Decizie nr.13 din 02.02.2021 de inadmisibilitate a sesizării nr.166g/2020 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 131 alin.(6) din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012 (dreptul creditorilor chirografari de a face opoziţie la vânzarea bunurilor grevate cu garanţii)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr. 166g/2020 privind excepţia de

neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 131 alin.(6)

din Legea insolvabilităţii nr. 149 din 29 iunie 2012

(dreptul creditorilor chirografari de a face opoziţie

la vânzarea bunurilor grevate cu garanţii)

nr. 13  din  02.02.2021

 (în vigoare 02.02.2021) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 74-76 art. 36 din 12.03.2021

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Dina Musteaţa, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată pe 30 octombrie 2020,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând pe 2 februarie 2021 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textelor "reprezentantul debitorului, orice creditor pot face contestaţie împotriva măsurilor luate de administrator/lichidator" din articolul 68 alin.(10) şi "debitorul, […] creditorii chirografari şi administratorul insolvabilităţii/lichidatorul pot face opoziţie, la vânzarea bunului" din articolul 131 alin.(6) din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012, ridicată de preşedintele Comitetului de Conducere, dl Iurii Vasilachi, în interesele B.C. "Energbank" S.A., în dosarul nr.2i-105/18, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul central.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de către dl judecător Vitalie Guţan de la Judecătoria Chişinău, sediul central, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Pe 14 aprilie 2015, dl Gheorghe Baciu a depus în instanţa de insolvabilitate o cerere introductivă prin care a solicitat intentarea procesului de insolvabilitate a S.R.L. "Nectar-Expo". Prin Încheierea din 16 aprilie 2015, Curtea de Apel Chişinău a admis cererea introductivă.

4. Prin hotărârea din 9 iunie 2015, Curtea de Apel Chişinău a intentat procesul de insolvabilitate faţă de S.R.L. "Nectar-Expo".

5. Prin Încheierea Curţii de Apel Chişinău din 22 aprilie 2016, faţă de S.R.L. "Nectar-Expo" a fost aplicată procedura falimentului şi desemnat un lichidator.

6. Pe 25 iunie 2020, creditorii Tamara Crăciun, S.A. "Fertilitatea - Chişinău" şi S.R.L. "Horti-Pro" au făcut opoziţie la vânzarea bunurilor debitorului la licitaţia "cu strigare" din 3 iulie 2020.

7. În procesul de examinare a opoziţiilor şi contestaţiilor, dl avocat Pavel Pitihin a ridicat în interesele creditorului garantat B.C. "Energbank" S.A., excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor articolelor 68 alin.(10) şi 131 alin.(6) din Legea insolvabilităţii.

8. Prin Încheierea din 23 octombrie 2020, Judecătoria Chişinău, sediul central, a admis parţial cererea şi ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate doar în raport cu articolul 131 alin.(6) din Legea insolvabilităţii, motivând că prevederile contestate ale articolului 68 alin.(10) au fost anterior supuse controlului constituţionalităţii şi că prin Decizia nr.2 din 16 ianuarie 2020 Curtea Constituţională a declarat inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 68 alin.(10) din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012. Prin aceeaşi Încheiere, Judecătoria Chişinău, sediul central, a sesizat Curtea Constituţională, în vederea soluţionării excepţiei.

B. Legislaţia pertinentă

9. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

10. Prevederile relevante ale Legii insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012 sunt următoarele:

Articolul 131

Procedura de valorificare a bunurilor grevate cu garanţii

"[…]

(6) Debitorul, creditorii garantaţi, creditorii chirografari şi administratorul insolvabilităţii/lichidatorul pot face opoziţie, la vânzarea bunului, în faţa instanţei de insolvabilitate. Instanţa va judeca opoziţia în şedinţă publică, cu citarea creditorilor garantaţi care au depus opoziţia, a administratorului insolvabilităţii/lichidatorului şi, după caz, a reprezentantului debitorului, în cel mult 2 săptămâni de la primirea opoziţiei. Neprezentarea părţilor la data citată nu împiedică instanţa să examineze cauza. Pe marginea opoziţiei, instanţa de insolvabilitate emite o încheiere, care poate fi contestată cu recurs numai de părţile vizate în ea. Dacă admite opoziţia, instanţa de judecată, ţinând seama de obiectul acesteia, va modifica ori anula, după caz, metoda, maniera, condiţiile, sarcinile, preţul, locul sau data vânzării bunurilor grevate cu garanţii, informând de îndată administratorul insolvabilităţii/ lichidatorul, care este obligat să se conformeze măsurilor luate sau dispuse de instanţa de insolvabilitate.

[…]".

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

11. Autorul excepţiei, în partea motivării neconstituţionalităţii articolului 131 alin.(6) din Legea insolvabilităţii, susţine că articolul contestat, referitor la posibilitatea debitorului, creditorilor chirografari şi a administratorului/ lichidatorului să facă opoziţie la vânzarea bunurilor grevate cu garanţii reale, este formulat de o manieră imprecisă şi neclară, fapt care nu corespunde cerinţelor clarităţii şi previzibilităţii, garantate de articolul 23 alin.(2) din Constituţie. Legislatorul a intervenit, prin acordarea dreptului debitorului, creditorilor chirografari şi administratorului/lichidatorului de a face opoziţie la vânzarea bunurilor grevate cu garanţii reale, în mod arbitrar şi disproporţionat în dreptul creditorului gajist de a-şi exercita atributele pe care le conferă dreptul de gaj. De asemenea, acordarea posibilităţii debitorului şi administratorului/lichidatorului de a face opoziţie la vânzarea bunurilor grevate cu garanţii vine în contradicţie şi cu prevederile articolelor 1 alin.(2), 2, 63, 75 alin.(1) lit.a) din Legea insolvabilităţii.

12. Mai mult, autorul consideră că norma contestată nu stabileşte: 1) condiţiile şi etapa la care poate fi înaintată opoziţia la vânzarea bunurilor grevate cu garanţii; 2) motivele de fapt sau de drept pentru care se înaintează opoziţia; 3) împotriva cui se îndreaptă pretenţiile din opoziţie, în condiţiile în care administratorul/lichidatorul este cel care realizează masa debitoare, într-un mod similar celui reglementat de articolul 753 alin.(1) al Codului civil.

B. Aprecierea Curţii

13. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

14. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea insolvabilităţii, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

15. Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate, ridicată de preşedintele Comitetului de Conducere, dl Iurii Vasilachi, în interesele B.C. "Energbank" S.A., în dosarul nr.2i-105/18, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul central, este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie textul "debitorul, […] creditorii chirografari şi administratorul insolvabilităţii/lichidatorul pot face opoziţie, la vânzarea bunului" din articolul 131 alin.(6) din Legea insolvabilităţii. Curtea admite că norma contestată urmează a fi aplicată la soluţionarea cauzei. Aşa cum rezultă din sesizare şi din încheierea instanţei, în cadrul procesului de insolvabilitate intentat se examinează opoziţia înaintată de către creditori.

17. Curtea constată că textul criticat nu a constituit anterior obiect al controlului constituţionalităţii.

18. Curtea reţine că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept din Constituţie în cauza concretă din faţa instanţelor de judecată (a se vedea DCC nr.8 din 24 ianuarie 2020, § 27; DCC nr.64 din 11 iunie 2020, § 19). Astfel, Curtea trebuie să verifice, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerinţă într-un drept fundamental (DCC nr.122 din 22 octombrie 2020, § 24).

19. Aşadar, autorul excepţiei a pretins că prevederile contestate sunt contrare articolului 23 [dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle] din Constituţie.

20. Curtea reiterează că articolul 23 din Constituţie nu are o aplicare de sine stătătoare. Pentru a putea fi invocat standardul calităţii legii, trebuie să existe o ingerinţă într-un drept fundamental. În jurisprudenţa sa, Curtea a menţionat că testul calităţii legii se efectuează prin raportare la un drept fundamental (a se vedea DCC nr.38 din 8 iulie 2016, § 35; DCC nr.44 din 22 mai 2017, § 18; DCC nr.6 din 23 ianuarie 2020, § 22; DCC nr.16 din 10 februarie 2020, § 17). Curtea a stabilit că problema calităţii unei legi nu reprezintă o problemă de constituţionalitate atât timp cât nu este afectat un drept fundamental.

21. Curtea observă că autorul sesizării nu a motivat sesizarea raportându-şi argumentele la unul sau mai multe drepturi fundamentale. Critica lui s-a bazat doar pe neclaritatea textelor contestate. Astfel, pentru că nu s-a argumentat incidenţa vreunui drept fundamental, Curtea nu va efectua o analiză a calităţii prevederilor contestate prin prisma articolului 23 din Constituţie.

22. În acelaşi timp, Curtea mai observă că, sub aparenţa unor critici de neconstituţionalitate referitoare la neclaritatea şi imprevizibilitatea prevederilor contestate, autorul se mai referă şi la o eventuală contradicţie între dispoziţiile contestate şi articolele 1 alin.(2), 2, 63, 75 alin.(1) lit.a) din Legea insolvabilităţii. Astfel, o pretinsă incompatibilitate între două sau mai multe norme legale infraconstituţionale cuprinse în acelaşi act normativ nu reprezintă o problemă de constituţionalitate, ci una de interpretare şi aplicare a legii, a cărei rezolvare revine instanţelor de judecată (a se vedea, mutatis mutandis, DCC nr.135 din 24 noiembrie 2020, § 25 şi jurisprudenţa citată acolo).

23. Prin urmare, în baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) lit.g) şi 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului "debitorul, […] creditorii chirografari şi administratorul insolvabilităţii/lichidatorul pot face opoziţie, la vânzarea bunului" din articolul 131 alin.(6) din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012, ridicată de preşedintele Comitetului de Conducere, dl Iurii Vasilachi, în interesele B.C. "Energbank" S.A., în dosarul nr.2i-105/18, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul central.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.