Decizie nr.128 din 11.09.2025 de inadmisibilitate a sesizării nr.80g/2025 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 4 alin.(2) din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012 (îndeplinirea rapidă a actelor juridice şi operaţiunilor întreprinse de către administratorul insolvabilităţii în procedura de restructurare)
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
D E C I Z I E
de inadmisibilitate a sesizării nr.80g/2025 privind excepţia
de neconstituţionalitate a articolului 4 alin. (2) din
Legea insolvabilităţii nr. 149 din 29 iunie 2012
(îndeplinirea rapidă a actelor juridice şi operaţiunilor
întreprinse de către administratorul insolvabilităţii
în procedura de restructurare)
nr. 128 din 11.09.2025
(în vigoare 11.09.2025)
Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 544-546 art.154 din 28.10.2025
* * *
Curtea Constituţională, judecând în componenţa:
dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,
dlui Sergiu LITVINENCO,
dlui Ion MALANCIUC,
dlui Nicolae ROŞCA,
dnei Liuba ŞOVA, judecători,
cu participarea dlui Cristian Rotaru, asistent judiciar,
Având în vedere sesizarea înregistrată la 26 martie 2025,
Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,
Având în vedere actele şi lucrările dosarului,
Deliberând la 11 septembrie 2025, în camera de consiliu,
Pronunţă următoarea decizie:
PROCEDURA
1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului "[o]rganele şi persoanele stabilite la alin.(1) trebuie să asigure efectuarea rapidă a actelor şi a operaţiunilor prevăzute în prezenta lege […]" din articolul 4 alin.(2) din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012, ridicată de dna Tatiana Bostan, administratorul insolvabilităţii SRL "Elinartproiect", parte în dosarul nr.2i-309/2022, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul central.
2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de dna judecător Mariana Fondos-Fraţman, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.
ÎN FAPT
A. Circumstanţele litigiului principal
3. Prin hotărârea Judecătoriei Chişinău din 3 octombrie 2022 a fost intentat procesul de insolvabilitate în privinţa Elinartproiect şi a fost desemnat administratorul insolvabilităţii.
4. Printr-o hotărâre din 21 iunie 2023, Judecătoria Chişinău a confirmat planul procedurii de restructurare în privinţa debitorului Elinartproiect şi a dispus aplicarea lui. Totodată, s-a dispus ca Elinartproiect, prin organele sale statutare şi sub supravegherea administratorului insolvabilităţii, să reintre în dreptul de administrare a masei debitoare.
5. La 5 februarie 2025, dnii avocaţi Corneliu Vlad şi Anatolie Barbacar, în interesele unor creditori, şi un alt creditor, în nume şi în interes propriu, au sesizat instanţa de insolvabilitate pentru destituirea din funcţie a administratorului insolvabilităţii.
6. Printr-o încheiere din 11 februarie 2025, Judecătoria Chişinău a demarat examinarea acestei chestiuni.
7. În 19 martie 2025, dna Tatiana Bostan a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a textului "organele şi persoanele stabilite la alin.(1) trebuie să asigure efectuarea rapidă a actelor şi a operaţiunilor prevăzute în prezenta lege […]" din articolul 4 alin.(2) din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012.
8. Printr-o încheiere din 20 martie 2025, Judecătoria Chişinău a admis cererea de ridicare a excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.
B. Legislaţia pertinentă
9. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:
Articolul 20
Accesul liber la justiţie
"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.
(2) Nicio lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."
Articolul 23
Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle
"(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.
(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."
Articolul 26
Dreptul la apărare
"(1) Dreptul la apărare este garantat.
(2) Fiecare om are dreptul să reacţioneze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale.
(3) În tot cursul procesului, părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.
(4) Amestecul în activitatea persoanelor care exercită apărarea în limitele prevăzute se pedepseşte prin lege."
10. Prevederile relevante ale Legii insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012 sunt următoarele:
Articolul 4
Participanţii la procesul de insolvabilitate
"(1) Participanţi la procesul de insolvabilitate sunt: administratorul provizoriu, administratorul insolvabilităţii, lichidatorul, creditorii, adunarea creditorilor, comitetul creditorilor, debitorul sau, după caz, reprezentantul debitorului, alte organe şi persoane stabilite în prezenta lege.
(2) Organele şi persoanele stabilite la alin.(1) trebuie să asigure efectuarea rapidă a actelor şi a operaţiunilor prevăzute în prezenta lege, realizarea în condiţiile legii a drepturilor şi a obligaţiilor celorlalţi participanţi la aceste acte şi operaţiuni."
ÎN DREPT
A. Argumentele autoarei excepţiei de neconstituţionalitate
11. Autoarea sesizării susţine că prevederile legii contestate îi încalcă dreptul constituţional la apărare, deoarece acestea nu întrunesc exigenţele clarităţii şi previzibilităţii. Potrivit autoarei, textul "efectuarea rapidă a actelor şi a operaţiunilor prevăzute în prezenta lege" din articolul 4 alin.(2) din Legea insolvabilităţii este ambiguu şi creează riscul unei interpretări defectuoase, pentru că acesta nu stabileşte un termen concret în care participanţii la procesul de insolvabilitate urmează să asigure efectuarea actelor şi operaţiunilor prevăzute de Lege.
12. Mai mult, autoarea excepţiei mai afirmă că normele legale criticate încalcă dreptul la un proces echitabil, principiul egalităţii şi contradictorialitatea procedurii.
13. Prin urmare, autoarea sesizării consideră că prevederile atacate contravin articolelor 20, 23, 26 şi 54 din Constituţie.
B. Aprecierea Curţii
14. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.
15. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea insolvabilităţii, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.
16. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de o parte în proces. Astfel, Curtea constată că excepţia este formulată de subiectul căruia i s-a acordat acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.
17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie un text din articolul 4 alin.(2) din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012. Curtea constată că norma contestată nu a făcut anterior obiect al controlului constituţionalităţii.
18. Având în vedere că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză de insolvabilitate, Curtea admite că instanţa ar putea aplica prevederile criticate în cauza în care a fost ridicată excepţia.
19. Curtea notează că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept fundamental. Astfel, Curtea va analiza, prin prisma argumentelor autoarei sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerinţă într-un drept fundamental (a se vedea DCC nr.58 din 6 iunie 2024, § 25).
20. Autoarea excepţiei susţine că prevederile contestate contravin articolelor 20 (accesul liber la justiţie), 23 (dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle), 26 (dreptul la apărare) şi 54 (restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi) din Constituţie.
21. În jurisprudenţa sa, Curtea a menţionat că articolele 23 şi 54 din Constituţie nu pot fi invocate de sine stătător. Pentru a fi incidente, autorul trebuie să demonstreze existenţa unor ingerinţe în drepturile fundamentale garantate de Constituţie. Abia în cadrul analizei caracterului justificat al ingerinţei, Curtea poate aplica prevederile acestor articole (a se vedea DCC nr.50 din 2 mai 2023, § 21; DCC nr.90 din 25 iulie 2023, § 19).
22. Referitor la incidenţa articolului 20 din Constituţie, Curtea reţine că autoarea excepţiei nu a motivat în ce măsură prevederile contestate afectează norma constituţională menţionată şi nu-i permite să-şi realizeze accesul la justiţie. Curtea subliniază că simpla enumerare a unor articole din Constituţie, precum şi citarea unor considerente din jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului, în lipsa unei argumentări proprii nu reprezintă critici veritabile de neconstituţionalitate (a se vedea DCC nr.114 din 26 septembrie 2023, § 16).
23. Cu referire la argumentul autoarei că norma criticată îi încalcă dreptul la un proces echitabil, principiul egalităţii şi contradictorialitatea procedurii, Curtea notează că acesta nu poate fi reţinut în condiţiile în care articolul 4 alin.(2) din Legea insolvabilităţii impune obligaţia tuturor participanţilor la procesul de insolvabilitate de a acţiona rapid în vederea asigurării tuturor actelor şi operaţiunilor necesare aferente procesului de insolvabilitate. Legislatorul, având competenţa constituţională de a reglementa prin lege organică procedura de judecare a cauzelor (articolul 115 alin.(4) din Constituţie), a obligat toţi participanţii la procesul de insolvabilitate, inclusiv administratorul insolvabilităţii, lichidatorul, creditorii, debitorul "[…] să asigure efectuarea rapidă a actelor şi a operaţiunilor prevăzute în prezenta lege [...]" pentru a nu tergiversa neîntemeiat examinarea cauzei. Folosind un text general, fără a stabili intervale exacte de timp, legislatorul a impus administratorului insolvabilităţii în procedura de restructurare să efectueze rapid actele şi operaţiunile necesare pentru implementarea planului de măsuri confirmat de instanţă, în vederea remedierii financiare şi economice a debitorului şi achitării datoriilor acestuia conform programului de plată a creanţelor. Nimic din norma contestată nu poate fi reţinută de Curte ca având natura de a restrânge accesul liber la justiţie al administratorului procedurii de restructurare sau al altui participant la procesul de insolvabilitate.
24. Referitor la incidenţa articolului 26 din Constituţie, autoarea excepţiei, în calitate de administrator autorizat, a afirmat că prevederile contestate îi încalcă dreptul constituţional la apărare, deoarece acestea nu întrunesc exigenţele legale de claritate şi de previzibilitate.
25. Curtea reiterează că o norma de drept trebuie să fie formulată cu suficientă precizie, astfel încât să-i permită persoanei să decidă asupra conduitei sale şi să prevadă, în mod rezonabil, în funcţie de circumstanţe, consecinţele acestei conduite (a se vedea DCC nr.32 din 19 martie 2020, § 25).
26. Natura profesională a funcţiei exercitate îi impune administratorului autorizat să întreprindă în termen restrâns toate măsurile legale necesare pentru păstrarea, majorarea şi valorificarea eficientă a masei debitoare în scopul satisfacerii cât mai depline a creanţelor creditorilor. Prin urmare, administratorul autorizat urmează să-şi ajusteze conduita de o asemenea manieră care să urmărească scopul bunei administrări a procesului de insolvabilitate, fapt care implică acţionarea cu celeritate în exercitarea competenţelor legale. Mai mult, o asemenea conduită poate evita producerea unor repercusiuni negative atât pentru creditori, cât şi pentru debitorul insolvabil. Din această perspectivă, Curtea nu constată incidenţa articolului 26 din Constituţie.
27. Curtea constată că, sub aparenţa unor critici de neconstituţionalitate, sesizarea vizează, în esenţă, aspecte ce ţin de aplicarea şi interpretarea prevederilor legale de către instanţa de judecată, şi nu de constituţionalitatea acestora. Curtea reiterează că aspectele legate de interpretarea şi de aplicarea legii nu ţin de competenţa Curţii Constituţionale (a se vedea DCC nr.78 din 4 iulie 2024, § 38; DCC nr.34 din 13 martie 2025, § 23). Această competenţă le revine, prin definiţie, instanţelor de judecată.
28. Referitor la oportunitatea înlocuirii cuvântului "rapid" din textul normei contestate cu cuvântul "rezonabil", reclamat de către autoarea excepţiei, Curtea observă că această critică reprezintă, mai curând, o propunere de lege ferenda, cu privire la care Curtea nu se poate pronunţa. Competenţa de a modifica textele contestate îi revine Parlamentului (a se vedea, mutatis mutandis, DCC nr.17 din 6 februarie 2025, § 33).
29. Pentru că nu s-a demonstrat incidenţa unui drept fundamental prevăzut de Constituţie, Curtea notează că nici articolele 23 şi 54 din Constituţie nu se fac incidente.
30. Pe baza celor menţionate, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.
Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 27 alineatele (2), (3) lit.d) şi (4) lit.d), 37 şi 40 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională
DECIDE:
1. Se declară inadmisibilă sesizarea nr.80g/2025 privind excepţia de neconstituţionalitate a textului "[o]rganele şi persoanele stabilite la alin.(1) trebuie să asigure efectuarea rapidă a actelor şi a operaţiunilor prevăzute în prezenta lege, […]" din articolul 4 alin.(2) din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012, ridicată de dna Tatiana Bostan, administratorul insolvabilităţii SRL "Elinartproiect", parte în dosarul nr.2i-309/2022, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul central.
2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
| PREŞEDINTE | Domnica MANOLE |
| Nr.128. Chişinău, 11 septembrie 2025. | |