Decizie nr.131 din 17.09.2025 de inadmisibilitate a sesizărilor nr.77g/2025, nr.125g/2025, nr.141g/2025, nr.186g/2025, nr.195g/2025 şi nr.196g/2025 privind excepţiile de neconstituţionalitate a articolului 6 alin.(1) pct.1) literele a), c), d) şi f), pct.2) literele b) şi c), alin.(2) şi alin.(3/1) din Legea privind aplicarea măsurilor restrictive internaţionale nr.25 din 4 martie 2016 (persoanele asociate subiectului restricţiilor internaţionale)
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
D E C I Z I E
de inadmisibilitate a sesizărilor nr.77g/2025, nr.125g/2025, nr.141g/2025, nr.186g/2025,
nr. 195g/2025 şi nr. 196g/2025 privind excepţiile de neconstituţionalitate a articolului 6
alin.(1) pct.1) literele a), c), d) şi f), pct.2) literele b) şi c), alin.(2) şi alin.(31) din Legea
privind aplicarea măsurilor restrictive internaţionale nr.25 din 4 martie 2016
(persoanele asociate subiectului restricţiilor internaţionale)
nr. 131 din 17.09.2025
(în vigoare 17.09.2025)
Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 553-556 art. 157 din 06.11.2025
* * *
Curtea Constituţională, judecând în componenţa:
dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,
dlui Sergiu LITVINENCO,
dlui Ion MALANCIUC,
dnei Viorica PUICA,
dlui Nicolae ROŞCA,
dnei Liuba ŞOVA, judecători,
cu participarea dnei Tatiana Brumă, asistent judiciar,
Având în vedere sesizările înregistrate la 21 martie, 2 iunie, 18 iunie,
15 august, 5 septembrie şi 8 septembrie 2025,
Examinând admisibilitatea sesizărilor menţionate,
Având în vedere actele şi lucrările dosarului,
Deliberând la 17 septembrie 2025, în camera de consiliu,
Pronunţă următoarea decizie:
PROCEDURA
1. La originea cauzei se află următoarele sesizări: excepţia de neconstituţionalitate a articolului 6 alin.(1) pct.1) lit.f) din Legea privind aplicarea măsurilor restrictive internaţionale, ridicată de dna avocat Ana Fotescu, în interesele dlui Vadim Fotescu, în dosarul nr.3-2317/2024, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani; excepţia de neconstituţionalitate a articolului 6 alin.(1) pct.1) lit.d), alin.(2) şi alin.(31) din Legea privind aplicarea măsurilor restrictive internaţionale, ridicată de dl avocat Ghenadie Ţepordei, în interesele dlui Alexandru Dodon, în dosarul nr.3-2316/2024, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani; excepţia de neconstituţionalitate a articolului 6 alineatul (1) pct.1) literele a) şi c), pct.2) literele b) şi c), alineatele (2) şi (31) din Legea privind aplicarea măsurilor restrictive internaţionale, ridicată de dl avocat Ghenadie Ţepordei, în interesele dlui Ianoş Chiper şi SRL "Eximservice Broker", în dosarul nr.3-2198/2024, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani; excepţia de neconstituţionalitate a articolului 6 alineatele (1) pct.1) lit.d), (2) şi (31) din Legea privind aplicarea măsurilor restrictive internaţionale, ridicată de dl avocat Vitalie Zama, în interesele dlui Sergiu Talpa, în dosarul nr.3-1771/2024, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani; excepţia de neconstituţionalitate a articolului 6 alin.(1) pct.1) lit.e) din Legea privind aplicarea măsurilor restrictive internaţionale, ridicată de dl avocat Vitalie Caldîba, în interesele dlui Valentin Mejinschi, în dosarul nr.3-1890/2024, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani; şi excepţia de neconstituţionalitate a articolului 6 alineatele (1) pct.1) literele d) şi e), (2) şi (31) din Legea privind aplicarea măsurilor restrictive internaţionale, ridicată de dl avocat Ghenadie Ţepordei, în interesele dlui Viorel Melnic, în dosarul nr.3-1968/2024, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani.
2. Sesizările privind excepţiile de neconstituţionalitate au fost trimise la Curtea Constituţională de către dnele judecătoare Cristina Panfil, Elena Bolocan, Rodica Nicula şi Veronica Jomiru-Niculiţa de la Judecătoria Chişinău, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.
3. Având în vedere că sesizările au un obiect similar, Curtea a decis, în conformitate cu pct.18 din Regulamentul privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională, conexarea lor într-o singură procedură. Curtea i-a atribuit dosarului numărul 77g/2025.
ÎN FAPT
A. Circumstanţele litigiilor principale
Dosarul nr.3-2317/2024 (sesizarea nr.77g/2025)
4. La 25 ianuarie 2024, printr-un ordin al Serviciului de Informaţii şi Securitate, dl Vadim Fotescu a fost inclus în Lista persoanelor în privinţa cărora există probe şi informaţii documentate că sunt asociate unui subiect al restricţiilor (Ilan Şor), pe baza articolului 6 alin.(1) pct.1) lit.f) din Legea privind aplicarea măsurilor restrictive internaţionale.
5. Ulterior, dl Vadim Fotescu a chemat în judecată Serviciul de Informaţii şi Securitate pentru anularea ordinului, în partea includerii sale în această listă.
6. Printr-o încheiere din 18 martie 2025, Judecătoria Chişinău a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate de către reprezentanta reclamantului şi a sesizat Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.
Dosarul nr.3-2316/2024 (sesizarea nr.125g/2025)
7. La 25 ianuarie 2024, printr-un ordin al Serviciului de Informaţii şi Securitate, dl Alexandru Dodon a fost inclus în Lista persoanelor în privinţa cărora există probe şi informaţii documentate că sunt asociate unui subiect al restricţiilor (Igor Chayka), pe baza articolului 6 alin.(1) pct.1) lit.d) din Legea privind aplicarea măsurilor restrictive internaţionale.
8. Ulterior, dl Alexandru Dodon a chemat în judecată Serviciul de Informaţii şi Securitate pentru anularea ordinului, în partea includerii sale în această listă.
9. Printr-o încheiere din 30 mai 2025, Judecătoria Chişinău a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate de către reprezentantul reclamantului şi a sesizat Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.
Dosarul nr.3-2198/2024 (sesizarea nr.141g/2025)
10. La 25 ianuarie 2024, printr-un ordin al Serviciului de Informaţii şi Securitate, dl Ianoş Chiper şi SRL "Eximservice Broker" au fost incluşi în Lista persoanelor în privinţa cărora există probe şi informaţii documentate că sunt asociate unui subiect al restricţiilor (Ilan Şor). Dl Ianoş Chiper a fost inclus în această listă pe baza articolului 6 alin.(1) pct.1) literele a) şi c), în timp ce SRL "Eximservice Broker" a fost inclus în listă pe baza articolului 6 alin.(1) pct.2) literele b) şi c) din Legea privind aplicarea măsurilor restrictive internaţionale.
11. Ulterior, dl Ianoş Chiper şi SRL "Eximservice Broker" au chemat în judecată Serviciul de Informaţii şi Securitate pentru anularea ordinului, în partea includerii lor în această listă.
12. Printr-o încheiere din 9 iunie 2025, Judecătoria Chişinău a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate de către reprezentanţii reclamanţilor şi a sesizat Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.
Dosarul nr.3-1771/2024 (sesizarea nr.186g/2025)
13. La 25 ianuarie 2024, printr-un ordin al Serviciului de Informaţii şi Securitate, dl Sergiu Talpa a fost inclus în Lista persoanelor în privinţa cărora există probe şi informaţii documentate că sunt asociate unui subiect al restricţiilor (Vladimir Plahotniuc). Dl Sergiu Talpa a fost inclus în această listă pe baza articolului 6 alin.(1) pct.1) lit.d) din Legea privind aplicarea măsurilor restrictive internaţionale.
14. Ulterior, dl Sergiu Talpa a chemat în judecată Serviciul de Informaţii şi Securitate pentru anularea ordinului, în partea includerii sale în această listă.
15. Printr-o încheiere din 5 august 2025, Judecătoria Chişinău a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate de către reprezentantul dlui Talpa şi a sesizat Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.
Dosarul nr. 3-1890/2024 (sesizarea nr.195g/2025)
16. La 25 ianuarie 2024, printr-un ordin al Serviciului de Informaţii şi Securitate, dl Valentin Mejinschi a fost inclus în Lista persoanelor în privinţa cărora există probe şi informaţii documentate că sunt asociate unui subiect al restricţiilor (Vladimir Plahotniuc). Dl Valentin Mejinschi a fost inclus în această listă pe baza articolului 6 alin.(1) pct.1) lit.e) din Legea privind aplicarea măsurilor restrictive internaţionale.
17. Ulterior, dl Valentin Mejinschi a chemat în judecată Serviciul de Informaţii şi Securitate pentru anularea ordinului, în partea includerii sale în această listă.
18. Printr-o încheiere din 24 iulie 2025, Judecătoria Chişinău a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate de către reprezentantul dlui Mejinschi şi a sesizat Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.
Dosarul nr. 3-1968/2024 (sesizarea nr.196g/2025)
19. La 25 ianuarie 2024, printr-un ordin al Serviciului de Informaţii şi Securitate, dl Viorel Melnic a fost inclus în Lista persoanelor în privinţa cărora există probe şi informaţii documentate că sunt asociate unui subiect al restricţiilor (Ilan Şor). Dl Viorel Melnic a fost inclus în această listă pe baza articolului 6 alin.(1) pct.1) literele d) şi e) din Legea privind aplicarea măsurilor restrictive internaţionale.
20. Ulterior, dl Viorel Melnic a chemat în judecată Serviciul de Informaţii şi Securitate pentru anularea ordinului, în partea includerii sale în această listă. Printr-o încheiere din 24 iulie 2025, Judecătoria Chişinău a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate de către reprezentantul dlui Melnic şi a sesizat Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.
B. Legislaţia pertinentă
21. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:
Articolul 16
Egalitatea
"(1) Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.
(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială."
Articolul 20
Accesul liber la justiţie
"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.
(2) Nicio lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."
Articolul 21
Prezumţia nevinovăţiei
"Orice persoană acuzată de un delict este prezumată nevinovată până când vinovăţia sa va fi dovedită în mod legal, în cursul unui proces judiciar public, în cadrul căruia i s-au asigurat toate garanţiile necesare apărării sale."
Articolul 23
Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle
"[…]
(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."
Articolul 28
Viaţa intimă, familială şi privată
"Statul respectă şi ocroteşte viaţa intimă, familială şi privată.
Articolul 46
Dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia
"(1) Dreptul la proprietate privată, precum şi creanţele asupra statului sunt garantate.
(2) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire.
(3) Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă.
(4) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii pot fi confiscate numai în condiţiile legii.
(5) Dreptul de proprietate privată obligă la respectarea sarcinilor privind protecţia mediului înconjurător şi asigurarea bunei vecinătăţi, precum şi la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii, revin proprietarului.
(6) Dreptul la moştenire a proprietăţii private este garantat."
Articolul 47
Dreptul la asistenţă şi protecţie socială
"(1) Statul este obligat să ia măsuri pentru ca orice om să aibă un nivel de trai decent, care să-i asigure sănătatea şi bunăstarea, lui şi familiei lui, cuprinzând hrana, îmbrăcămintea, locuinţa, îngrijirea medicală, precum şi serviciile sociale necesare.
(2) Cetăţenii au dreptul la asigurare în caz de: şomaj, boală, invaliditate, văduvie, bătrâneţe sau în celelalte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzistenţă, în urma unor împrejurări independente de voinţa lor."
Articolul 53
Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică
"(1) Persoana vătămată într-un drept al său de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptăţită să obţină recunoaşterea dreptului pretins, anularea actului şi repararea pagubei.
(2) Statul răspunde patrimonial, potrivit legii, pentru prejudiciile cauzate prin erorile săvârşite în procesele penale de către organele de anchetă şi instanţele judecătoreşti."
Articolul 126
Economia
"(1) Economia Republicii Moldova este economie de piaţă, de orientare socială, bazată pe proprietatea privată şi pe proprietatea publică, antrenate în concurenţă liberă.
(2) Statul trebuie să asigure:
a) reglementarea activităţii economice şi administrarea proprietăţii publice ce-i aparţine în condiţiile legii;
b) libertatea comerţului şi activităţii de întreprinzător, protecţia concurenţei loiale, crearea unui cadru favorabil valorificării tuturor factorilor de producţie;
c) protejarea intereselor naţionale în activitatea economică, financiară şi valutară;
d) stimularea cercetărilor ştiinţifice;
e) exploatarea raţională a pământului şi a celorlalte resurse naturale, în concordanţă cu interesele naţionale;
f) refacerea şi protecţia mediului înconjurător, precum şi menţinerea echilibrului ecologic;
g) sporirea numărului de locuri de muncă, crearea condiţiilor pentru creşterea calităţii vieţii;
h) inviolabilitatea investiţiilor persoanelor fizice şi juridice, inclusiv străine."
Articolul 127
Proprietatea
"(1) Statul ocroteşte proprietatea.
(2) Statul garantează realizarea dreptului de proprietate în formele solicitate de titular, dacă acestea nu vin în contradicţie cu interesele societăţii.
(3) Proprietatea publică aparţine statului sau unităţilor administrativ-teritoriale.
(4) Bogăţiile de orice natură ale subsolului, spaţiul aerian, apele şi pădurile folosite în interes public, resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental, căile de comunicaţie, precum şi alte bunuri stabilite de lege, fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice."
22. Prevederile relevante ale Legii privind aplicarea măsurilor restrictive internaţionale nr.25 din 4 martie 2016 sunt următoarele:
Articolul 6
Persoanele asociate subiectului restricţiilor
"(1) Prin derogare de la prevederile art.5, în vederea asigurării implementării eficiente a măsurilor restrictive internaţionale pe teritoriul Republicii Moldova, cu referire la fiecare subiect al restricţiilor se întocmeşte o listă a persoanelor în privinţa cărora există probe, informaţii documentate că sunt asociate cu subiectul restricţiilor. Din această categorie de persoane fac parte:
1) orice persoană fizică în privinţa căreia există probe, informaţii documentate că:
a) este sau a fost în ultimii zece ani beneficiar efectiv al unei persoane juridice de comun cu una dintre persoanele fizice sau juridice subiect al restricţiilor;
b) are sau a avut în ultimii zece ani beneficii financiare, fără a avea statut de salariat sau fără a presta o activitate ce ar urma să fie remunerată, precum şi în lipsa oricărui alt temei juridic justificativ pentru recepţionarea beneficiilor respective, din partea unei persoane juridice al cărei beneficiar efectiv a fost/este una dintre persoanele fizice sau juridice subiect al restricţiilor;
c) are sau a avut în ultimii zece ani relaţii comune de afaceri cu una din persoanele fizice sau juridice subiect al restricţiilor sau cu persoanele juridice al căror beneficiar efectiv a fost/este una dintre persoanele fizice sau juridice subiect al restricţiilor;
[Art.6 alin.(1), pct.1) lit.c) abrogată prin Legea nr.116 din 16.05.24, MO223-225/24.05.24 art.326; în vigoare 24.05.24]
d) este sau a fost în ultimii zece ani fondator ori deţinător al unor acţiuni sau cote-părţi ale unei persoane juridice despre care există informaţii documentate că beneficiar efectiv a fost/este una din persoanele fizice sau juridice subiect al restricţiilor;
e) este sau a fost în ultimii zece ani administrator sau gestionar efectiv al unei persoane juridice al cărei beneficiar efectiv a fost/este una dintre persoanele fizice sau juridice subiect al restricţiilor;
f) a înregistrat/înregistrează pe numele său sau a acordat/acordă suport la înregistrarea pe numele persoanelor terţe a unor drepturi, a unor bunuri imobile sau mobile, a unor persoane juridice care aparţineau/aparţin uneia dintre persoanele fizice sau juridice subiect al restricţiilor sau unei persoane juridice al cărei beneficiar efectiv a fost/este una dintre persoanele fizice sau juridice subiect al restricţiilor;
2) orice persoană juridică în privinţa căreia există informaţii documentate că:
a) una dintre persoanele fizice sau juridice subiect al restricţiilor, în ultimii zece ani, a fost unicul fondator sau a deţinut, personal sau prin persoane interpuse, mai mult de 25% de acţiuni sau cote-părţi;
a1) una dintre persoanele fizice sau juridice subiect al restricţiilor deţine, personal sau prin persoane interpuse, mai mult de 25% de acţiuni sau cote-părţi, dar nu are sub control persoana juridică respectivă;
b) beneficiar efectiv al acesteia este sau a fost în ultimii zece ani o persoană fizică sau juridică subiect al restricţiilor;
[Art.6 alin.(1), pct.2) lit.b) modificată prin Legea nr.116 din 16.05.24, MO223-225/24.05.24 art.326; în vigoare 24.05.24]
c) are sau a avut în ultimii cinci ani relaţii comune de afaceri cu o persoană fizică sau juridică subiect al restricţiilor sau cu o persoană juridică al cărei beneficiar efectiv este/a fost o persoană fizică sau juridică subiect al restricţiilor;
[Art.6 alin.(1), pct.2) lit.c) abrogată prin Legea nr.116 din 16.05.24, MO223-225/24.05.24 art.326; în vigoare 24.05.24]
d) iniţiază sau a iniţiat în ultimii cinci ani raporturi juridice pentru apariţia sau stingerea unor drepturi sau obligaţii la indicaţia sau în interesul unei persoane fizice sau juridice subiect al restricţiilor.
(2) Lista persoanelor în privinţa cărora există probe, informaţii documentate că sunt asociate subiectului restricţiilor se elaborează şi se actualizează de către Serviciul de Informaţii şi Securitate, care colaborează în acest sens cu Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, Banca Naţională a Moldovei şi cu alte autorităţi publice cu competenţe incidente în domeniul dat. Orice propunere de includere/excludere a unei persoane pe/de pe listă, înaintată de către autorităţile respective în adresa Serviciului de Informaţii şi Securitate, este însoţită de o bază justificativă ce include, cel puţin, indicarea categoriei concrete de subiecţi din lista prevăzută la alin.(1), precum şi probele, informaţiile documentate ce atestă argumentarea atribuirii persoanei în categoria respectivă. Serviciul de Informaţii şi Securitate exclude o persoană inclusă anterior în listă dacă au încetat cauzele şi condiţiile care au justificat includerea acestei persoane în listă sau dacă au survenit alte circumstanţe obiective legate de interesele superioare ale statului.
(3) Lista prevăzută la alin.(2), precum şi modificările la aceasta se aprobă prin ordin al directorului Serviciului de Informaţii şi Securitate. Ordinul prin care se include/exclude o persoană în/de pe listă se comunică destinatarului conform prevederilor Codului administrativ şi poate fi contestat potrivit procedurii de contencios administrativ doar după parcurgerea procedurii prealabile. Contestarea ordinului în instanţa judecătorească nu suspendă executarea acestuia.
(31) Prin derogare de la prevederile Codului administrativ, procedurile administrative iniţiate de către Serviciul de Informaţii şi Securitate în condiţiile alin.(3) se rezumă la examinarea documentelor justificative existente, remise de către autorităţile competente, emiterea actelor administrative individuale privind includerea şi/sau excluderea unor subiecţi din lista persoanelor în privinţa cărora există suspiciuni că sunt asociate unui subiect al restricţiilor internaţionale şi notificarea persoanelor vizate după emiterea ordinului. Prevederile art.70 şi 71 din Codul administrativ nr.116/2018 nu se aplică.
(4) Persoanele prevăzute la alin.(1) nu sunt echivalate după statut cu subiecţii restricţiilor, însă, pentru evitarea unor tentative de eludare a măsurilor restrictive internaţionale care ar implica şi o participare a acestora, cu referire la activităţile şi tranzacţiile în care aceste persoane sunt parte, entităţile raportoare prevăzute la art.4 din Legea nr.308/2017 cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului întreprind măsuri de precauţie sporită privind clienţii prevăzute la art.8 din legea menţionată. Prevederile Legii nr.308/2017 cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului se aplică corespunzător cu referire la procedura detaliată de realizare a măsurilor respective, cu excepţiile stabilite de prezenta lege.
(5) Pentru asigurarea implementării măsurilor prevăzute la alin.(4), ordinul directorului Serviciului de Informaţii şi Securitate prin care se aprobă lista persoanelor în privinţa cărora există probe, informaţii documentate că sunt asociate subiectului restricţiilor, precum şi orice ordin prin care aceasta se modifică se comunică, în termen de 3 zile lucrătoare de la emitere, Serviciului Fiscal de Stat, Agenţiei Servicii Publice şi tuturor organelor cu funcţii de supraveghere a entităţilor raportoare, prevăzute la art.15 din Legea nr.308/2017 cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, în vederea comunicării subsecvente a ordinului respectiv către entităţile raportoare.
(6) În cazul identificării unor probe, informaţii documentate cu privire la faptul că printr-o activitate sau tranzacţie se urmăreşte eludarea măsurilor restrictive internaţionale, Agenţia Servicii Publice, precum şi alte autorităţi publice care depistează aceasta în exerciţiul atribuţiilor legale raportează, în termen de 24 de ore din momentul identificării acestora, Serviciului Fiscal de Stat. Entităţile raportoare stabilite la art.4 alin.(1) din Legea nr.308/2017 cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, în acelaşi termen de 24 de ore, informează Serviciul Fiscal de Stat despre activităţile sau tranzacţiile în privinţa cărora există suspiciuni că urmăresc eludarea măsurilor restrictive internaţionale. Agenţia Servicii Publice şi entităţile raportoare indicate la art.4 alin.(1) din Legea nr.308/2017 cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului se abţin de la executarea activităţilor şi a tranzacţiilor până la recepţionarea deciziei emise de către Serviciul Fiscal de Stat în conformitate cu prevederile alin.(8) din prezentul articol.
(7) Mecanismul şi modelul de raportare a informaţiilor prevăzute la alin.(6) sunt stabilite prin ordin al directorului Serviciului Fiscal de Stat.
(8) Serviciul Fiscal de Stat poate solicita de la Serviciul de Informaţii şi Securitate şi de la Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor furnizarea informaţiilor suplimentare despre datele deţinute în privinţa subiecţilor restricţiilor pe marginea activităţii sau tranzacţiei raportate şi efectuează în paralel verificările necesare în termen de 30 de zile de la data raportării. Activitatea sau tranzacţia raportată se sistează pe un termen de până la 30 de zile prin decizie a Serviciului Fiscal de Stat, care are dreptul să aplice şi să ridice măsuri asigurătorii asupra bunurilor, inclusiv asupra mijloacelor băneşti. Termenul pentru care se sistează activitatea sau tranzacţia poate fi prelungit de către Serviciul Fiscal de Stat cel mult de trei ori, pentru intervale identice de 30 de zile. Abţinerea entităţilor raportoare conform alin.(6) de la executarea activităţilor şi tranzacţiilor încetează doar ca urmare a revocării de către Serviciul Fiscal de Stat a deciziei de sistare, în condiţiile alin.(9).
(9) În termenul în care activitatea sau tranzacţia a fost sistată conform alin.(8), Serviciul Fiscal de Stat întreprinde măsuri pentru a identifica dacă beneficiarul efectiv al activităţii sau al tranzacţiei este un subiect al restricţiilor. În cazul confirmării, Serviciul Fiscal de Stat dispune blocarea conform art.29, iar în cazul în care acest fapt nu se confirmă, Serviciul dispune revocarea deciziei de sistare.
ÎN DREPT
A. Argumentele autorului sesizării nr.77g/2025
23. Autorul acestei excepţii susţine că includerea unei persoane în lista persoanelor asociate subiectului restricţiilor pe baza articolului 6 lit.f) din Lege trebuie să cunoască limite temporale în intervalul cărora să fie examinate faptele relevante, i.e. dacă o persoană a înregistrat în numele său sau a sprijinit înregistrarea în numele persoanelor terţe a unor drepturi, a unor bunuri imobile sau mobile, a unor persoane juridice care aparţineau uneia dintre persoanele fizice sau juridice subiect al restricţiilor sau unei persoane juridice al cărei beneficiar efectiv a fost sau este una dintre persoanele fizice/juridice subiect al restricţiilor. Autorul mai susţine că, prin comparaţie, celelalte condiţii care conduc la includerea persoanelor în această listă sunt limitate temporal la termenul de zece ani, condiţia prevăzută la litera f) fiind unica fără o asemenea limită. În opinia sa, omisiunea de a prevedea un termen limită pentru exercitarea controlului generează o discriminare şi împiedică persoana să-şi exercite dreptul de a solicita excluderea sa din actul administrativ individual defavorabil.
24. De asemenea, autorul argumentează că nu există o bază legală clară care ar acorda competenţe Serviciului de Informaţii şi Securitate privind investigarea persoanelor pentru a fi incluse în listele persoanelor asociate subiectului restricţiilor. Astfel, norma contestată nu întruneşte standardele calităţii legii, mai exact claritatea şi previzibilitatea.
25. Prin urmare, autorul sesizării susţine că norma contestată contravine articolelor 4 alin.(1) şi (2), 16 alin.(1) şi (2), 23 alin.(1) şi (2), 39 alin.(1) şi (2), 46 alin (1), 47 alin.(1), 53 alin.(1) şi 54 din Constituţie.
B. Argumentele autorului sesizării nr.125g/2025
26. Autorul acestei excepţii susţine că includerea unei persoane în lista persoanelor asociate subiectului restricţiilor implică imixtiuni în dreptul acesteia la viaţa privată, în dreptul de proprietate, în libertatea exercitării activităţii de întreprinzător, în dreptul la nediscriminare şi în dreptul la un proces echitabil, deoarece presupune o monitorizare permanentă a relaţiilor de afaceri şi a informaţiilor despre persoană şi despre bunurile sale.
27. Totodată, autorul susţine că includerea în această listă a persoanelor cu privire la care nu există probe care să demonstreze o implicare directă în activităţi care atrag sancţiuni internaţionale conduce la o prezumţie a culpabilităţii, contravine prezumţiei nevinovăţiei şi principiului fundamental al răspunderii individuale.
28. În opinia autorului, aceste prevederi nu îndeplinesc standardul calităţii legii, în sensul previzibilităţii, deoarece nu sunt reglementate procedura, termenele, competenţele şi tehnicile de investigare, precum şi limitele aplicării lor.
29. Prin urmare, autorul sesizării susţine că norma contestată contravine articolelor 1 alin.(3), 4, 9, 16, 20, 21, 28, 46 alin.(2)-(4), 54, 126 şi 127 alin.(2) din Constituţie.
C. Argumentele autorului sesizării nr.141g/2025
30. Autorul excepţiei prezintă argumente similare cu cele ale autorului sesizării nr.125g/2025. Acesta susţine că includerea unei persoane în lista persoanelor asociate subiectului restricţiilor implică imixtiuni în dreptul acesteia la viaţa privată, în dreptul de proprietate, în libertatea exercitării activităţii de întreprinzător, în dreptul la nediscriminare şi în dreptul la un proces echitabil, deoarece presupune o monitorizare permanentă a relaţiilor de afaceri şi a informaţiilor despre persoană şi despre bunurile sale.
31. Totodată, autorul susţine că includerea în această listă a persoanelor în privinţa cărora nu există probe care să demonstreze o implicare directă în activităţi ce ar atrage sancţiuni internaţionale contravine prezumţiei nevinovăţiei şi principiului fundamental al răspunderii individuale.
32. În opinia autorului, aceste prevederi nu îndeplinesc standardul calităţii legii, în sensul previzibilităţii, deoarece nu sunt reglementate procedura, termenele, competenţele şi tehnicile de investigare, precum şi limitele aplicării lor.
33. Prin urmare, autorul sesizării susţine că norma contestată contravine articolelor 1 alin.(3), 4, 9, 16, 20, 21, 28, 46 alin.(2)-(4), 54, 126 şi 127 alin.(2) din Constituţie.
D. Argumentele autorului sesizării nr.186g/2025
34. Autorul excepţiei prezintă argumente identice cu cele ale autorului sesizărilor nr.125g/2025 şi nr.141g/2025. Acesta susţine că includerea unei persoane în lista persoanelor asociate subiectului restricţiilor implică imixtiuni în dreptul acesteia la viaţa privată, în dreptul de proprietate, în libertatea exercitării activităţii de întreprinzător, în dreptul la nediscriminare şi în dreptul la un proces echitabil, deoarece presupune o monitorizare permanentă a relaţiilor de afaceri şi a informaţiilor despre persoană şi despre bunurile sale.
35. Totodată, autorul susţine că includerea în această listă a persoanelor în privinţa cărora nu există probe care să demonstreze o implicare directă în activităţi ce ar atrage sancţiuni internaţionale contravine prezumţiei nevinovăţiei şi principiului fundamental al răspunderii individuale.
36. În opinia autorului, aceste prevederi nu îndeplinesc standardul calităţii legii, în sensul previzibilităţii, deoarece nu sunt reglementate procedura, termenele, competenţele şi tehnicile de investigare, precum şi limitele aplicării lor.
37. Prin urmare, autorul sesizării susţine că norma contestată contravine articolelor 1 alin.(3), 4, 9, 16, 20, 21, 28, 46 alin.(2)-(4), 54, 126 şi 127 alin.(2) din Constituţie.
E. Argumentele autorului sesizării nr.195g/2025
38. Autorul excepţiei afirmă că prin adoptarea articolului 6 alin.(1) pct.1) lit.e) din Legea privind aplicarea măsurilor restrictive internaţionale, legislatorul a încălcat principiul proporţionalităţii. Reclamantul nu a fost condamnat şi nici nu are calitatea de bănuit, învinuit sau inculpat în vreo cauză penală.
39. Totodată, autorul susţine că norma contestată nu instituie o sancţiune individuală, ci o răspundere generală pentru orice persoană care a deţinut funcţia de administrator, chiar dacă nu a comis ilegalităţi în procesul de îndeplinire a obligaţiilor de serviciu.
40. În opinia autorului, aceste prevederi nu îndeplinesc standardul calităţii legii, în sensul previzibilităţii, deoarece nu sunt reglementate procedura, termenele, competenţele şi tehnicile de investigare, precum şi limitele aplicării lor.
41. Autorul sesizării susţine că norma contestată contravine articolului 127 din Constituţie.
F. Argumentele autorului sesizării nr.196g/2025
42. Autorul excepţiei contestă articolul 6 alineatele (1) pct.1) literele d) şi e), (2) şi (31) din Legea privind aplicarea măsurilor restrictive internaţionale. Acesta afirmă că prevederile legale contestate nu reglementează procedura de investigare, termenele, competenţele şi tehnicile de investigare, precum şi limitele aplicării lor.
43. Totodată, autorul susţine că includerea persoanei în listă are ca efect monitorizarea permanentă şi pe un termen nelimitat a relaţiilor de afaceri, obţinerea informaţiilor suplimentare despre persoană, despre natura şi sursa relaţiilor de afaceri, despre sursa bunurilor care aparţin persoanei, despre scopul activităţii sale, implicând imixtiuni în dreptul la viaţa privată.
44. În opinia autorului, normele contestate operează cu noţiuni nedefinite: "informaţii documentate", "beneficiar efectiv", "gestionar efectiv", "autorităţi publice cu competenţe incidente în domeniul dat", "documente justificative existente". Aceste formulări ar fi în disonanţă cu exigenţele clarităţii şi previzibilităţii legii.
45. Autorul sesizării prezintă considerente prin referire la articolele 16, 21, 28 şi 126 alineatele (1) şi (2) literele b) şi h) din Constituţie.
G. Aprecierea Curţii
46. Examinând admisibilitatea sesizărilor, Curtea reţine următoarele.
47. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în această cauză a unor prevederi din Legea privind aplicarea măsurilor restrictive internaţionale, ţine de competenţa ratione materiae a Curţii.
48. Curtea constată că sesizările privind excepţiile de neconstituţionalitate sunt formulate de subiecte cărora li s-a acordat acest drept, fiind ridicate de reprezentanţii unor părţi la procese de judecată.
49. Excepţiile de neconstituţionalitate au fost ridicate în cauze care au ca obiect anularea ordinelor Serviciului de Informaţii şi Securitate prin care au fost elaborate şi adoptate listele persoanelor asociate subiectelor restricţiilor internaţionale. Curtea admite că dispoziţiile contestate ar putea fi aplicate la soluţionarea cauzelor în fond.
50. Curtea observă că normele prevăzute la articolul 6 alin.(1) pct.1) lit.c) şi pct.2) lit.c) din Legea privind aplicarea măsurilor restrictive internaţionale au fost abrogate prin Legea nr.116 din 16 mai 2024. Totuşi, în jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată atât în privinţa normelor în vigoare, cât şi în privinţa normelor abrogate, dacă sub imperiul acestora s-au născut raporturi juridice care continuă să producă efecte, iar norma este aplicabilă în cazul raporturilor juridice litigioase şi este determinantă pentru soluţionarea cauzei (a se vedea DCC nr.90 din 19 septembrie 2019, § 16; DCC nr.5 din 19 ianuarie 2023, § 19).
51. Curtea menţionează că textele contestate, conţinute de articolul 6 alin.(1) pct.1) literele a), c), d), e) şi f), pct.2) literele b) şi c), alin.(2) şi alin.(31) din Legea privind aplicarea măsurilor restrictive internaţionale, nu au mai făcut obiectul controlului de constituţionalitate.
52. Curtea notează că o altă condiţie obligatorie pentru ca o excepţie de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept fundamental. Astfel, Curtea va analiza, prin prisma argumentelor autorilor sesizărilor, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerinţă într-un drept fundamental (a se vedea DCC nr.156 din 5 decembrie 2024, § 20; DCC nr.193 din 21 decembrie 2023, § 16).
53. Autorii sesizărilor şi-au bazat excepţiile de neconstituţionalitate pe articolele 1 alin.(3) (preeminenţa dreptului), 4 (drepturile şi libertăţile omului), 9 (principiile fundamentale privind proprietatea), 16 (egalitatea), 20 (accesul liber la justiţie), 21 (prezumţia de nevinovăţie), 23 (dreptul fiecărui on de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle), 28 (viaţa intimă, familială şi privată), 46 alin.(2), (3), (4) (dreptul la proprietatea privată şi protecţia acesteia), 53 alin.(1) (dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică), 54 (restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi), 126 (economia), 127 alin.(2) (proprietatea) din Constituţie.
54. Curtea notează că articolele 1 alin.(3), 4, 9, 16 şi 54 din Constituţie au un caracter general, constituie imperative care stau la baza oricăror reglementări, nu pot reprezenta repere individuale şi separate şi pot fi invocate, de regulă, dacă li se constată aplicabilitatea împreună cu alte dispoziţii din Constituţie (a se vedea DCC nr.45 din 27 aprilie 2023, § 18; DCC nr.17 din 21 martie 2024, § 23; DCC nr.26 din 2 aprilie 2024, § 23; DCC nr.50 din 4 iunie 2024, § 26).
55. Examinând excepţiile de neconstituţionalitate, Curtea observă că autorii sesizărilor au pretins că prevederile contestate îngrădesc accesul liber la justiţie, în sensul limitării dreptului de a contesta actul administrativ pe baza expirării termenului de exercitare a controlului. Cu toate acestea, Curtea reţine că legislatorul a stabilit un cadru procedural pentru exercitarea acestui drept. Astfel, autorii sesizărilor au ridicat excepţia de neconstituţionalitate în faţa unei instanţe care are competenţa deplină de a examina contestaţiile împotriva ordinului Serviciului de Informaţii şi Securitate, fapt care denotă că accesul la justiţie a fost exercitat în mod efectiv. Astfel, Curtea constată că articolul 20 din Constituţie nu este afectat.
56. Curtea observă că autoarea sesizării nr.77g/2025 a susţinut că lipsa unor limite temporale pentru a stabili dacă o persoană este asociată subiectului restricţiilor sau nu este discriminatorie. Şi autorul sesizării nr.196g/2025 invocă principiul nediscriminării, însă fără să prezinte argumente. Curtea reaminteşte că egalitatea în faţa legii presupune lipsa oricărei discriminări directe sau indirecte. Pentru a constata existenţa unei discriminări, Curtea analizează faptele prezentate prin prisma unui test. Astfel, discriminarea are loc atunci când persoanele care se află în situaţii asemănătoare sunt tratate în mod diferit (discriminare directă) sau atunci când persoanele care se află în situaţii diferite sunt tratate în acelaşi mod (discriminare indirectă), cu excepţia cazului în care un astfel de tratament este justificat în mod obiectiv şi rezonabil. Curtea notează că o condiţie primordială pentru existenţa tratamentului diferenţiat o reprezintă caracterul comparabil al situaţiilor (a se vedea, în acest sens, HCC nr.2 din 12 ianuarie 2021, § 21; HCC nr.16 din 20 mai 2021, § 39; HCC nr.35 din 9 noiembrie 2021, § 152). Curtea reţine că autoarea sesizării nr.77g/2025 nu invocă un criteriu protejat, ci o serie de condiţii diferite impuse de lege persoanelor asociate subiectului restricţiilor. Astfel, dispoziţiile articolului 6 din Legea privind aplicarea măsurilor restrictive internaţionale prevăd pentru anumite criterii o limită temporală. În interiorul acestei limite temporale este examinată activitatea persoanei. În cazul criteriului prevăzut la litera f) din acelaşi articol, legea nu prevede niciun termen. Totuşi, având în vedere faptul că Curtea a constatat că articolul 20 din Constituţie nu este incident, Curtea constată că nu este incident nici articolul 16 din Constituţie, pe care autoarea l-a raportat la articolul 20.
57. De asemenea, autorii sesizărilor au afirmat că o eventuală includere în lista persoanelor asociate subiectului restricţiilor ar încălca prezumţia nevinovăţiei şi principiul responsabilităţii individuale. Pentru a examina o cerere care pretinde încălcarea acestor drepturi, Curtea Europeană stabileşte, în primul rând, dacă procedurile în discuţie implică stabilirea unei acuzaţii în materie penală (a se vedea Allen v. Regatul Unit [MC], 12 iulie 2013, § 95, şi, mutatis mutandis, DCC nr.81 din 18 iulie 2023, § 23). Şi Curtea Constituţională aplică această condiţie. Curtea observă că includerea în lista persoanelor asociate subiectului restricţiilor atrage şi aplicarea măsurilor de precauţie sporită prevăzute la articolul 8 al Legii cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului nr.308 din 22 decembrie 2017. Analizând natura juridică a acestor măsuri, Curtea constată că ele nu au un caracter punitiv, nu echivalează cu o sancţiune juridică sau cu o constatare a vinovăţiei, dar reprezintă metode de evaluare şi de prevenţie a riscurilor de securitate. Aşadar, includerea în lista persoanelor asociate subiectului restricţiilor nu echivalează cu o acuzaţie în materie penală. Din aceste motive, Curtea nu constată incidenţa articolului 21 din Constituţie.
58. Cu referire la incidenţa articolelor 28, 46, 53 alin.(1), 126 şi 127 din Constituţie, Curtea menţionează că autorii excepţiilor nu au motivat în ce măsură prevederile contestate afectează normele constituţionale menţionate. Astfel, Curtea subliniază că simpla enumerare a unor articole din Constituţie, precum şi citarea unor considerente din jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului, în lipsa unei argumentări proprii, nu reprezintă critici veritabile de neconstituţionalitate (a se vedea DCC nr.114 din 26 septembrie 2023, § 16; DCC nr.86 din 25 iulie 2024, § 25). Curtea a subliniat cu mai multe ocazii că nu-i poate înlocui pe autorii excepţiilor la formularea argumentelor de neconstituţionalitate, pentru că astfel ar efectua un control din oficiu (a se vedea DCC nr.93 din 1 august 2023, § 23; DCC nr.46 din 14 mai 2024, § 20).
Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 27 alineatele (2) şi (4) lit.d), 37 şi 40 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională
DECIDE:
1. Se declară inadmisibile sesizările privind excepţiile de neconstituţionalitate a articolului 6 alin.(1) pct.1) literele a), c), d), e) şi f), pct.2) literele b) şi c), alin.(2) şi alin.(31) din Legea privind aplicarea măsurilor restrictive internaţionale nr.25 din 4 martie 2016, ridicate de dna avocat Ana Fotescu în interesele dlui Vadim Fotescu, de către dl avocat Ghenadie Ţepordei în interesele dlui Alexandru Dodon, dlui Ianoş Chiper şi dlui Viorel Melnic, de către dl avocat Vitalie Zamă în interesele dlui Sergiu Talpa, de către dl avocat Vitalie Caldîba în interesele dlui Valentin Mejinschi, în dosarele nr.3-2317/2024, nr.3-2316/2024, nr.3-2198/2024, nr.3-1771/2024, nr.3-1890/2024 şi nr.3-1968/2024, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani.
2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
| PREŞEDINTE | Domnica MANOLE |
| Nr.131. Chişinău, 17 septembrie 2025. | |