Sîrbu de la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani, pe baza articolului 135 alin.(1) lit.a) şi lit.g) din Constituţie.

3. În cazul sesizării nr.115g/2023, dl Tudor Şoiliţa, parte în dosarul nr.4-4066/2022, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani, a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a articolului 67 alin.(5) din Codul contravenţional. Sesizarea a fost trimisă la Curtea Constituţională de dl judecător Radu Grecu de la Judecătoria Chişinău, pe baza articolului 135 alin.(1) lit.a) şi lit.g) din Constituţie.

4. Având în vedere identitatea de obiect a sesizărilor şi a motivelor care stau la baza criticilor de neconstituţionalitate a articolului 67 alin.(5) din Codul contravenţional, Curtea a decis conexarea lor într-un singur dosar, pe baza articolului 43 din Codul jurisdicţiei constituţionale, atribuindu-i numărul 208g/2022.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiilor principale

Dosarul nr.4-4067/2022 (sesizarea nr.208g/2022)

5. La 27 octombrie 2022, un agent constatator din cadrul Inspectoratului de Poliţie Centru a întocmit în privinţa dlui Tudor Şoiliţa două procese-verbale cu privire la contravenţie pe baza articolului 67 alin.(5) din Codul contravenţional, care sancţionează împiedicarea sub orice formă a accesului în clădirile din imediata apropiere a locului de desfăşurare a întrunirii. În fapt, acesta a fost sancţionat pentru că a instalat corturi şi le-a cerut altor participanţi la protest să instaleze corturi în faţa sediului Procuraturii Generale, care blocau accesul în cadrul protestului desfăşurat la 26 octombrie 2022, aproximativ la ora 19:20. Nefiind de acord cu faptele imputate, dl Tudor Şoiliţa a contestat procesele-verbale cu privire la contravenţie în instanţa de judecată.

6. În cadrul şedinţei de judecată, dl Tudor Şoiliţa a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a articolului 67 alin.(5) şi a textului "procesul-verbal cu privire la contravenţie" din articolul 425 alin.(2) din Codul contravenţional.

7. Printr-o încheiere din 7 decembrie 2022, dl Victor Sîrbu, judecătorul de caz, a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate a textului "procesul-verbal cu privire la contravenţie" din articolul 425 alin.(2) din Codul contravenţional şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

Dosarul nr.4-4066/2022 (sesizarea nr.115g/2023)

8. La 27 octombrie 2022, un agent constatator din cadrul Inspectoratului de Poliţie Centru a întocmit în privinţa dlui Tudor Şoiliţa două procese-verbale cu privire la contravenţie pe baza articolului 67 alin.(5) din Codul contravenţional, care sancţionează împiedicarea sub orice formă a accesului în clădirile din imediata apropiere a locului de desfăşurare a întrunirii. În fapt, acesta a fost sancţionat pentru că a instalat corturi în faţa sediului Procuraturii Generale, care blocau accesul în cadrul protestului desfăşurat în 26 octombrie 2022, la aproximativ ora 13:30. Nefiind de acord cu faptele imputate, dl Tudor Şoiliţa a contestat procesele-verbale cu privire la contravenţie în instanţa de judecată.

9. În cadrul şedinţei de judecată, dl Tudor Şoiliţa a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a articolului 67 alin.(5) din Codul contravenţional.

10. Printr-o încheiere din 20 martie 2023, dl Radu Grecu, judecătorul de caz, a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate a articolului 67 alin.(5) din Codul contravenţional şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

11. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 21

Prezumţia nevinovăţiei

"Orice persoană acuzată de un delict este prezumată nevinovată până când vinovăţia sa va fi dovedită în mod legal, în cursul unui proces judiciar public, în cadrul căruia i s-au asigurat toate garanţiile necesare apărării sale."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"[…]

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

Articolul 32

Libertatea opiniei şi a exprimării

"(1) Oricărui cetăţean îi este garantată libertatea gândirii, a opiniei, precum şi libertatea exprimării în public prin cuvânt, imagine sau prin alt mijloc posibil.

(2) Libertatea exprimării nu poate prejudicia onoarea, demnitatea sau dreptul altei persoane la viziune proprie.

(3) Sunt interzise şi pedepsite prin lege contestarea şi defăimarea statului şi a poporului, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial, la violenţă publică, precum şi alte manifestări ce atentează la regimul constituţional."

Articolul 40

Libertatea întrunirilor

"Mitingurile, demonstraţiile, manifestările, procesiunile sau orice alte întruniri sunt libere şi se pot organiza şi desfăşura numai în mod paşnic, fără nici un fel de arme."

12. Prevederile relevante ale Codului contravenţional, adoptat prin Legea nr.218 din 24 octombrie 2008, sunt următoarele:

Articolul 67

Încălcarea legislaţiei privind întrunirile

"[…]

(5) Împiedicarea sub orice formă a accesului în clădirile din imediata apropiere a locului de desfăşurare a întrunirii

se sancţionează cu amendă de la 24 la 30 de unităţi convenţionale."

Articolul 425

Probele

"[…]

(2) În calitate de probe se admit elementele de fapt constatate prin intermediul următoarelor mijloace: procesul-verbal cu privire la contravenţie, procesul-verbal de ridicare a obiectelor şi documentelor, procesul-verbal de percheziţie, procesul-verbal privind cercetarea la faţa locului, procesele-verbale privind alte acţiuni procesuale efectuate în conformitate cu prezentul cod, explicaţiile persoanei în a cărei privinţă a fost pornit proces contravenţional, declaraţiile victimei, ale martorilor, înscrisurile, înregistrările audio sau video, fotografiile, corpurile delicte, obiectele şi documentele ridicate, constatările tehnico-ştiinţifice şi medico-legale, raportul de expertiză.

[…]."

Articolul 442

Procesul-verbal cu privire la contravenţie

"(1) Procesul-verbal cu privire la contravenţie este un act prin care se individualizează fapta ilicită şi se identifică făptuitorul. Procesul-verbal se încheie de agentul constatator pe baza constatărilor personale şi a probelor acumulate, în prezenţa făptuitorului sau în absenţa lui.

[…]."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiilor de neconstituţionalitate

13. Autorul excepţiilor de neconstituţionalitate consideră că, deşi articolul 9 alin.(2) din Legea cu privire la întruniri permite montarea de construcţii temporare pentru desfăşurarea întrunirilor, articolul 67 alin.(5) din Codul contravenţional sancţionează această formă de exprimare şi de întrunire. Astfel, această prevedere îi încălcă drepturile garantate de articolele 32, 40 şi 54 din Constituţie şi de articolul 11 din Convenţia Europeană.

14. Totodată, autorul excepţiei susţine că textul "procesul-verbal cu privire la contravenţie" din articolul 425 alin.(2) din Codul contravenţional este neclar şi imprevizibil. În opinia autorului, probele sunt elemente de fapt, iar procesul-verbal cu privire la contravenţie reprezintă o probă care stabileşte vinovăţia persoanei privind comiterea unei contravenţii. Mai mult, procesul-verbal cu privire la contravenţie se încheie după acumularea şi aprecierea probelor şi, respectiv, nu poate constitui, în sine, o probă în cadrul procesului contravenţional.

15. În opinia autorului excepţiei, catalogarea drept probă a procesului-verbal cu privire la contravenţie îi încalcă prezumţia de nevinovăţie şi dreptul la un proces echitabil. Pe cale de consecinţă, acesta susţine că nu-şi poate demonstra nevinovăţia privind fapta contravenţională imputată şi, astfel, îi este încălcat dreptul la libertatea de exprimare şi de întrunire.

16. Autorul excepţiei susţine că neclaritatea şi imprevizibilitatea textului "procesul-verbal cu privire la contravenţie" din articolul 425 alin.(2) din Codul contravenţional încalcă articolele 20, 21 şi 23 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

17. Examinând admisibilitatea sesizărilor privind excepţiile de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

18. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul contravenţional, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

19. Sesizările privind excepţiile de neconstituţionalitate au fost ridicate de o parte în proces. Astfel, Curtea constată că sesizările sunt formulate de subiectul căruia i s-a conferit acest drept pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

20. Cu privire la obiectul sesizării nr.208g/2022, Curtea observă că în cererea de ridicare a excepţiei de neconstituţionalitate, autorul ei contestă articolul 67 alin.(5) şi textul "procesul-verbal cu privire la contravenţie" din articolul 425 alin.(2) din Codul contravenţional. Totuşi, în încheierea de admitere a ridicării excepţiei de neconstituţionalitate, instanţa de judecată nu s-a pronunţat cu privire la articolul 67 alin.(5) din Codul contravenţional. Curtea nu poate respinge sesizarea în această parte doar pentru că instanţa de judecată a omis să se pronunţe referitor la excepţia de neconstituţionalitate a normei discutate. Prin urmare, Curtea reţine că obiectul sesizării nr.208g/2022 îl constituie ambele norme contestate de autorul excepţiei (a se vedea, mutatis mutandis, DCC nr.175 din 13 decembrie 2022, § 16).

21. Totodată, obiectul sesizării nr.115g/2023 îl constituie articolul 67 alin.(5) din Codul contravenţional.

22. Prin urmare, obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate îl constituie articolul 67 alin.(5) şi textul "procesul-verbal cu privire la contravenţie" din articolul 425 alin.(2) din Codul contravenţional. Raportate la criticile de neconstituţionalitate susţinute de autorul excepţiilor, prevederile contestate nu au constituit obiectul altor sesizări la Curtea Constituţională.

23. Excepţiile de neconstituţionalitate au fost ridicate în cauze contravenţionale care vizează legalitatea procesului-verbal cu privire la contravenţia prevăzută de articolul 67 alin.(5) din Codul contravenţional (a se vedea §§ 5 şi 8 supra). Aşadar, Curtea admite că instanţele de judecată ar putea aplica prevederile contestate la soluţionarea cauzelor în care au fost ridicate excepţiile.

24. Curtea notează că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept fundamental. Astfel, Curtea a analizat, prin prisma argumentelor autorului sesizărilor, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerinţă într-un drept fundamental (a se vedea HCC nr.4 din 9 februarie 2023, § 17; DCC nr.14 din 7 februarie 2023, § 21).

25. Autorul excepţiilor a susţinut incidenţa articolelor 20 [accesul liber la justiţie], 21 [prezumţia nevinovăţiei], 23 [dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle], 32 [libertatea opiniei şi a exprimării], 40 [libertatea întrunirilor] şi 54 [restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi] din Constituţie.

26. Cu privire la articolele 23 şi 54 din Constituţie, Curtea reiterează că acestea sunt aplicabile doar în coroborare cu un drept fundamental incident (a se vedea HCC nr.15 din 28 aprilie 2021, § 20).

27. Cu privire la criticile de neconstituţionalitate referitoare la articolul 67 alin.(5) din Codul contravenţional, Curtea observă ca acestea vizează dreptul la libertatea de exprimare şi la libertatea întrunirilor, garantate de articolele 32 şi 40 din Constituţie şi de articolele 10 şi 11 din Convenţia Europeană.

28. Potrivit Curţii Europene, dreptul la libertatea de asociere, garantat de articolul 11 din Convenţie, reprezintă un drept fundamental într-o societate democratică şi, la fel ca dreptul la libertatea de exprimare, garantat de articolul 10 din Convenţie, constituie unul din fundamentele esenţiale ale unei asemenea societăţi (a se vedea Petrenco v. Republica Moldova (dec.), 11 ianuarie 2022, § 24). Exercitarea dreptului la libertatea de întrunire şi de asociere are o legătură deosebit de apropiată cu articolul 10 din Convenţie. Protecţia opiniilor personale, aşa cum este garantată de articolul 10, constituie unul din obiectivele libertăţii de întrunire şi asociere, după cum prevede articolul 11 (a se vedea Straume v. Letonia, 2 iunie 2022, § 89).

29. Totuşi, având în vedere că norma contestată vizează încălcarea legislaţiei privind întrunirile, Curtea notează că articolul 40 din Constituţie trebuie considerat ca o lex specialis şi nu este necesar să examineze în mod separat capătul de cerere pe baza articolului 32 din Constituţie (a se vedea, mutatis mutandis, Peradze şi alţii v. Georgia, 15 decembrie 2022, § 33).

30. În jurisprudenţa sa, Curtea Europeană a notat că organizatorii de întruniri publice sunt obligaţi să se conformeze regulilor care guvernează acest proces prin respectarea reglementărilor în vigoare. Regulile care guvernează întrunirile publice sunt esenţiale pentru buna desfăşurare a evenimentelor publice de vreme ce le permit autorităţilor să minimizeze întreruperea traficului şi să adopte alte măsuri de siguranţă. Totuşi, punerea lor în aplicare nu poate constitui un scop în sine. În mod special, în cazul în care manifestanţii care se întrunesc în mod ilegal nu se antrenează în acte de violenţă, Curtea le impune autorităţilor publice să manifeste un anumit nivel de toleranţă în privinţa întrunirilor paşnice (a se vedea Petrenco v. Republica Moldova (dec.), 11 ianuarie 2022, §§ 24 – 25).

31. Deşi articolul 11 din Convenţie nu garantează dreptul de a instala o tabără într-o locaţie la alegere, asemenea instalaţii temporare pot constitui, în unele situaţii, o formă de exprimare politică şi orice restricţii impuse trebuie să se conformeze exigenţelor Convenţiei (a se vedea Frumkin v. Rusia, 5 ianuarie 2016, § 107).

32. În hotărârea Makarashvili şi alţii v. Georgia, din 1 septembrie 2022, care avea la bază cererile a trei reclamanţi sancţionaţi administrativ pentru blocarea intrării în clădirea Parlamentului în contextul protestului organizat împotriva eşecului partidului de guvernare de a adopta reforma electorală promisă, Curtea Europeană a analizat caracterul necesar al ingerinţei într-o societate democratică în raport cu fiecare reclamant. Ea a considerat că, deşi primul şi cel de-al treilea reclamant nu s-au antrenat în acţiuni de violenţă şi nici nu au îndemnat alte persoane să o facă, blocarea completă a intrărilor în clădirea Parlamentului şi eforturile ulterioare ale poliţiei de a le redeschide, cu ignorarea flagrantă a legislaţiei naţionale, fiindu-le adresate mai multe avertismente, şi necesităţile şi drepturile membrilor aleşi în mod democratic ai Parlamentului de a-şi îndeplini funcţiile, care sunt esenţiale într-o societate democratică, poate fi descrisă ca o conduită "condamnabilă" (§ 99). Analizând conduita autorităţilor, care au negociat cu protestatarii şi au manifestat un nivel de toleranţă faţă de întrunire, şi caracterul previzibil al regulilor relevante privind interzicerea blocării drumurilor şi a accesului în clădirile administrative, Curtea Europeană a conchis că dacă reclamanţii s-ar fi conformat ordinului de a elibera drumul care conducea spre Parlament, nimic nu i-ar fi oprit să continue protestul (§§ 101-102). Prin urmare, având în vedere circumstanţele precise ale cauzei, Curtea Europeană a considerat că autorităţile naţionale nu şi-au depăşit marja de apreciere prin arestarea şi sancţionarea pentru nerespectarea ordinelor legale ale poliţiei şi, astfel, nu au încălcat articolul 11 în privinţa primului şi celui de-al treilea reclamant (§ 103).

33. Cu privire la cel de-al doilea reclamant, Curtea Europeană a menţionat că prin arestarea şi sancţionarea ulterioară a acestuia după aproape două ore de când poliţia a început să redeschidă intrările în clădirea Parlamentului, autorităţile naţionale au eşuat să demonstreze existenţa unor motive relevante şi suficiente care să justifice necesitatea şi proporţionalitatea măsurii. Acestea nu au stabilit dacă cel de al doilea reclamant a trecut din zona pietonală din faţa clădirii Parlamentului pe drumul destinat traficului rutier cu intenţia să-l blocheze sau ca urmare a circumstanţelor de pe teren, cum ar fi numărul protestatarilor. Prin urmare, a existat o încălcare a articolului 11 în privinţa celui de-al doilea reclamant (a se vedea Makarashvili şi alţii v. Georgia, din 1 septembrie 2022, §§ 104-106).

34. Având în vedere această jurisprudenţă europeană, Curtea menţionează că stabilirea încălcării dreptului la libertatea întrunirilor pe baza sancţionării persoanei depinde de o analiză de la caz la caz, analiză care are un caracter concret, nu abstract. Curtea Constituţională nu analizează cazuri concrete. Ea admite că în unele cazuri ar putea fi incident şi încălcat dreptul la libertatea de întrunire şi de asociere; în altele ar putea fi doar incident, însă nu şi încălcat dreptul; în altele, întrunirea nu ar fi considerată "paşnică" şi, astfel, nu ar fi incident şi, prin urmare, nu ar fi încălcat acest drept. Ţine de competenţa instanţelor de drept comun să evalueze dacă, într-un caz particular, se poate vorbi despre incidenţa dreptului la libertatea de întrunire şi despre o încălcare a acestui drept ca urmare a sancţionării persoanei pe baza articolului 67 alin.(5) din Codul contravenţional (a se vedea, mutatis mutandis, DCC nr.155 din 22 noiembrie 2022, § 40).

35. Referitor la criticile de neconstituţionalitate a textului "procesul-verbal cu privire la contravenţie" din articolul 425 alin.(2) din Codul contravenţional, Curtea observă că acestea vizează incidenţa articolelor 20 şi 21 din Constituţie.

36. Cu referire la aplicabilitatea articolului 20 din Constituţie care garantează accesul liber la justiţie, Curtea notează că acesta îşi găseşte corespondenţa în dispoziţiile articolului 6 § 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Potrivit Curţii Europene, atât admisibilitatea probelor, cât şi aprecierea lor constituie, în primul rând, o problemă de reglementare în legislaţia naţională (a se vedea Lhermitte v. Belgia [MC], 29 noiembrie 2016, § 83). Dacă sarcina Curţii Europene constă în verificarea caracterului echitabil al procedurii în ansamblul său, inclusiv modul de prezentare a mijloacelor de probă, într-un caz concret, atunci sarcina Curţii Constituţionale constă în verificarea existenţei unei baze pentru pronunţarea unui act judiciar cu respectarea rigorilor procesului echitabil garantat constituţional, în legislaţia contestată (a se vedea HCC nr.2 din 23 ianuarie 2020, § 29).

37. Potrivit articolului 425 alin.(1) din Codul contravenţional, probele sunt elemente de fapt, dobândite în modul stabilit de acesta, care servesc la constatarea existenţei sau a inexistenţei contravenţiei, la identificarea făptuitorului, la constatarea vinovăţiei şi la cunoaşterea altor circumstanţe importante pentru justa soluţionare a cauzei. În acest sens, alin.(2) al aceluiaşi articol prevede că pot fi admise în procesul contravenţional ca probe elementele de fapt constatate prin intermediul mijloacelor de probe, cum ar fi procesul-verbal cu privire la contravenţie. Astfel, elementele de fapt obţin calitatea de probă în procesul contravenţional doar dacă sunt constatate prin intermediul mijloacelor de probă enunţate de alin.(2) al articolului 425 din Codul contravenţional.

38. Totodată, potrivit articolului 442 alin.(1) din Codul contravenţional, procesul-verbal cu privire la contravenţie este un act prin care se individualizează fapta ilicită şi se identifică făptuitorul. Procesul-verbal se încheie de agentul constatator pe baza constatărilor personale şi a probelor acumulate, în prezenţa făptuitorului sau în absenţa lui. Constatările personale ale agentului constatator din procesul-verbal reprezintă elementele de fapt care obţin apoi calitatea de probă în procesul contravenţional.

39. Mai mult, procesul-verbal cu privire la contravenţie trebuie să conţină şi o parte rezolutivă. Potrivit articolului 443 alin.(9) din Cod, partea rezolutivă a procesului-verbal cuprinde decizia agentului constatator de sancţionare, de încetare a procesului contravenţional sau de remitere a cauzei funcţionarului abilitat să examineze cauza contravenţională, din cadrul autorităţii din care face parte agentul constatator sau autorităţii competente să soluţioneze cauza contravenţională, ori în instanţa de judecată.

40. Potrivit articolului 448 alin.(1) din Codul contravenţional, decizia agentului constatator poate fi contestată în termen de 15 zile de la data emiterii acesteia sau, pentru părţile care nu au fost prezente la şedinţa de examinare a cauzei contravenţionale, de la data înmânării copiei de pe decizia respectivă în condiţiile articolului 4471 alin.(8).

41. Astfel, dacă decizia este contestată în faţa instanţei de judecată sau dacă agentul constatator trimite cauza contravenţională autorităţii competente sau instanţei de judecată, procesul-verbal cu privire la contravenţie va avea calitatea de mijloc de probă prin care au fost constatate elementele de fapt relevante faptei imputate persoanei. În această situaţie, persoana/autoritatea competentă să soluţioneze cauza contravenţională va examina procesul-verbal cu privire la contravenţie potrivit regulilor generale privind aprecierea probelor reglementate de articolul 425 din Codul contravenţional.

42. Din analiza sistemică a legislaţiei, Curtea constată că în situaţia invocată de autorul sesizărilor persoana dispune de suficiente garanţii care asigură dreptul de acces liber la justiţie. În consecinţă, Curtea reţine că prevederile contestate nu interferează cu dreptul la un proces echitabil.

43. Referitor la incidenţa articolului 21 din Constituţie, care garantează prezumţia de nevinovăţie, Curtea subliniază că prevederile criticate nu inversează sarcina probei. Persoana beneficiază de prezumţia de nevinovăţie atât timp cât vinovăţia sa nu este stabilită "dincolo de orice îndoială rezonabilă" (a se vedea, mutatis mutandis, DCC nr.40 din 8 mai 2018, § 35; DCC nr.50 din 19 aprilie 2022; § 29).

44. Pentru că nu s-a constatat incidenţa articolelor 20, 21, 32, 40 din Constituţie în raport cu prevederile contestate, Curtea subliniază că nici articolele 23 şi 54 din Constituţie nu sunt incidente.

45. Prin urmare, pe baza celor menţionate mai sus, Curtea constată că sesizările privind excepţiile de neconstituţionalitate sunt inadmisibile şi nu pot fi acceptate pentru examinare în fond.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibile sesizările nr.208g/2022 şi nr.115g/2023 privind excepţiile de neconstituţionalitate a articolului 67 alin.(5) şi a textului "procesul-verbal cu privire la contravenţie" din articolul 425 alin.(2) din Codul contravenţional, ridicate de dl Tudor Şoiliţa, parte în dosarul nr.4-4067/2022, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani, şi în dosarul nr.4-4066/2022, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.