Decizie nr.133 din 12.08.2021 de inadmisibilitate a sesizării nr.177g/2021 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 242 alin.(1) din Codul contravenţional şi din articolul 2 din Legea nr.414 din 22 decembrie 2006 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule (încălcarea de către conducătorul de vehicul a regulilor de circulaţie rutieră soldată cu deteriorarea neînsemnată a vehiculelor)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.177g/2021 privind excepţia de

neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 242 alin.(1)

din Codul contravenţional şi din articolul 2 din Legea nr. 414

din 22 decembrie 2006 cu privire la asigurarea obligatorie de

răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule

(încălcarea de către conducătorul de vehicul a regulilor de

circulaţie rutieră soldată cu deteriorarea neînsemnată

a vehiculelor)

nr. 133  din  12.08.2021

 (în vigoare 12.08.2021) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 219-225 art.175 din 17.09.2021

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Cristina Chihai, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată pe 27 iulie 2021,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând pe 12 august 2021, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află sesizarea nr.177g/2021 privind excepţia de neconstituţionalitate a următoarelor prevederi:

– "deteriorarea neînsemnată" din articolul 242 alin.(1) din Codul contravenţional, adoptat prin Legea nr.218 din 24 octombrie 2008, şi

– "autorităţii de supraveghere" din articolul 2 din Legea nr.414 din 22 decembrie 2006 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule, ridicată de dl avocat Adrian Grosu, în interesele dnei Vera Puşca, contravenientă în dosarul nr.4r-1557/21, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de un complet de judecători ai Colegiului penal al Curţii de Apel Chişinău (format din domnii Stelian Teleucă şi Ghenadie Morozan şi doamna Silvia Cecan), în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Pe 19 octombrie 2020, un agent constatator al Direcţiei de Poliţie a municipiului Chişinău a întocmit un proces-verbal cu privire la comiterea contravenţiilor prevăzute de articolele 242 alin.(1) [încălcarea de către conducătorul de vehicul a regulilor de circulaţie rutieră soldată cu deteriorarea neînsemnată a vehiculelor] şi 243 alin.(1) [părăsirea locului în care s-a produs accidentul rutier] din Codul contravenţional şi a decis sancţionarea dnei Vera Puşca pentru comiterea acestor contravenţii. Potrivit acestui proces-verbal, pe 15 octombrie 2020, dna Vera Puşca a tamponat un automobil şi a părăsit locul accidentului.

4. Dna Vera Puşca a contestat procesul-verbal cu privire la contravenţie şi decizia de sancţionare la Judecătoria Chişinău, sediul Ciocana.

5. Prin Hotărârea Judecătoriei Chişinău, sediul Ciocana, din 13 aprilie 2021, s-a respins contestaţia depusă de dna Vera Puşca.

6. Dna Vera Puşca a formulat un recurs împotriva hotărârii menţionate supra.

7. În şedinţa de judecată din 6 iulie 2021, dl avocat Adrian Grosu a ridicat, în interesele dnei Vera Puşca, excepţia de neconstituţionalitate a textului "deteriorarea neînsemnată" din articolul 242 alin.(1) din Codul contravenţional şi a textului "autorităţii de supraveghere" din articolul 2 din Legea nr.414 din 22 decembrie 2006.

8. Prin Încheierea din aceeaşi zi, Judecătoria Chişinău, sediul Ciocana, a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

9. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 1

Statul Republica Moldova

"[…]

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate."

Articolul 22

Neretroactivitatea legii

"Nimeni nu va fi condamnat pentru acţiuni sau omisiuni care, în momentul comiterii, nu constituiau un act delictuos. De asemenea, nu se va aplica nici o pedeapsă mai aspră decât cea care era aplicabilă în momentul comiterii actului delictuos."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"[…]

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

10. Prevederile relevante ale Codului contravenţional, adoptat prin Legea nr.218 din 24 octombrie 2008, sunt următoarele:

Articolul 242

Încălcarea regulilor de circulaţie rutieră soldată cu deteriorarea

bunurilor materiale ori cu cauzarea de vătămări corporale uşoare

"(1) Încălcarea de către conducătorul de vehicul a regulilor de circulaţie rutieră soldată cu deteriorarea neînsemnată a vehiculelor, a încărcăturilor, a drumurilor, a instalaţiilor rutiere, a altor instalaţii sau a altor bunuri ori cu cauzarea de vătămări corporale neînsemnate victimei

se sancţionează cu amendă de la 18 la 24 de unităţi convenţionale cu aplicarea a 5 puncte de penalizare.

(2) Încălcarea de către conducătorul de vehicul a regulilor de circulaţie rutieră soldată cu cauzarea de vătămări corporale uşoare victimei sau cu deteriorarea considerabilă a vehiculelor, a încărcăturilor, a drumurilor, a instalaţiilor rutiere, a altor instalaţii sau a altor bunuri

se sancţionează cu amendă de la 24 la 30 de unităţi convenţionale cu aplicarea a 6 puncte de penalizare."

Articolul 243

Părăsirea locului în care s-a produs accidentul rutier

"(1) Părăsirea de către persoana implicată în accident rutier a locului în care s-a produs accidentul ce a cauzat consecinţele prevăzute la art.242 alin.(1), dacă fapta nu constituie infracţiune, cu excepţia accidentului rutier documentat prin procedura de constatare amiabilă a accidentului, prevăzută de Legea nr.414/2006 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule,

se sancţionează cu amendă de la 40 la 50 de unităţi convenţionale sau cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de la 6 luni la 1 an, sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o durată de la 20 la 40 de ore, sau cu arest contravenţional pe un termen de la 7 la 10 zile.

[…]."

11. Prevederile relevante ale Legii nr.414 din 22 decembrie 2006 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule sunt următoarele:

Articolul 2

Noţiuni

"[…]

autoritate de supraveghere – Comisia Naţională a Pieţei Financiare;

daună materială nesemnificativă – daună cauzată prin avarierea sau distrugerea de bunuri în urma accidentului de autovehicul, a cărei sumă nu depăşeşte cuantumul maxim de despăgubire, stabilit prin actele normative ale autorităţii de supraveghere, în cazul aplicării procedurii de constatare amiabilă a accidentului de autovehicul;

[…]."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

12. Cu privire la textul "deteriorarea neînsemnată" din articolul 242 alin.(1) din Codul contravenţional, autorul excepţiei susţine că legislatorul nu a reglementat pragul valoric al deteriorării neînsemnate a vehiculelor. Din aceste considerente, textul contestat nu corespunde exigenţelor calităţii legii. Acest fapt permite ca organele de drept să aplice în mod arbitrar legea şi să facă abstracţie de evaluarea urmărilor prejudiciabile care este un semn obligatoriu al laturii obiective a contravenţiei în discuţie.

13. De asemenea, autorul excepţiei consideră că textul "deteriorarea neînsemnată" din articolul 242 alin.(1) din Cod ar putea fi echivalat cu textul "daune materiale nesemnificative" prevăzute de articolul 2 din Legea nr.414 din 22 decembrie 2006, care reprezintă daunele până la suma de zece mii de lei. Acest cuantum a fost stabilit de Comisia Naţională a Pieţei Financiare prin Hotărârea nr.37/14 din 19 august 2019. Totuşi, articolul 242 alin.(1) din Cod nu face trimitere la prevederile Legii nr.414 din 22 decembrie 2006. De asemenea, acest cuantum deja interferează cu daunele considerabile prevăzute de articolul 242 alin.(2) din Codul contravenţional. Prin urmare, textul "deteriorarea neînsemnată" din articolul 242 alin.(1) din Codul contravenţional contravine articolelor 1 alin.(3), 22 şi 23 din Constituţie.

14. Cu privire la textul "autorităţii de supraveghere" din articolul 2 din Legea nr.414 din 22 decembrie 2006, autorul excepţiei susţine că Parlamentul nu poate să delege competenţa de legiferare în materia infracţiunilor Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare. Aşadar, această Comisie nu are atribuţii de legiferare şi nu poate stabili pragul valoric al "daunelor materiale nesemnificative". Totodată, acest text nu corespunde exigenţelor calităţii legii. Astfel, textul contestat contravine articolelor 1 alin.(3), 6, 22, 23, 60, 66, 72 alin.(3) lit.n) şi 102 alin.(2) din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

15. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

16. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul contravenţional şi din Legea cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

17. Curtea observă că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de avocatul contravenientului într-un proces din faţa unei instanţe de drept comun. Astfel, sesizarea este formulată de către subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

18. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile menţionate la § 1 supra. Aceste prevederi nu au făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate.

19. Curtea reaminteşte că a stabilit în jurisprudenţa sa, ca o condiţie de admisibilitate a sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, şi faptul aplicabilităţii prevederilor contestate la soluţionarea cauzei (a se vedea HCC nr.2 din 9 februarie 2016, punctul 1 din dispozitiv). Astfel, prin prisma materialelor sesizării, Curtea va aprecia dacă prevederile contestate urmează a fi aplicate de către instanţa de judecată la soluţionarea cauzei în cadrul căreia a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate respectivă.

20. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză contravenţională care are ca obiect examinarea unei contestaţii împotriva procesului-verbal cu privire la contravenţiile prevăzute de articolele 242 alin.(1) şi 243 alin.(2) din Codul contravenţional şi a deciziei de sancţionare (a se vedea § 3-7 supra). Astfel, Curtea admite că instanţa de judecată va aplica textul " deteriorarea neînsemnată" din articolul 242 alin.(1) din Codul contravenţional în cauza pe care o examinează.

21. Cu privire la textul "autorităţii de supraveghere" contestat de autorul excepţiei, Curtea observă că daună materială nesemnificativă reprezintă dauna cauzată prin avarierea sau distrugerea de bunuri în urma accidentului de autovehicul, a cărei sumă nu depăşeşte cuantumul maxim de despăgubire, stabilit prin actele normative ale autorităţii de supraveghere, în cazul aplicării procedurii de constatare amiabilă a accidentului de autovehicul. Autoritatea de supraveghere este Comisia Naţională a Pieţei Financiare (articolul 2 din Legea nr.414 din 22 decembrie 2006). De asemenea, Curtea mai observă că despăgubirea de asigurare va fi stabilită şi achitată în limitele răspunderii asigurătorului care este, inter alia, cuantumul maxim de despăgubire, stabilit prin actele normative ale autorităţii de supraveghere – la avarierea sau distrugerea de bunuri, în cazul aplicării procedurii de constatare amiabilă a accidentului de autovehicul (articolul 14 alineatele (1) şi (2) lit.c) din aceeaşi Lege). Mai mult, Curtea subliniază că Legea nr.414 din 22 decembrie 2006 reglementează raporturile juridice dintre asigurători, asiguraţi şi persoane terţe ce derivă din contractul de asigurare obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule, precum şi modul de realizare a acestui tip de asigurare (articolul 1 din Lege).

22. Curtea observă, din materialele sesizării, că prima instanţă nu a examinat un litigiu privind stabilirea şi achitarea despăgubirii de asigurare pentru deteriorarea autovehiculului, în cazul aplicării procedurii de constatare amiabilă a accidentului de autovehicul. Instanţa de judecată a examinat o contestaţie împotriva procesului-verbal cu privire la contravenţii şi a deciziei de sancţionare (a se vedea § 20 supra). Din aceste considerente, Curtea reţine că textul "autorităţii de supraveghere" din articolul 2 din Legea nr.414 din 22 decembrie 2006 nu este aplicabil în cauza în cadrul căreia a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate. Prin urmare, acest capăt al sesizării este inadmisibil.

23. Curtea notează că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept fundamental. Astfel, Curtea va analiza, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerinţă într-un drept fundamental (a se vedea DCC nr.86 din 8 iunie 2021, § 18; DCC nr.95 din 17 iunie 2021, § 28; DCC nr.109 din 13 iulie 2021, § 19).

24. Cu privire la textul "deteriorarea neînsemnată" din articolul 242 alin.(1) din Codul contravenţional, autorul excepţiei a susţinut că acesta contravine articolelor 1 alin.(3) [preeminenţa dreptului], 22 [neretroactivitatea legii] şi 23 alin.(2) [dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle] din Constituţie.

25. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că articolul 1 alin.(3) din Constituţie nu are o aplicabilitate de sine stătătoare. Pentru a fi aplicabil, autorul excepţiei de neconstituţionalitate trebuie să demonstreze, în mod argumentat, existenţa unor ingerinţe în drepturile garantate de Constituţie (a se vedea HCC nr.3 din 14 ianuarie 2021, § 22; DCC nr.106 din 1 iulie 2021, § 23).

26. Cu referire la incidenţa articolului 22 din Constituţie, Curtea subliniază că dispoziţiile acestui articol garantează neretroactivitatea legii penale, în sensul larg al noţiunii "penal" (care include dreptul penal şi dreptul contravenţional). În jurisprudenţa sa, Curtea a mai stabilit că textele penale trebuie să fie formulate în mod clar şi inteligibil, fără dificultăţi de ordin sintactic şi pasaje obscure. În special în materie penală, legislatorul trebuie să fie deosebit de precis, de clar şi de coerent, aşa cum o impune principiul nullum crimen, nulla poena sine lege, garantat de articolul 22 din Constituţie şi de articolul 7 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (a se vedea DCC nr.73 din 27 mai 2021, § 18; DCC nr.89 din 15 iunie 2021, § 22).

27. În acelaşi timp, Curtea subliniază că articolul 23 din Constituţie nu-i impune legislatorului obligaţia definirii tuturor termenilor folosiţi în cuprinsul normelor de drept substanţial. În acest context, pornind de la principiul aplicabilităţii generale a legilor, Curtea reţine că formularea lor nu poate prezenta o precizie absolută. Una dintre tehnicile standard de reglementare constă în recurgerea mai curând la categorii generale, decât la liste exhaustive. Astfel, multe legi folosesc, prin forţa lucrurilor, formule mai mult sau mai puţin vagi, a căror interpretare şi aplicare depind de practică. Oricât de clar ar fi redactată o normă juridică, în orice sistem de drept, există un element inevitabil de interpretare judiciară (a se vedea HCC nr.18 din 30 iunie 2020, § 92).

28. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea notează că articolul 242 alin.(1) din Codul contravenţional califică drept contravenţie încălcarea de către conducătorul de vehicul a regulilor de circulaţie rutieră soldată cu deteriorarea neînsemnată a vehiculelor, a încărcăturilor, a drumurilor, a instalaţiilor rutiere, a altor instalaţii sau a altor bunuri ori cu cauzarea de vătămări corporale neînsemnate victimei. Alineatul (2) din acelaşi articol prevede răspunderea contravenţională pentru încălcarea de către conducătorul de vehicul a regulilor de circulaţie rutieră soldată cu cauzarea de vătămări corporale uşoare victimei sau cu deteriorarea considerabilă a vehiculelor, a încărcăturilor, a drumurilor, a instalaţiilor rutiere, a altor instalaţii sau a altor bunuri.

29. Curtea reţine că aceste două contravenţii se deosebesc, inter alia, prin calificativul "deteriorarea neînsemnată" (alin. (1)) şi "deteriorarea considerabilă" (alin. (2)).

30. Sub acest aspect, Curtea observă că deşi legislatorul nu a stabilit în Codul contravenţional pragul valoric al "deteriorării neînsemnate" din articolul 242 alin.(1) din Codul contravenţional, totuşi, acest fapt nu poate determina neconstituţionalitatea acestui text, având în vedere şi faptul că legislatorul a stabilit ce reprezintă termenul "deteriorare considerabilă".

31. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că mărimea daunelor considerabile va constitui limitele care se încadrează între daunele în proporţii mici şi daunele în proporţii mari (a se vedea HCC nr.22 din 27 iunie 2017, § 102). De altfel, Curtea notează că anterior a verificat constituţionalitatea textului "deteriorarea considerabilă" din articolul 242 alin.(2) din Codul contravenţional. Curtea a reţinut că, potrivit articolului 126 alin.(2) din Codul penal, caracterul considerabil al daunei cauzate se stabileşte luând-se în considerare valoarea, cantitatea şi însemnătatea bunurilor pentru victimă, starea materială şi venitul acesteia, existenţa persoanelor întreţinute, alte circumstanţe care influenţează esenţial asupra stării materiale a victimei. Curtea nu a constatat niciun temei pentru care în cazul contravenţiilor ar fi posibilă aplicarea altor raţionamente decât a celor menţionate supra (a se vedea DCC nr.56 din 11 iunie 2018, § 19-20).

32. Aşadar, Curtea reţine că daunele cauzate ca urmare a încălcării de către conducătorul de vehicul a regulilor de circulaţie rutieră care nu ating pragul valoric de daune considerabile prevăzute de articolul 242 alin.(2) din Codul contravenţional vor fi calificate ca daune neînsemnate prevăzute de articolul 242 alin.(1) din Cod, potrivit principiului tertium non datur (principiul terţului exclus).

33. Curtea reaminteşte că aspectele legate de interpretarea şi aplicarea legii nu ţin de competenţa Curţii Constituţionale. Această competenţă le revine, prin definiţie, instanţelor de judecată (a se vedea DCC nr.8 din 26 ianuarie 2021, § 47; DCC nr.59 din 22 aprilie 2021, § 31). Astfel, Curtea reţine că ţine de competenţa instanţele de judecată să interpreteze, să clarifice şi să înlăture dubiile referitoare la calificarea daunelor ca fiind neînsemnate şi, respectiv, să aplice articolul 242 alin.(1) din Codul contravenţional.

34. Prin urmare, în baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului "deteriorarea neînsemnată" din articolul 242 alin.(1) din Codul contravenţional şi a textului "autorităţii de supraveghere" din articolul 2 din Legea nr.414 din 22 decembrie 2006 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule, ridicată de dl avocat Adrian Grosu, în interesele dnei Vera Puşca, contravenientă în dosarul nr.4r-1557/21, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.