Decizie nr.136 din 24.09.2025 de inadmisibilitate a sesizării nr.201g/2025 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolele 91 alineatele (1) lit.b), (4) şi (8), 95 alin.(7), 97 alin.(2) pct.2) lit.a), 102 alineatele (1), (2) lit.e) şi (5) din Codul electoral

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.201g/2025 privind excepţia

 de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolele 91

alineatele (1) lit.b), (4) şi (8), 95 alin. (7), 97 alin.(2) pct.2)

lit.a), 102 alineatele (1), (2) lit.e) şi (5) din Codul electoral

nr. 136  din  24.09.2025

 (în vigoare 24.09.2025) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 553-556 art.161 din 06.11.2025

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Sergiu LITVINENCO,

dlui Ion MALANCIUC,

dnei Viorica PUICA,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA, judecători,

cu participarea dlui Dumitru Avornic, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 23 septembrie 2025,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 24 septembrie 2025, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textelor "subiecţi electorali", "subiecţii electorali" şi "subiecţilor electorali" din articolele 91 alineatele (1) lit.b), (4) şi (8), 95 alin.(7), 97 alin.(2) pct.2) lit.a), 102 alineatele (1), (2) lit.e) şi (5) din Codul electoral, ridicată de dna Tamara Chişca-Doneva, reprezentantă a Blocului Electoral Patriotic al Socialiştilor, Comuniştilor, Inima şi Viitorul Moldovei parte în dosarul nr.3-110/2025, pendinte la Curtea de Apel Centru.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de un complet de judecată format din dna Victoria Sîrbu, dna Lucia Bagrin şi dl Andrei Caşcaval, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Prin Hotărârea nr.3993 din 17 septembrie 2025, Comisia Electorală Centrală a admis contestaţia Partidului Politic "Partidul Naţional Moldovenesc" din 2 septembrie 2025 şi sesizarea Partidului Politic "Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa" din 5 septembrie 2025 şi a dispus, inter alia: (i) aplicarea în privinţa Blocului Electoral "Patriotic al Socialiştilor, Comuniştilor, Inima şi Viitorul Moldovei" a sancţiunii de avertisment pentru încălcarea prevederilor legale privind finanţarea partidelor politice; (ii) iniţierea unui control complex al finanţării activităţii Partidului Politic "Partidul Republican Inima Moldovei" pentru perioada 1 mai – 31 august 2025 şi a Blocului Electoral "Patriotic al Socialiştilor, Comuniştilor, Inima şi Viitorul Moldovei" pentru perioada 3 august – 1 octombrie 2025; (iii) expedierea către Ministerul Justiţiei a copiei dosarului administrativ în vederea examinării aplicabilităţii articolului 21 din Legea privind partidele politice în privinţa Partidului Politic "Partidul Republican Inima Moldovei".

4. La 19 septembrie 2025, atât Partidul Politic "Partidul Republican "Inima Moldovei" şi Blocului Electoral Patriotic al Socialiştilor, Comuniştilor, Inima şi Viitorul Moldovei, cât şi Partidul Politic "Partidul Naţional Moldovenesc" au contestat în instanţa de contencios administrativ Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.3993 din 17 septembrie 2025.

5. Printr-o Încheiere din 22 septembrie 2025, Curtea de Apel Centru a dispus conexarea cauzelor menţionate la § 4 într-un singur dosar.

6. În cadrul şedinţei de judecată din 23 septembrie 2025, dna Tamara Chişca-Doneva, reprezentantă a Blocului Electoral Patriotic al Socialiştilor, Comuniştilor, Inima şi Viitorul Moldovei a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a textelor "subiecţi electorali", "subiecţii electorali" şi "subiecţilor electorali" din articolele 91 alineatele (1) lit.b), (4) şi (8), 95 alin.(7), 97 alin.(2) pct.2) lit.a), 102 alineatele (1), (2) lit.e) şi (5) din Codul electoral.

7. Printr-o încheiere din 23 septembrie 2025, Curtea de Apel Centru a admis cererea de ridicare a excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

8. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte

drepturile şi îndatoririle

"(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

Articolul 38

Dreptul de vot şi dreptul de a fi ales

"(1) Voinţa poporului constituie baza puterii de stat. Această voinţă se exprimă prin alegeri libere, care au loc în mod periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

(2) Cetăţenii Republicii Moldova au drept de vot de la vârsta de 18 ani, împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv, excepţie făcând cei puşi sub interdicţie în modul stabilit de lege.

(3) Dreptul de a fi aleşi le este garantat cetăţenilor Republicii Moldova cu drept de vot, în condiţiile legii."

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi

sau al unor libertăţi

"(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii."

9. Prevederile relevante ale Codului electoral, adoptat prin Legea nr.325 din 8 decembrie 2022, sunt următoarele:

Articolul 91

Contestaţiile

(1) În sensul prezentului cod, prin contestaţie se înţelege cererea în formă scrisă, inclusiv cererea prealabilă, prin care:

a) se cere revizuirea, anularea, în tot sau în parte, ori emiterea unui act administrativ de către organul electoral, realizarea unei acţiuni sau obligarea organului electoral la inacţiune;

b) se contestă acţiunile/inacţiunile considerate ca ilegale ale subiecţilor înregistraţi, acreditaţi sau confirmaţi ori care urmează a fi înregistraţi, acreditaţi sau confirmaţi de către organele electorale, denumiţi în continuare subiecţi electorali;

c) se contestă faptele considerate ca încălcare a modului de reflectare a campaniei electorale, de difuzare sau de plasare a publicităţii electorale;

d) se contestă faptele considerate ca încălcare a cadrului normativ cu privire la finanţarea partidelor politice, a campaniilor electorale, a candidaţilor desemnaţi, a grupurilor de iniţiativă şi a participanţilor la referendum;

e) se formulează critici în legătură cu alte încălcări ale legislaţiei electorale.

[…]

(4) Contestaţiile prevăzute la alin.(1) lit.b) se depun la organul electoral care a înregistrat, a acreditat sau a confirmat ori urmează să înregistreze, să acrediteze sau să confirme subiecţii electorali ale căror acţiuni/inacţiuni se contestă. Deciziile organului electoral pe marginea acestor contestaţii se contestă în condiţiile alin.(3).

[…]

(8) Contestaţiile privind modalitatea de pregătire şi/sau plasare a publicităţii electorale, inclusiv privind conţinutul acestor materiale publicitare, se examinează de către organele electorale în partea ce vizează acţiunile/inacţiunile subiecţilor electorali înregistraţi/confirmaţi sau care urmează a fi înregistraţi/confirmaţi de organele electorale.

[…]

Articolul 95

Termenul de depunere a contestaţiilor

[…]

(7) Cererile de anulare a înregistrării, a acreditării sau a confirmării subiecţilor electorali se depun la organul electoral competent cel târziu cu 5 zile înainte de ziua alegerilor. Cererile depuse după acest termen se examinează concomitent cu centralizarea şi confirmarea rezultatelor alegerilor.

[…]

Articolul 97

Competenţa autorităţilor publice în examinarea contestaţiilor

[…]

(2) Pornind de la prevederile prezentului cod şi ale altor acte normative conexe, competenţa de examinare a contestaţiilor revine:

2) Comisiei Electorale Centrale – în cazul contestaţiilor depuse în condiţiile prezentului capitol. Comisia Electorală Centrală examinează şi:

a) cererile de anulare – în cazul subiecţilor electorali înregistraţi, acreditaţi sau confirmaţi de către comisie;

[…]

Articolul 102

Răspunderea juridică

(1) Persoanele fizice şi juridice, grupurile de iniţiativă, concurenţii electorali şi participanţii la referendum, precum şi alţi subiecţi implicaţi în procesul electoral care încalcă prevederile actelor normative în domeniul electoral, împiedică exercitarea liberă a drepturilor electorale, împiedică activitatea organelor electorale poartă răspundere în conformitate cu legislaţia.

(2) Pentru încălcarea actelor normative în domeniul electoral, Comisia Electorală Centrală sau, după caz, consiliul electoral de circumscripţie, din oficiu sau în temeiul cererii formulate de o altă autoritate competentă ori la cererea contestatarilor, poate aplica sau solicita aplicarea următoarelor sancţiuni de bază sau complementare:

[…]

e) anularea înregistrării, a acreditării sau a confirmării subiecţilor electorali;

[…]

(5) Anularea înregistrării se aplică prin hotărâre a organului electoral care a înregistrat subiectul electoral în cazul în care se constată:

a) folosirea fondurilor financiare şi materiale nedeclarate mai mult de 1% raportat la plafonul mijloacelor ce pot fi transferate în contul fondului electoral sau cel destinat grupului de iniţiativă;

b) depăşirea plafonului fondului electoral sau al celui destinat grupului de iniţiativă;

c) utilizarea mijloacelor financiare din străinătate, cu excepţia donaţiilor din partea cetăţenilor Republicii Moldova cu venituri obţinute în afara ţării;

d) nesuspendarea din funcţie de către candidatul care are această obligaţie. În acest caz se anulează înregistrarea concurentului electoral, a candidatului independent sau se exclude candidatul respectiv din lista concurentului electoral;

e) nerespectarea restricţiilor stabilite la art.16 alin.(2) lit.c)–e[f]) şi nedeclararea acestora de către candidat în condiţiile art.68 alin.(1) lit.f);

f) încălcarea prevederilor art.54 alin.(6) lit.a);

g) nerespectarea cerinţelor stabilite la art.68, 112, 113 şi 139;

h) participarea în cadrul blocului electoral camuflat, conform criteriilor stabilite de Comisia Electorală Centrală.

[…]

ÎN DREPT

A. Argumentele autoarei excepţiei de neconstituţionalitate

10. Autoarea sesizării susţine că prin textele "subiecţi electorali", "subiecţii electorali" şi "subiecţilor electorali" din articolele 91 alineatele (1) lit.b), (4) şi (8), 95 alin.(7), 97 alin.(2) pct.2) lit.a), 102 alineatele (1), (2) lit.e) şi (5) din Codul electoral legislatorul nu a reglementat în mod clar dacă sub incidenţa acestuia cad partidele politice care sunt părţi ale unui bloc electoral, candidaţii desemnaţi sau blocul electoral în întregime. În lipsa unei norme care ar stabili domeniul de aplicare a textelor contestate, autorităţile electorale pot exclude din competiţia electorală nu doar partidul sau blocul electoral, ci chiar pe candidaţii individuali, în absenţa constatării unor încălcări care să le fie imputabile în mod direct.

11. Autoarea menţionează că, prin Hotărârea nr.3993 din 17 septembrie 2025, Comisia Electorală Centrală a aplicat textele contestate asupra unui partid care este parte componentă a Blocului electoral, deşi legislaţia stabileşte expres că concurentul electoral este Blocul electoral, iar partidele componente nu au o personalitate juridică distinctă în cadrul campaniei electorale. Extinderea sferei de aplicare a textelor contestate depăşeşte limitele legii şi afectează dreptul candidaţilor individuali desemnaţi de blocul electoral să candideze la alegeri.

12. Prin urmare, autoarea excepţiei consideră că dispoziţiile contestate contravin articolelor 23, 38 şi 54 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

13. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

14. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul electoral, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

15. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de o parte în proces. Astfel, Curtea constată că excepţia este formulată de subiectul căruia i s-a acordat acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

16. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză cu privire la examinarea contestaţiei împotriva hotărârii Comisiei Electorale Centrale. Curtea admite că prevederile contestate ar putea fi aplicate în cauza în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.

17. Obiecte ale excepţiei de neconstituţionalitate sunt sintagmele "subiecţi electorali", "subiecţii electorali" şi "subiecţilor electorali" din articolele 91 alineatele (1) lit.b), (4) şi (8), 95 alin.(7), 97 alin.(2) pct.2) lit.a), 102 alineatele (1), (2) lit.e) şi (5) din Codul electoral. Curtea constată că dispoziţiile contestate nu au făcut anterior obiect al controlului constituţionalităţii.

18. Curtea notează că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept fundamental. Astfel, Curtea va analiza, prin prisma argumentelor autoarei sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerinţă într-un drept fundamental (a se vedea DCC nr.58 din 6 iunie 2024, § 25).

19. Autoarea excepţiei susţine că prevederile contestate contravin articolelor 23 (dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle), 38 (dreptul de vot şi dreptul de a fi ales), 54 (restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi) din Constituţie.

20. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că articolul 23 din Constituţie nu are o aplicare de sine stătătoare. Pentru a putea fi invocat standardul calităţii legii, trebuie să existe o ingerinţă într-un drept fundamental. De asemenea, cu referire la pretinsa încălcare a articolului 54 din Constituţie, Curtea a subliniat că nici acest articol nu poate fi invocat de sine stătător. Articolul 54 îi impune Curţii un mod de analiză a caracterului proporţional al ingerinţelor în drepturile fundamentale. Astfel, pentru a putea fi invocat acest articol, autorul sesizării trebuie să argumenteze incidenţa unui drept fundamental (a se vedea DCC nr.13 din 1 februarie 2022, § 21).

21. Cu privire la incidenţa dreptului de a candida la funcţia de deputat în Parlament garantat de articolul 38 alin.(3) din Constituţie, Curtea notează că legislatorul, în temeiul articolelor 61 alineatele (1) şi (2), 72 alin.(3) lit.a) din Constituţie, a adoptat Codul electoral, care reglementează procedurile detaliate de exercitare a acestui drept. Expresia "subiect electoral" cu declinările gramaticale corespunzătoare folosite în articolele invocate ale Codului electoral are sensul determinat de legislator şi urmează a fi aplicat de organele electorale, şi, după caz, de instanţele judecătoreşti competente.

22. Curtea reţine că autoarea nu argumentează contrarietatea sintagmei contestate cu dispoziţiile articolului 38 din Constituţie, ci îi solicită Curţii să interpreteze dacă sub incidenţa sintagmei contestate cade doar Blocul electoral înregistrat în calitate de concurent electoral sau inclusiv partidele politice care au constituit blocul respectiv şi candidaţii desemnaţi de aceştia. De asemenea, autoarea îi solicită Curţii să clarifice dacă sancţiunile electorale aplicate unui partid politic pot avea efecte asupra Blocului electoral din care acest partid face parte, precum şi asupra candidaţilor desemnaţi de aceştia. Curtea menţionează că astfel de aspecte ţin de aplicarea şi interpretarea legii şi nu sunt de competenţa Curţii Constituţionale (DCC nr.9 din 20 ianuarie 2022, § 28; DCC nr.20 din 17 februarie 2022, § 31). Această competenţă le revine, prin definiţie, instanţelor de judecată.

23. Pe baza celor menţionate, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 27 alineatele (2) şi (3) lit.d), 37 şi 40 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea nr.201g/2025 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolele 91 alineatele (1) lit.b), (4) şi (8), 95 alin.(7), 97 alin.(2) pct.2) lit.a), 102 alineatele (1), (2) lit.e) şi (5) din Codul electoral, ridicată de dna Tamara Chişca-Doneva, reprezentantă a Blocului Electoral Patriotic al Socialiştilor, Comuniştilor, Inima şi Viitorul Moldovei, în dosarul nr.3-110/2025, pendinte la Curtea de Apel Centru.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.