Decizie nr.129 din 03.11.2020 de inadmisibilitate a sesizării nr.112g/2020 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 5 alin.(9) din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.112g/2020 privind excepţia

de neconstituţionalitate  a articolului 5 alin. (9) din

Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012

nr. 129  din  03.11.2020

 (în vigoare 03.11.2020) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 313-317 art. 181 din 27.11.2020

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Nicolae ROŞCA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Dina Musteaţa, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată pe 10 iulie 2020,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând pe 3 noiembrie 2020 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 5 alin.(9) din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012, ridicată de S.C. "Unicorn Estate" S.R.L., parte în dosarul nr.2i-55/19, pendinte la Judecătoria Străşeni, sediul central.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de către dna judecător Silvia Slobodzean de la Judecătoria Străşeni, sediul central, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Prin Hotărârea Judecătoriei Străşeni, sediul central, din 17 august 2018, a fost intentat procesul de insolvabilitate faţă de debitorul S.C. "Unicorn Estate" S.R.L.

4. Creditorul S.R.L. "Unitech Engineering Solutions" a formulat contestaţii cu privire la drepturile sale de creanţă neadmise spre validare şi cu privire la drepturile de creanţă ale tuturor creditorilor trecute integral de administratorul insolvabilităţii în tabelul definitiv.

5. Pe 30 mai 2019, printr-o încheiere a Judecătoriei Străşeni, sediul central, dna judecător Silvia Slobodzean a admis contestaţiile formulate de creditorul S.C. "Unitech Engineering Solutions" S.R.L. împotriva tabelului de creanţe cu privire la patrimoniul debitorului S.C. "Unicorn Estate" S.R.L.

6. Administratorul insolvabilităţii, reprezentantul debitorului şi creditorii S.C. "Unicorn Estate" S.R.L. au declarat recurs împotriva Încheierii Judecătoriei Străşeni din 30 mai 2019, calificând-o ca ilegală.

7. Pe 19 decembrie 2019, Curtea de Apel Chişinău a pronunţat o decizie prin care au fost admise recursurile declarate, casată Încheierea Judecătoriei Străşeni din 30 mai 2019, cauza fiind trimisă la rejudecare aceluiaşi complet de judecată.

8. În cadrul şedinţei publice, dl avocat Andrei Iosip a ridicat, în interesele debitorului S.C. "Unicorn Estate" S.R.L., excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor articolului 5 alin.(9) din Legea insolvabilităţii.

9. Prin Încheierea din 26 iunie 2020, Judecătoria Străşeni, sediul central, a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a sesizat Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

10. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

11. Prevederile relevante ale Legii insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012 sunt următoarele:

Articolul 5

Competenţa instanţei de judecată

"(1) Cererea de intentare a procesului de insolvabilitate se examinează de către instanţa de judecată (instanţa de insolvabilitate) în conformitate cu competenţa jurisdicţională stabilită în Codul de procedură civilă şi în prezenta lege.

(2) Instanţa de insolvabilitate dispune de competenţă exclusivă la judecarea, în cadrul procesului de insolvabilitate, a litigiilor ce ţin de masa debitoare. Dacă partea interesată invocă existenţa unui litigiu de drept referitor la masa debitoare, instanţa de insolvabilitate va judeca această cauză într-un proces separat, în procedură contencioasă, conform Codului de procedură civilă.

(3) Instanţa pe al cărei rol se află cauza de insolvabilitate examinează din oficiu toate circumstanţele relevante cauzei.

(4) Încheierile judecătoreştii pot fi adoptate şi fără citarea părţilor dacă prezenta lege nu prevede altfel în mod expres.

[…]

(9) Dispoziţiile privind incompatibilitatea nu sunt aplicabile instanţei de insolvabilitate care pronunţă succesiv hotărâri în acelaşi dosar de insolvabilitate, cu excepţia rejudecării după casarea hotărârii în recurs."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

12. Autorul excepţiei susţine că norma contestată este incompletă, deoarece aceasta trebuie să reglementeze şi cazurile de incompatibilitate a instanţei de insolvabilitate la rejudecarea cauzei. Instanţa de insolvabilitate poate fi declarată compatibilă la examinarea repetată a cauzei doar dacă prin încheierea casată în recurs nu şi-a expus opinia asupra fondului cauzei, ci a examinat chestiuni de procedură. De asemenea, potrivit acestuia, norma le oferă instanţelor de judecată o marjă discreţionară. În practica judiciară, atunci când se aplică norma contestată, instanţele de recurs trimit cauzele la rejudecare aceloraşi complete de judecată care au pronunţat şi încheierea iniţială, în cazurile în care părţile cer recuzarea instanţei desemnate să participe în mod repetat la rejudecarea cauzei, cererile sunt respinse făcându-se trimitere la articolul 5 alin.(9) din Legea insolvabilităţii.

13. Autorul consideră că persoanei care a fost nedreptăţită o dată prin actul de justiţie realizat de judecătorul instanţei de fond ar trebui să-i fie asigurată posibilitatea ca această cauză să nu fie trimisă în mod repetat la acelaşi complet de judecată. Astfel, limitarea cazurilor de incompatibilitate a instanţei de insolvabilitate doar la cazurile casării în recurs a hotărârii nu este justificată, iar restricţia impusă părţilor de a li se judeca cauza de către o instanţă imparţială nu este conformă cu principiile constituţionale.

14. Autorul consideră că norma contestată vine în contradicţie cu articolele 20, 23 alin.(2) din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

15. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

16. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a Legii insolvabilităţii, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

17. Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate, ridicată de S.C. "Unicorn Estate" S.R.L., parte în dosarul nr.2i-55/19, pendinte la Judecătoria Străşeni, sediul central, este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

18. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie articolul 5 alin.(9) din Legea insolvabilităţii, potrivit căruia dispoziţiile privind incompatibilitatea nu sunt aplicabile în cazul instanţei de insolvabilitate care pronunţă succesiv hotărâri în acelaşi dosar de insolvabilitate, cu excepţia rejudecării după casarea hotărârii în recurs. Curtea admite că norma contestată urmează a fi aplicată la soluţionarea cauzei. Aşa cum rezultă din sesizare şi din încheierea instanţei, prin decizia Curţii de Apel Chişinău a fost casată încheierea prin care au fost admise contestaţiile, iar cauza a fost restituită spre rejudecare aceluiaşi complet de judecată.

19. Curtea constată că textul criticat nu a constituit anterior obiect al controlului constituţionalităţii.

20. Curtea reţine că autorul sesizării a invocat incidenţa articolelor 20 [accesul liber la justiţie] şi 23 [dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle] din Constituţie.

21. Curtea reiterează că articolul 23 din Constituţie nu are o aplicare de sine stătătoare. Pentru a putea fi invocat standardul calităţii legii, trebuie să existe o ingerinţă într-un drept fundamental. În jurisprudenţa sa, Curtea a menţionat că testul calităţii legii se efectuează prin raportare la un drept fundamental (a se vedea DCC nr.38 din 8 iulie 2016, § 35; DCC nr.44 din 22 mai 2017, § 18; DCC nr.6 din 23 ianuarie 2020, § 22; DCC nr.16 din 10 februarie 2020, § 17). Curtea a stabilit că problema calităţii unei legi nu reprezintă o problemă de constituţionalitate atât timp cât nu este afectat un drept fundamental.

22. Curtea nu poate reţine argumentele invocate de autorul sesizării în privinţa existenţei unei ingerinţe în articolul 20 din Constituţie, care garantează accesul liber la justiţie. Curtea consideră că, odată ce, potrivit articolelor 5 din Legea insolvabilităţii şi 38 şi 355 din Codul de procedură civilă, procesul de insolvabilitate se declanşează de către instanţă şi decurge sub supravegherea ei, iar actele instanţei de insolvabilitate pot fi contestate cu recurs în instanţa ierarhic superioară, accesul liber la justiţie nu este afectat. Existenţa acestor prevederi presupune filtrul judiciar suplimentar al instanţei de recurs.

23. Potrivit articolului 115 alin.(4) din Constituţie, "organizarea instanţelor judecătoreşti, competenţa acestora şi procedura de judecată sunt stabilite prin lege organică". În baza acestor prevederi constituţionale, Curtea reţine că stabilirea regulilor de desfăşurare a procesului judiciar constituie o prerogativă exclusivă a legislatorului, care poate institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedură, implicit de intentare şi desfăşurare a cauzelor de insolvabilitate.

24. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că procesul de insolvabilitate se desfăşoară în conformitate cu prevederile Legii insolvabilităţii, precum şi cu cele ale Codului de procedură civilă, iar procedura de insolvabilitate este o procedură civilă necontencioasă, care se deosebeşte de alte proceduri după modul de intentare, de examinare şi de soluţionare a cauzelor (DCC nr.150 din 26 decembrie 2019, § 23; DCC nr.34 din 23 martie 2020, § 30). Instanţa pe al cărei rol se află cauza de insolvabilitate examinează toate circumstanţele relevante ale cauzei, de la intentare şi până la încetarea procesului de insolvabilitate, şi în funcţie de complexitate, poate să aplice procedurile expres prevăzute (procedura de restructurare, procedura falimentului etc.), adoptând actele judecătoreşti pe care legea le impune.

25. Curtea mai notează că posibilitatea contestării actelor emise de instanţa de fond în instanţa ierarhic superioară reprezintă, din perspectiva articolului 20 din Constituţie, o garanţie suficientă pentru caracterul echitabil al procedurilor în materie de insolvabilitate.

26. Prin urmare, în baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolului 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi a articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 5 alin.(9) din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012, ridicată de S.C. "Unicorn Estate" S.R.L., parte în dosarul nr.2i-55/19, pendinte la Judecătoria Străşeni, sediul central.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.