Decizie nr.128 din 10.10.2023 de inadmisibilitate a sesizării nr.80g/2023 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 42 alin.(6) teza I din Legea cu privire la avocatură nr.1260 din 19 iulie 2002 (contestarea hotărârilor Comisiei pentru etică şi disciplină în instanţa de contencios administrativ, în lipsa procedurii prealabile)
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
D E C I Z I E
de inadmisibilitate a sesizării nr.80g/2023 privind excepţia
de neconstituţionalitate a articolului 42 alin.(6) teza I din
Legea cu privire la avocatură nr.1260 din 19 iulie 2002
(contestarea hotărârilor Comisiei pentru etică şi
disciplină în instanţa de contencios administrativ,
în lipsa procedurii prealabile)
nr. 128 din 10.10.2023
(în vigoare 10.10.2023)
Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 441 art. 177 din 22.11.2023
* * *
Curtea Constituţională, judecând în componenţa:
dlui Nicolae ROŞCA, Preşedinte,
dnei Liuba ŞOVA,
dlui Serghei ŢURCAN,
dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,
cu participarea dnei Ana Florean, asistent judiciar,
Având în vedere sesizarea înregistrată la 21 martie 2023,
Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,
Având în vedere actele şi lucrările dosarului,
Deliberând la 10 octombrie 2023, în camera de consiliu,
Pronunţă următoarea decizie:
PROCEDURA
1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 42 alin.(6) teza I din Legea cu privire la avocatură nr.1260 din 19 iulie 2002, ridicată de dl Tudor Donos, parte în dosarul nr.3r-610/2022, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.
2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de dnii judecători Ghenadie Mîra, Denis Băbălău şi Ina Dutca de la Curtea de Apel Chişinău, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.
ÎN FAPT
A. Circumstanţele litigiului principal
3. Dl Tudor Donos a formulat o plângere împotriva unui avocat în privinţa comiterii unor pretinse acţiuni ilegale în legătură cu reprezentarea sa în instanţa de judecată.
4. La 15 august 2022, Comisia pentru etică şi disciplină din cadrul Uniunii Avocaţilor din Republica Moldova a emis decizia nr.1/12/2022, prin care a constatat că avocatul nu a comis vreo abatere disciplinară şi, prin urmare, a respins plângerea dlui Tudor Donos. În partea dispozitivă a deciziei s-a menţionat că aceasta poate fi contestată în contencios administrativ în conformitate cu Codul administrativ.
5. Dl Tudor Donos a formulat o acţiune în contencios administrativ împotriva Uniunii Avocaţilor din Republica Moldova cu privire la anularea deciziei Comisiei pentru etică şi disciplină din 15 august 2022.
6. Printr-o încheiere, instanţa de judecată a declarat inadmisibilă acţiunea formulată de dl Tudor Donos, din cauza nerespectării procedurii prealabile prevăzute de articolul 208 alin.(1) din Codul administrativ.
7. Dl Tudor Donos a contestat cu recurs încheierea instanţei de judecată, motivând că, potrivit articolului 163 lit.c) din Codul administrativ în coroborare cu articolul 42 alin.(6) din Legea cu privire la avocatură, hotărârile Comisiei pentru etică şi disciplină se contestă direct în instanţa de contencios administrativ.
8. În cadrul procedurii de recurs, dl Tudor Donos a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a articolului 42 alin.(6) din Legea cu privire la avocatură nr.1260 din 19 iulie 2002.
9. Prin Încheierea din 16 martie 2023, Curtea de Apel Chişinău a admis ridicarea excepţiei şi a sesizat Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.
B. Legislaţia pertinentă
10. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:
Articolul 1
Statul Republica Moldova
"[...]
(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sînt garantate."
Articolul 4
Drepturile şi libertăţile omului
"(1) Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile omului se interpretează şi se aplică în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care Republica Moldova este parte.
(2) Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte şi legile ei interne, prioritate au reglementările internaţionale."
Articolul 20
Accesul liber la justiţie
"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."
Articolul 23
Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle
"(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.
(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."
Articolul 26
Dreptul la apărare
"(1) Dreptul la apărare este garantat.
(2) Fiecare om are dreptul să reacţioneze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale."
Articolul 54
Restrângerea exerciţiului unor drepturi
sau al unor libertăţi
"(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.
(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrîngeri decît celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sînt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.
(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrîngerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.
(4) Restrîngerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii."
11. Prevederile relevante ale Legii cu privire la avocatură nr.1260 din 19 iulie 2002 sunt următoarele:
Articolul 42
Comisiile Uniunii Avocaţilor
"[...]
(6) Hotărârile Comisiei pentru etică şi disciplină şi ale Comisiei de cenzori se contestă în instanţa de contencios administrativ în conformitate cu prevederile Codului administrativ, fără a recurge la procedura prealabilă. Hotărârile Comisiei de licenţiere a profesiei de avocat se contestă în procedură prealabilă la Comisia de soluţionare a contestaţiilor.
[...]."
ÎN DREPT
A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate
12. Autorul menţionează că, deşi articolul 42 alin.(6) din Legea cu privire la avocatură stabileşte că hotărârile Comisiei pentru etică şi disciplină sunt exceptate de la procedura prealabilă şi se contestă direct în instanţa de contencios administrativ, în cauza sa instanţa de judecată a reţinut că decizia Comisiei trebuia să fie supusă procedurii prealabile în conformitate cu prevederile Codului administrativ.
13. Având în vedere modul în care prima instanţă a decis în cauza sa, precum şi faptul că norma contestată nu precizează care dintre hotărârile Comisiei pentru etică şi disciplină pot fi contestate în contencios administrativ în lipsa plângerii prealabile, autorul pretinde că aceasta nu corespunde exigenţelor calităţii legii şi îi afectează accesul liber la justiţie şi dreptul la apărare.
14. În concluzie, autorul sesizării consideră că prevederile contestate sunt contrare articolelor 1 alin.(3), 4, 20, 23, 26 alin.(2) şi 54 din Constituţie.
B. Aprecierea Curţii
15. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.
16. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea cu privire la avocatură, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.
17. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate, ridicată de o parte într-un proces din faţa instanţei de judecată, este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.
18. Deşi autorul sesizării a solicitat verificarea constituţionalităţii articolului 42 alin.(6) din Legea cu privire la avocatură în totalitate, Curtea observă că argumentele acestuia vizează doar prima teză din această normă, care se referă la procedura contestării hotărârilor Comisiei pentru etică şi disciplină. Aşadar, Curtea reţine că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie articolul 42 alin.(6) teza întâi din Legea cu privire la avocatură.
19. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză de contencios administrativ care are ca obiect examinarea legalităţii unei decizii emise de Comisia pentru etică şi disciplină din cadrul Uniunii Avocaţilor din Republica Moldova. Prin urmare, Curtea consideră că prevederile contestate ar putea fi aplicate în cauza în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.
20. Curtea reţine că prevederile în discuţie au fost contestate în faţa Curţii Constituţionale, însă din perspectiva altor critici de neconstituţionalitate (a se vedea DCC nr.119 din 13 septembrie 2022). În jurisprudenţa sa, Curtea a menţionat că verificarea anterioară a constituţionalităţii normelor atacate nu constituie un impediment pentru a solicita controlul de constituţionalitate al aceloraşi prevederi din perspectiva altor critici de neconstituţionalitate. Aşadar, Curtea trebuie să verifice dacă sesizarea conţine argumente noi sau dacă există circumstanţe de ordin general care să justifice o altă soluţie privind admisibilitatea (a se vedea DCC nr.37 din 30 martie 2021, § 20).
21. Autorul sesizării susţine că prevederile contestate încalcă articolele 1 alin.(3) (preeminenţa dreptului), 4 (drepturile şi libertăţile omului), 20 (accesul liber la justiţie), 23 (dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle), 26 (dreptul la apărare) şi 54 (restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi) din Constituţie.
22. Curtea reiterează că articolele 1 alin.(3) şi 4 din Constituţie comportă un caracter general, constituie imperative care stau la baza tuturor reglementărilor şi nu pot constitui repere individuale şi separate (DCC nr.52 din 8 aprilie 2021, § 16; DCC nr.178 din 15 decembrie 2022, § 16). Totodată, cu privire la pretinsa incidenţă a articolului 54 din Constituţie, Curtea reiterează că nici acest articol nu poate fi aplicat de sine stătător. Pentru a fi aplicabil, autorul excepţiei trebuie să demonstreze existenţa unei ingerinţe în drepturile fundamentale garantate de Constituţie (DCC nr.128 din 13 septembrie 2022, § 23).
23. Cu referire la incidenţa articolului 23 din Constituţie, Curtea reţine că testul calităţii legii se efectuează prin raportare la un drept fundamental. De altfel, problema calităţii unei legi nu reprezintă o problemă de constituţionalitate atât timp cât nu este afectat un drept fundamental (DCC nr.161 din 2 noiembrie 2021, § 24).
24. Referitor la incidenţa articolelor 20 şi 26 din Constituţie, Curtea reţine că, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, dreptul de acces la o instanţă poate fi supus, în anumite circumstanţe, unor restricţii legitime, cum ar fi obligaţia de a respecta procedura de soluţionare amiabilă înainte de a introduce o acţiune în justiţie. În cauza Momčilović v. Croaţia, 26 martie 2015, Curtea Europeană a admis că restricţionarea accesului direct la instanţă din cauza parcurgerii mai întâi a unei proceduri extrajudiciare a urmărit scopul legitim de a utiliza eficient resursele judiciare şi a deschis părţilor posibilitatea de a-şi soluţiona în mod eficient pretenţiile fără implicarea instanţelor de judecată (a se vedea § 46 din hotărâre).
25. În această cauză, Curtea observă că prevederile contestate de autor stabilesc că hotărârile Comisiei pentru etică şi disciplină se contestă în instanţa de contencios administrativ în conformitate cu prevederile Codului administrativ, fără a recurge la o procedură prealabilă.
26. În acest context, Curtea nu vede în ce măsură prevederile contestate restricţionează accesul la justiţie şi dreptul la apărare prevăzute de articolele 20 şi 26 din Constituţie. Faptul că instanţa de judecată a refuzat să aplice prevederile în discuţie pentru că acestea nu precizează care dintre hotărârile Comisiei pentru etică şi disciplină sunt exceptate de la procedura prealabilă nu reprezintă critici de neconstituţionalitate. Aşadar, Curtea observă că autorul nu a prezentat argumente care să demonstreze caracterul contradictoriu al prevederilor contestate în raport cu normele constituţionale invocate, ci îşi exprimă de fapt dezacordul cu modul în care a fost aplicată norma contestată în cauza sa (DCC nr.6 din 11 ianuarie 2021, § 25).
27. Totodată, Curtea menţionează că norma contestată de autor conţine suficiente repere obiective pentru a fi considerată previzibilă din perspectiva articolului 23 alin.(2) din Constituţie, iar dacă se pretinde o neconcordanţă între prevederile Codului administrativ şi prevederile Legii cu privire la avocatură, aceasta nu reprezintă o problemă de constituţionalitate, ci una de interpretare şi de aplicare a legii, a cărei rezolvare le revine instanţelor de judecată (DCC nr.119 din 29 iulie 2021, § 32).
28. În acest sens, Curtea menţionează că ţine de competenţa instanţelor de judecată să coroboreze dispoziţiile legale incidente şi să decidă, cu ajutorul regulilor de interpretare a normelor juridice, care din acestea sunt aplicabile într-o cauză concretă.
29. Prin urmare, în baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.
Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g) şi 140 din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională
DECIDE:
1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 42 alin.(6) teza I din Legea cu privire la avocatură nr.1260 din 19 iulie 2002, ridicată de dl Tudor Donos, parte în dosarul nr.3r-610/2022, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.
2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
| PREŞEDINTE | Nicolae ROŞCA |
| Nr.128. Chişinău, 10 octombrie 2023. | |