Decizie nr.132 din 20.09.2022 de inadmisibilitate a sesizării nr.137g/2022 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 187 alin.(2) lit.f) din Codul penal (claritatea sintagmei "daune în proporţii considerabile")

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.137g/2022

privind excepţia de neconstituţionalitate a

articolului 187 alin.(2) lit.f) din Codul penal

(claritatea sintagmei "daune în

proporţii considerabile")

nr. 132  din  20.09.2022

 (în vigoare 20.09.2022) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 315-317 art.164 din 12.10.2022

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dlui Vasili Oprea, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 25 august 2022,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 20 septembrie 2022, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei "daune în proporţii considerabile" din articolul 187 alin.(2) lit.f) din Codul penal, adoptat prin Legea nr.985 din 18 aprilie 2002, ridicată de dl avocat Alexandru Iachimciuc, în dosarul nr.1-71/2022, pendinte la Judecătoria Hânceşti, sediul central.

2. Sesizarea a fost trimisă la Curtea Constituţională de dna judecător Natalia Berbec de la Judecătoria Hânceşti, sediul central, pe baza articolului 135 alin.(1) lit.a) şi lit.g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Dl Pantelei Pascari este învinuit de comiterea unui jaf în proporţii considerabile. Cauza sa penală se află pe rolul Judecătoriei Hânceşti.

4. Dna Natalia Berbec, judecătoare de caz, a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate a textului "daune în proporţii considerabile" din articolul 187 alin.(2) lit.f) din Codul penal, care incriminează jaful, şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

5. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 21

Prezumţia nevinovăţiei

"Orice persoană acuzată de un delict este prezumată nevinovată până când vinovăţia sa va fi dovedită în mod legal, în cursul unui proces judiciar public, în cadrul căruia i s-au asigurat toate garanţiile necesare apărării sale."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"[…]

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

6. Prevederile relevante ale Codului de penal, adoptat prin Legea nr.985 din 18 aprilie 2002, sunt următoarele:

Articolul 126

Proporţii deosebit de mari, proporţii mari,

daune considerabile şi daune esenţiale

"[…]

(2) Caracterul considerabil sau esenţial al daunei cauzate se stabileşte luând-se în considerare valoarea, cantitatea şi însemnătatea bunurilor pentru victimă, starea materială şi venitul acesteia, existenţa persoanelor întreţinute, alte circumstanţe care influenţează esenţial asupra stării materiale a victimei, iar în cazul prejudicierii drepturilor şi intereselor ocrotite de lege – gradul lezării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului."

Articolul 187

Jaful

"[…]

(2) Jaful săvârşit:

[…]

f) cu cauzarea de daune în proporţii considerabile;

[…]."

7. Prevederile relevante ale Codului contravenţional, adoptat prin Legea nr.218 din 24 octombrie 2008, sunt următoarele:

Articolul 18

Proporţiile mici şi daunele

"(1) Se consideră de mici proporţii valoarea bunurilor sustrase, dobândite, primite, fabricate, distruse, utilizate, transportate, păstrate, comercializate, trecute peste frontiera vamală sau valoarea pagubei pricinuite care, la momentul săvârşirii contravenţiei, nu depăşeşte 20% din cuantumul salariului mediu lunar pe economie prognozat, aprobat de Guvern pentru anul în curs la data săvârşirii faptei.

[…]."

Articolul 105

Sustragerea în proporţii mici din avutul proprietarului

"Sustragerea în proporţii mici din avutul proprietarului prin furt, însuşire, delapidare, abuz de serviciu sau escrocherie

[…]."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

8. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că sintagma "daune în proporţii considerabile" din articolul 187 alin.(2) lit.f) din Codul penal este imprevizibilă. Potrivit acestuia, criteriile care trebuie avute în vedere la aprecierea caracterului considerabil al daunei provocate victimei potrivit articolului 126 alin.(2) din Codul penal sunt subiective, fiind lăsate la aprecierea victimei. În opinia autorului, legea penală trebuie să pună la baza incriminării intenţia persoanei de a comite o infracţiune, nu aprecierea subiectivă a victimei.

9. Totodată, autorul excepţiei susţine că, în practică, lipsa unor limite valorice ale daunelor care pot fi calificate ca jaf în "proporţii considerabile" conduce la aplicarea articolului 187 alin.(2) din Codul penal, în detrimentul articolului 105 din Codul contravenţional, care sancţionează sustragerea în proporţii mici din avutul proprietarului, atunci când cuantumul daunei cauzate se încadrează în limitele proporţiilor mici, însă victima susţine că i-a fost provocată o daună în proporţii considerabile. În opinia autorului, situaţia respectivă privează persoana de posibilitatea examinării cauzei sale potrivit articolului 364¹ din Codul de procedură penală, care reglementează judecata în baza probelor administrate în faza de urmărire penală.

10. Autorul excepţiei susţine că neclaritatea şi imprevizibilitatea normei constate contravine articolelor 20, 21, 23 şi 54 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

11. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

12. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul penal, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

13. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de avocatul unei părţi în proces. Astfel, Curtea constată că sesizarea este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă textul "daune în proporţii considerabile" din articolul 187 alin.(2) lit.f) din Codul penal. Curtea constată că aceste prevederi nu au făcut obiect al controlului de constituţionalitate.

15. Curtea a stabilit în jurisprudenţa sa ca o condiţie de admisibilitate a sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate şi faptul ca prevederile contestate să fie aplicate la soluţionarea cauzei (a se vedea HCC nr.2 din 9 februarie 2016, punctul 1 din dispozitiv).

16. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză penală în care o persoană este învinuită de comiterea unui jaf în proporţii considerabile. Prin urmare, Curtea admite că instanţa de judecată ar putea aplica dispoziţiile contestate la soluţionarea cauzei în care a fost ridicată excepţia.

17. Curtea notează că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept fundamental. Astfel, Curtea va analiza, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerinţă într-un drept fundamental (a se vedea HCC nr.33 din 26 octombrie 2021, § 18; DCC nr.180 din 25 noiembrie 2021, § 17).

18. Autorul excepţiei a susţinut incidenţa articolelor 20 [accesul liber la justiţie], 21 [prezumţia nevinovăţiei], 23 [dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle] şi 54 [restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi] din Constituţie.

19. Cu privire la incidenţa articolului 20 din Constituţie, Curtea menţionează că prevederile contestate nu limitează în vreun fel competenţa instanţei de judecată de a verifica, conform articolului 385 alin.(1) pct.3) din Codul de procedură penală, dacă fapta imputată persoanei întruneşte elementele infracţiunii şi nu limitează dreptul persoanei de a-i cere instanţei reîncadrarea juridică. Totodată, în jurisprudenţa sa, Curtea a menţionat că instanţa de judecată nu este obligată să accepte încadrarea dată de către procuror (DCC nr.50 din 19 aprilie 2022, § 33).

20. Cu privire la incidenţa articolului 21 din Constituţie, care garantează prezumţia de nevinovăţie, Curtea constată că prevederile criticate nu inversează sarcina probei. Persoana beneficiază de prezumţia de nevinovăţie atât timp cât vinovăţia sa nu este stabilită "dincolo de orice îndoială rezonabilă" (a se vedea DCC nr.40 din 8 mai 2018, § 35 şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului citată acolo). Sarcina de a demonstra vinovăţia persoanei la comiterea infracţiunii imputate îi revine acuzării.

21. Curtea notează că, în realitate, problema pe care o abordează autorul sesizării ţine de interpretarea şi de aplicarea normei privind caracterul considerabil al daunei cauzate. În acest sens, Curtea observă că articolul 105 din Codul contravenţional este corespondentul infracţiunilor de sustragere, însă în proporţii mici. Astfel, pentru ca fapta de sustragere să cadă sub incidenţa articolelor relevante ale Codului penal, dauna cauzată trebuie să depăşească cuantumul proporţiilor mici prevăzut de articolul 18 alin.(1) din Codul contravenţional. Prin urmare, caracterul considerabil al daunei cauzate printr-o infracţiune de sustragere poate fi reţinut dacă: i) dauna depăşeşte cuantumul proporţiilor mici; şi ii) dauna corespunde criteriilor stabilite de articolul 126 alin.(2) din Codul penal.

22. Curtea nu consideră că caracterul considerabil al daunei cauzate este lăsat în totalitate la aprecierea victimei. Este adevărat că criteriile stabilite de articolul 126 alin.(2) din Codul penal îi permit victimei să susţină că dauna provocată de infracţiune este una considerabilă, având în vedere valoarea, cantitatea şi însemnătatea bunurilor pentru ea, starea sa materială şi venitul ei, existenţa persoanelor întreţinute sau alte circumstanţe care influenţează esenţial asupra stării sale materiale. Totuşi, aceste circumstanţe trebuie probate în mod convingător de partea acuzării, potrivit articolului 96 alin.(1) din Codul de procedură penală, care reglementează circumstanţele care urmează să fie dovedite în procesul penal.

23. În cele din urmă, îi revine instanţei de judecată să aprecieze în fiecare caz particular, în baza probelor prezentate, dacă prejudiciul provocat prin infracţiunea de sustragere are un caracter considerabil pentru victimă.

24. Astfel, Curtea observă că prevederea contestată nu reprezintă o ingerinţă în articolele 20 şi 21 din Constituţie. În consecinţă, nici articolele 23 şi 54 din Constituţie nu sunt incidente, pentru că aceste articole nu au o aplicare de sine stătătoare (a se vedea HCC nr.11 din 25 martie 2021, § 27; DCC nr.50 din 19 aprilie 2022, § 39).

25. Prin urmare, pe baza celor menţionate mai sus, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei "daune în proporţii considerabile" din articolul 187 alin.(2) lit.f) din Codul penal, ridicată de dl avocat Alexandru Iachimciuc, în dosarul nr.1-71/2022, pendinte la Judecătoria Hânceşti, sediul central.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.