Decizie nr.129 din 10.08.2021 de inadmisibilitate a sesizării nr.143g/2021 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 23 alineatele (1) şi (2) din Legea cetăţeniei Republicii Moldova nr.1024 din 2 iunie 2000 (retragerea cetăţeniei Republicii Moldova)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.143g/2021 privind excepţia

de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 23

alineatele (1) şi (2) din Legea cetăţeniei Republicii

Moldova nr. 1024 din 2 iunie 2000

(retragerea cetăţeniei Republicii Moldova)

nr. 129  din  10.08.2021

 (în vigoare 10.08.2021) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 219-225 art.171 din 17.09.2021

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Cristina Chihai, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată pe 18 iunie 2021,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând pe 10 august 2021, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află sesizarea nr.143g/2021 privind excepţia de neconstituţionalitate a următoarelor prevederi din Legea cetăţeniei Republicii Moldova nr.1024 din 2 iunie 2000:

– "cetăţenia Republicii Moldova poate fi retrasă printr-un decret al Preşedintelui" din articolul 23 alin.(1) şi

– articolul 23 alin.(2), ridicată de dna avocat Corina Stratan, în interesele dlui Cristian (Mihai) Rizea, reclamant în dosarul nr.3-3028/2020, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de dna judecător Galina Ciobanu de la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Pe 28 decembrie 2017, prin Avizul nr.01/3491, emis de Agenţia Servicii Publice, dl Cristian (Mihai) Rizea a fost recunoscut cetăţean al Republicii Moldova, în conformitate cu articolul 12 alin.(2) lit.a) din Legea cetăţeniei Republicii Moldova.

4. Pe 2 noiembrie 2020, prin Decretul nr.1823-VIII privind retragerea cetăţeniei Republicii Moldova, Preşedintele Republicii Moldova i-a retras cetăţenia Republicii Moldova domnului Cristian (Mihai) Rizea.

5. Pe 27 noiembrie 2020, dl Cristian (Mihai) Rizea a formulat o cerere de chemare în judecată împotriva Preşedintelui Republicii Moldova, având ca terţ Agenţia Servicii Publice, prin care a solicitat anularea Decretului din 2 noiembrie 2020 şi a deciziei nr.2/1-6/3-1287 din 9 noiembrie 2020 privind cererea prealabilă depusă la Preşedintele Republicii.

6. Pe 11 iunie 2021, dna avocat Corina Stratan a ridicat, în interesele dlui Cristian (Mihai) Rizea, excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 23 alin.(1) şi a articolului 23 alin.(2) din Legea cetăţeniei Republicii Moldova.

7. Prin Încheierea din 16 iunie 2021, Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani, a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

8. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 1

Statul Republica Moldova

"[…]

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate.."

Articolul 4

Drepturile şi libertăţile omului

"(1) Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile omului se interpretează şi se aplică în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care Republica Moldova este parte.

(2) Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte şi legile ei interne, prioritate au reglementările internaţionale."

Articolul 10

Unitatea poporului şi dreptul la identitate

"[…]

(2) Statul recunoaşte şi garantează dreptul tuturor cetăţenilor la păstrarea, la dezvoltarea şi la exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase."

Articolul 17

Cetăţenia Republicii Moldova

"(1) Cetăţenia Republicii Moldova se dobândeşte, se păstrează ori se pierde în condiţiile prevăzute de legea organică.

(2) Nimeni nu poate fi lipsit în mod arbitrar de cetăţenia sa şi nici de dreptul de a-şi schimba cetăţenia."

9. Prevederile relevante ale Legii cetăţeniei Republicii Moldova nr.1024 din 2 iunie 2000 sunt următoarele:

Articolul 12

Dobândirea cetăţeniei prin recunoaştere

"(1) Sunt recunoscute ca cetăţeni ai Republicii Moldova persoanele care au dobândit şi au păstrat această cetăţenie potrivit legislaţiei anterioare, precum şi persoanele care au dobândit cetăţenia conform prezentei legi.

[…]

(2) Sunt recunoscute ca cetăţeni ai Republicii Moldova persoanele care şi-au exprimat dorinţa de a deveni cetăţeni ai Republicii Moldova şi anume:

a) persoanele născute în străinătate care au cel puţin unul dintre părinţi, bunici sau străbunici născut pe teritoriul Republicii Moldova;

[…]

(3) Persoanele prevăzute la alin.(2) din prezentul articol nu pot fi recunoscute ca cetăţeni ai Republicii Moldova în cazul în care, în procesul de recunoaştere, prezintă informaţii false sau ascund unele date pertinente, a căror cunoaştere ar duce la respingerea cererii, şi/sau în cazul în care cad sub incidenţa art.20 alin.(1) lit.a)–e)."

Articolul 20

Temeiurile refuzului de acordare sau redobândire a cetăţeniei

"(1) Cetăţenia Republicii Moldova nu se acordă persoanei sau nu poate fi redobândită de persoana care:

a) a săvârşit crime internaţionale, militare sau crime împotriva umanităţii;

b) a fost implicată în activitate teroristă;

c) în perioada de examinare a cererii, execută sau are de executat pedeapsa penală privativă de libertate în temeiul sentinţei instanţei de judecată, are antecedente penale nestinse sau se află sub urmărire penală;

d) desfăşoară activitate care periclitează securitatea statului, ordinea publică, sănătatea şi moralitatea populaţiei;

e) nu întruneşte integral condiţiile pentru dobândirea cetăţeniei Republicii Moldova, stabilite de prezenta lege;

f) în procesul de acordare sau de redobândire a cetăţeniei, prezintă informaţii false sau ascunde unele date pertinente."

Articolul 23

Retragerea cetăţeniei

"(1) Cetăţenia Republicii Moldova poate fi retrasă printr-un decret al Preşedintelui Republicii Moldova persoanei care:

a) a dobândit cetăţenia Republicii Moldova în mod fraudulos, prin informaţie falsă, prin ascunderea unor date pertinente sau în lipsa temeiurilor prevăzute de prezenta lege ori de legislaţia anterioară în materie de cetăţenie;

b) s-a înrolat benevol în forţe armate străine;

c) a săvârşit fapte deosebit de grave prin care se aduc prejudicii esenţiale statului.

(2) Retragerea cetăţeniei nu se admite în baza temeiurilor prevăzute la alin.(1) dacă persoana va deveni apatrid, cu excepţia celor de la lit.a).

(3) Retragerea cetăţeniei Republicii Moldova persoanei nu produce nici un efect asupra cetăţeniei soţului şi copiilor ei."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

10. Autorul excepţiei menţionează că textul contestat din articolul 23 alin.(1) din Legea cetăţeniei ar acorda o putere juridică totalitară şi antidemocratică Preşedintelui Republicii Moldova, deoarece acesta poate retrage cetăţenia oricărui cetăţean, indiferent de modalitatea de dobândire a acesteia. Prevederile contestate ar face posibilă pierderea cetăţeniei, indiferent de temeiul dobândirii ei, i. e. prin naştere sau prin recunoaştere.

11. De asemenea, autorul excepţiei susţine că ar fi inadmisibil ca cetăţenilor Republicii Moldova care au dobândit cetăţenia prin recunoaştere să li se retragă cetăţenia în baza articolului 23 alin.(1) din Legea cetăţeniei.

12. Retragerea cetăţeniei persoanelor care au dobândit-o prin recunoaştere ar fi neconstituţională, deoarece prin procedura recunoaşterii cetăţeniei persoanei i se recunoaşte un drept pe care îl avea anterior depunerii cererii de dobândire a cetăţeniei.

13. Prin urmare, autorul excepţiei susţine că prevederile contestate sunt contrare articolelor 1 alin.(3), 2, 4, 5 alin.(1), 7, 10 alin.(2), 16 alin.(2), 17, 18 alin.(1), 23 şi 54 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

14. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

15. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea cetăţeniei, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

16. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate, ridicată de avocatul unei părţi într-un proces pendinte la instanţa de drept comun, este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile menţionate la § 1 supra. Aceste prevederi stabilesc temeiurile şi condiţiile de retragere a cetăţeniei Republicii Moldova.

18. Prevederile contestate nu au făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate din perspectiva criticilor prezentate în această cauză.

19. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză care are ca obiect examinarea unei cereri de chemare în judecată referitoare la anularea Decretului Preşedintelui Republicii privind retragerea cetăţeniei (a se vedea § 5-7 supra). Astfel, Curtea a admis că instanţa de judecată va aplica prevederile criticate în cauza pe care o examinează.

20. Curtea reţine că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept fundamental. Astfel, Curtea va analiza, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerinţă într-un drept fundamental garantat de Constituţie (a se vedea DCC nr.69 din 18 mai 2021, § 19; DCC nr.86 din 8 iunie 2021, § 18; DCC nr.95 din 17 iunie 2021, § 28; DCC nr.118 din 22 iulie 2021, § 21).

21. Sub acest aspect, Curtea observă că autorul excepţiei a susţinut că prevederile contestate contravin articolelor 1 alin.(3) [statul de drept], 2 [suveranitatea şi puterea de stat], 4 [drepturile şi libertăţile omului], 5 alin.(1) [democraţia şi pluralismul politic], 7 [Constituţia, Lege Supremă], 10 alin.(2) [unitatea poporului şi drepturile la identitate], 16 alin.(2) [egalitatea], 17 [cetăţenia Republicii Moldova], 18 alin.(1) [protecţia cetăţeniilor Republicii Moldova], 23 [dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle] şi 54 [restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi] din Constituţie.

22. Cu privire la incidenţa articolelor 1 alin.(3), 2, 4, 5 alin.(1), 7, 10 alin.(2), 16 alin.(2), 18 alin.(1), 23 şi 54 din Constituţie, Curtea observă că autorul excepţiei nu a argumentat incidenţa acestor norme constituţionale. Autorul excepţiei face trimitere la prevederile constituţionale menţionate supra fără a argumenta contrarietatea dispoziţiilor legale criticate cu acestea.

23. Dacă ar proceda la examinarea sesizărilor formulate de o asemenea manieră, Curtea Constituţională s-ar substitui autorilor lor în invocarea argumentelor de neconstituţionalitate a actelor normative criticate, fapt care ar echivala cu un control din oficiu. Acest tip de control este inadmisibil în condiţiile în care, prin prisma articolului 24 alin.(2) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi a articolului 39 din Codul jurisdicţiei constituţionale, sesizarea trebuie să fie motivată, să cuprindă obiectul şi împrejurările pe care subiectul îşi bazează cerinţele, să prezinte normele legale şi argumentele care justifică faptul că prevederea contestată contravine Constituţiei, precum şi legătura cauzală directă dintre norma contestată şi argumentele invocate (a se vedea DCC nr.69 din 18 mai 2021, § 23; DCC nr.76 din 1 iunie 2021, § 24).

24. În situaţii similare, Curtea a respins ca inadmisibile sesizările. Totodată, Curtea reaminteşte că simpla trimitere la un text din Constituţie, fără explicarea pretinsei neconformităţi cu acesta a prevederilor legale contestate, nu echivalează cu un argument (a se vedea DCC nr.69 din 18 mai 2021, § 24; DCC nr.76 din 1 iunie 2021, § 25; DCC nr.95 din 17 iunie 2021, § 33).

25. Cu privire la incidenţa articolului 17 din Constituţie, Curtea observă că autorul excepţiei a menţionat că prevederile contestate (i) permit retragerea cetăţeniei chiar dacă aceasta a fost dobândită prin recunoaştere şi (ii) acordă competenţe disproporţionate Preşedintelui Republicii Moldova în domeniul retragerii cetăţeniei dobândite prin recunoaştere.

26. Cu privire la primul argument susţinut de autorul excepţiei, Curtea observă că articolul 17 alin.(1) din Constituţie stabileşte că cetăţenia Republicii Moldova se dobândeşte, se păstrează ori se pierde în condiţiile prevăzute de legea organică. Curtea observă că la stabilirea competenţei Parlamentului de a reglementa temeiurile şi condiţiile de dobândire, de păstrare ori de pierdere a cetăţeniei, Constituţia nu sugerează că legislatorul trebuie să acorde o protecţie preferenţială cetăţenilor în funcţie de temeiul dobândirii cetăţeniei. Prin urmare, Curtea reţine că autorul excepţiei nu poate pretinde un tratament preferenţial atât timp cât Constituţia nu îl garantează.

27. Cu privire la cel de-al doilea argument menţionat de autorul excepţiei, Curtea notează că statul este suveran în a stabili cadrul juridic al raporturilor legate de cetăţenia Republicii Moldova, inclusiv competenţa de a reglementa prin legislaţia sa modurile de acordare şi de retragere a cetăţeniei. Prin urmare, fiecare stat îşi poate stabili propriile condiţii pentru acordarea sau retragerea cetăţeniei. Acest privilegiu al statului este recunoscut şi de articolul 3 alin.(1) din Convenţia Europeană cu privire la cetăţenie din 6 noiembrie 1997 (în vigoare pentru Republica Moldova din 1 martie 2000), care stabileşte că fiecare stat este în drept să determine prin legislaţia sa care îi sunt cetăţenii (a se vedea, mutatis mutandis, HCC nr.24 din 6 octombrie 2015, § 38-39; DCC nr.23 din 29 martie 2018, § 19-20).

28. Curtea notează că Preşedintele Republicii Moldova soluţionează problemele cetăţeniei Republicii Moldova şi acordă azil politic (articolul 88 lit.c) din Constituţie). Astfel, Constituţia abilitează Preşedintele Republicii Moldova cu atribuţia acordării sau retragerii cetăţeniei (a se vedea, mutatis mutandis, DCC nr.75 din 12 octombrie 2016, § 17). Potrivit prevederilor contestate, cetăţenia Republicii Moldova poate fi retrasă printr-un decret al Preşedintelui Republicii Moldova (articolul 23 alin.(1) din Legea cetăţeniei).

29. Curtea nu poate reţine criticile autorului în partea în care acesta pretinde că prevederile contestate îi atribuie Preşedintelui Republicii competenţe nelimitate în retragerea cetăţeniei.

30. Curtea menţionează că Constituţia obligă statul să-şi protejeze cetăţenii (articolul 18 alin.(1)), iar potrivit articolului 17 alin.(2), inter alia, nimeni nu poate fi lipsit în mod arbitrar de cetăţenia sa. Din această perspectivă, Curtea reiterează că, indiferent de temeiul invocat, cetăţenia nu poate fi retrasă în mod arbitrar, ci numai în condiţiile legii. Protecţia împotriva oricărui arbitrariu în cazul retragerii cetăţeniei, precum şi prevenirea privărilor arbitrare de cetăţenie, constau în: (i) reglementarea exhaustivă a motivelor de fond ale retragerii cetăţeniei şi (ii) garanţiile procedurale (a se vedea, mutatis mutandis, HCC nr.14 din 19 martie 2002, § 4).

31. Cu referire la motivele de fond, Curtea observă că temeiurile de retragere a cetăţeniei Republicii Moldova sunt stabilite în mod exhaustiv în articolul 23 din Legea cetăţeniei Republicii Moldova. Potrivit acestui articol, cetăţenia poate fi retrasă printr-un decret al Preşedintelui Republicii Moldova persoanei care: a) a dobândit cetăţenia Republicii Moldova în mod fraudulos, prin informaţie falsă, prin ascunderea unor date pertinente sau în lipsa temeiurilor prevăzute de prezenta lege ori de legislaţia anterioară în materie de cetăţenie; b) s-a înrolat benevol în forţe armate străine; c) a săvârşit fapte deosebit de grave prin care se aduc prejudicii esenţiale statului (alin. (1)). Retragerea cetăţeniei nu se admite în baza temeiurilor prevăzute la alin.(1) dacă persoana va deveni apatrid, cu excepţia celor de la lit.a) (alin. (2)).

32. Curtea observă că această normă se bazează pe prevederile articolului 7 din Convenţia Europeană cu privire la cetăţenie. Acest articol stabileşte, inter alia, că Statul Parte nu poate prevedea în legislaţia sa internă pierderea cetăţeniei sale ex lege sau din iniţiativa Statului Parte, decât în cazul dobândirii cetăţeniei Statului Parte prin fraudă, prezentării informaţiilor false sau ascunderii unui fapt pertinent care se referă la persoana solicitantului (articolul 7 paragraful (1) subparagraful b) din Convenţie). Statul Parte nu poate prevedea în legislaţia sa internă pierderea cetăţeniei sale în temeiul paragrafelor 1) şi 2) ale articolului 7 din Convenţie, dacă această persoană, în consecinţă, devine apatrid, cu excepţia cazurilor prevăzute la subparagraful b) al paragrafului 1) al articolului 7 din Convenţie (paragraful 3).

33. Curtea reţine că prevederile Legii cetăţeniei Republicii Moldova permit retragerea cetăţeniei numai în urma constatării unor fapte reprobabile strict determinate de lege, conform procedurii stabilite de lege. Aşadar, legislatorul a stabilit că doar în cazul dobândirii cetăţeniei în mod fraudulos, prin informaţie falsă, prin ascunderea unor date pertinente sau în lipsa temeiurilor prevăzute de legislaţia în materie de cetăţenie, Preşedintele Republicii va retrage cetăţenia Republicii Moldova persoanei, indiferent dacă aceasta va deveni sau nu apatrid. Astfel, în exercitarea atribuţiei sale de retragere a cetăţeniei (prevăzută de prevederea contestată), Preşedintele Republicii nu va putea retrage cetăţenia Republicii Moldova pentru alte temeiuri şi în alte condiţii, decât cele stabilite expres de Legea cetăţeniei.

34. Cu referire la garanţiile procedurale, Curtea reţine că decretul Preşedintelui Republicii Moldova în problema cetăţeniei, inclusiv retragerea cetăţeniei, poate fi contestat în judecătorie în termen de şase luni de la data intrării în vigoare (articolul 41 din Legea cetăţeniei). Legislatorul a introdus această garanţie procedurală în baza prevederilor articolului 12 din Convenţia Europeană cu privire la cetăţenie, care stabilesc, inter alia, că deciziile cu privire la pierderea cetăţeniei pot face obiectul unui recurs administrativ sau judiciar, în conformitate cu prevederile legislaţiei interne.

35. Aşadar, Curtea reţine că, potrivit exigenţelor articolului 17 alin.(2) din Constituţie, Legea cetăţeniei Republicii Moldova conţine garanţii procedurale împotriva eventualelor măsuri de retragere arbitrară a cetăţeniei.

36. Prin urmare, în baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 23 alin.(1) şi a articolului 23 alin.(2) din Legea cetăţeniei Republicii Moldova nr.1024 din 2 iunie 2000, ridicată de dna avocat Corina Stratan, în interesele dlui Cristian (Mihai) Rizea, reclamant în dosarul nr.3-3028/2020, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.