Decizie nr.140 din 07.11.2024 de inadmisibilitate a sesizării nr.54g/2024 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 11 alin.(3) din Legea nr.544 din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului (numirea judecătorului în funcţie)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.54g/2024 privind excepţia

de neconstituţionalitate a articolului 11 alin. (3) din Legea

nr.544 din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului

(numirea judecătorului în funcţie)

nr. 140  din  07.11.2024

 (în vigoare 07.11.2024) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 506-508 art. 196 din 05.12.2024

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte

dnei Viorica PUICA,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dlui Vasili Oprea, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 1 martie 2024,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 7 noiembrie 2024, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 11 alin.(3) din Legea nr.544 din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului, ridicată de dna Silvia Slobodzean, parte în dosarul nr.3-2121/2022, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de dl judecător Vitalii Ciumac, de la Judecătoria Chişinău, sediul Centru, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Printr-un Decret al Preşedintelui Republicii Moldova din 30 decembrie 2015, dna Silvia Slobodzean a fost numită în funcţia de judecător la Judecătoria Străşeni pe un termen de 5 ani.

4. La 20 mai 2022, Preşedintele Republicii Moldova a respins confirmarea dnei Silvia Slobodzean în funcţia de judecător până la plafonul de vârstă. Acest refuz a fost contestat în instanţa de contencios administrativ de dna Silvia Slobodzean.

5. În cadrul şedinţei de judecată, dna Silvia Slobodzean a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a articolului 11 alin.(3) din Legea cu privire la statutul judecătorului.

6. Printr-o încheiere din 21 februarie 2024, judecătorul cazului de la Judecătoria Chişinău a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate a articolului 11 din Legea cu privire la statutul judecătorului şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

7. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 4

Drepturile şi libertăţile omului

"(1) Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile omului se interpretează şi se aplică în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care Republica Moldova este parte.

(2) Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte şi legile ei interne, prioritate au reglementările internaţionale."

Articolul 88

Alte atribuţii

"(1) Preşedintele Republicii Moldova îndeplineşte şi următoarele atribuţii:

[…]

d) numeşte în funcţii publice, în condiţiile prevăzute de lege;

[…]."

Articolul 116

Statutul judecătorilor

"[…]

(2) Judecătorii instanţelor judecătoreşti se numesc în funcţie, în condiţiile legii, până la atingerea plafonului de vârstă, de către Preşedintele Republicii Moldova, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Preşedintele Republicii Moldova poate respinge o singură dată candidatura propusă de către Consiliul Superior al Magistraturii.

[…]."

8. Prevederile relevante ale Legii nr.544 din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului sunt următoarele:

Articolul 11

Numirea judecătorului în funcţie

"(1) Judecătorii se numesc în funcţie, din rândul candidaţilor selectaţi în urma concursului, de către Preşedintele Republicii Moldova, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Judecătorii sunt numiţi în funcţie până la atingerea plafonului de vârstă de 65 de ani

[Articolul 11 alin.(2) a fost abrogat prin Legea nr.246 din 29 iulie 2022, în vigoare din 26 august 2022]

(3) Preşedintele Republicii Moldova poate respinge o singură dată candidatura propusă de către Consiliul Superior al Magistraturii pentru numirea în funcţia de judecător şi numai în cazul depistării unor circumstanţe care confirmă incompatibilitatea candidatului cu funcţia respectivă, de încălcare de către acesta a legislaţiei sau de încălcare a procedurilor legale de selectare şi promovare a lui.

(4) Refuzul de numire în funcţie trebuie să fie motivat şi se face în termen de 30 de zile de la data parvenirii propunerii. În cazul apariţiei unor circumstanţe care necesită o examinare suplimentară, Preşedintele Republicii Moldova anunţă Consiliul Superior al Magistraturii despre prelungirea termenului indicat cu 15 zile.

(5) La propunerea repetată a Consiliului Superior al Magistraturii, Preşedintele Republicii Moldova emite un decret privind numirea candidatului în funcţia de judecător în termen de 30 de zile de la data parvenirii propunerii repetate"

ÎN DREPT

A. Argumentele autoarei excepţiei de neconstituţionalitate

9. Autoarea excepţiei susţine că Preşedintele Republicii Moldova are prerogativa de a numi judecătorii în funcţie până la atingerea plafonului de vârstă, în condiţiile legii. Totuşi, Legea cu privire la statutul judecătorului nu prevede criteriile şi procedura pe baza cărora Preşedintele îşi exercită această atribuţie.

10. La modul concret, autoarea afirmă că norma contestată omite să reglementeze limitele, metodologia, procedura, durata, criteriile şi sursele de informare în contextul numirii judecătorilor în funcţie până la atingerea plafonului de vârstă. În opinia sa, Preşedintele nu trebuie să dispună de o putere discreţionară nelimitată atunci când decide reconfirmarea în funcţie a judecătorilor. Acesta trebuie să-şi bazeze atribuţiile privind cariera judecătorilor pe criterii obiective, transparente şi pe meritocraţie. Numirea judecătorilor nu trebuie să se bazeze pe motive politice sau subiective.

11. În fine, pentru că norma contestată nu prevede niciun criteriu, autoarea susţine că aceasta este neclară şi imprevizibilă.

12. Aşadar, autoarea excepţiei susţine că articolul 11 alin.(3) din Legea cu privire la statutul judecătorului încalcă articolele 23, 88 lit.(d) şi 116 alin.(2) din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

13. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

14. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea nr.544 din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

15. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de o parte în proces. Astfel, Curtea constată că sesizarea este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

16. Cu privire la obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea observă că autoarea ei contestă articolul 11 alin.(3) din Legea cu privire la statutul judecătorului. În încheierea de admitere a ridicării excepţiei de neconstituţionalitate, instanţa de judecată a sesizat Curtea privind controlul constituţionalităţii în integralitate a articolului 11 din Legea cu privire la statutul judecătorului. Totuşi, Curtea nu poate să examineze prevederi care nu au fost criticate în sesizare. Mai mult, încheierea nu poate fi considerată o sesizare din oficiu pentru că instanţa nu formulează argumente proprii de neconstituţionalitate, ci se referă la argumentele din excepţia ridicată de partea în proces. Astfel, Curtea reţine că obiectul excepţiei îl constituie articolul 11 alin.(3) din Legea cu privire la statutul judecătorului.

17. Curtea notează că articolul 11 alin.(3) din Legea cu privire la statutul judecătorului a făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate în Decizia de sistare nr.3 din 2 iulie 2002. Totuşi, ulterior acest articol a fost amendat prin mai multe legi de modificare şi completare care au modificat conţinutul acestei prevederi. Prin urmare, de vreme ce au un alt conţinut, prevederile contestate, în redactarea actuală, pot fi supuse unui control de constituţionalitate (a se vedea DCC nr.64 din 13 iunie 2024, § 19).

18. Pentru că a fost sesizată cu o excepţie de neconstituţionalitate, Curtea trebuie să verifice dacă normele contestate sunt aplicabile în cauza de pe rolul instanţei. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză de contencios administrativ privind controlul legalităţii refuzului Preşedintelui Republicii de numire în funcţia de judecător până la atingerea plafonului de vârstă, iniţiată în faţa Judecătoriei Chişinău.

19. Totuşi, la 30 mai 2024, autoarea sesizării a renunţat la acţiunea sa formulată în instanţa de contencios administrativ şi a solicitat încetarea procesului. În consecinţă, printr-o încheiere din 17 iunie 2024¹, judecătorul cazului a admis renunţarea la acţiune şi a încetat procesul.

___________________________

¹ https://jc.instante.justice.md/ro/pigd_integration/pdf/22fe2b8b-52b0-478d-a9c3-dafbe6c2c7e0 

20. În acest sens, Curtea notează că poate verifica constituţionalitatea unei norme pe baza excepţiei de neconstituţionalitate doar dacă aceasta a fost ridicată în cadrul unui proces pendinte. Astfel, pentru că procesul în care a fost ridicată excepţia a fost încetat, eventuala declarare a neconstituţionalităţii prevederii contestate în sesizare nu-i poate servi autoarei. Aşadar, Curtea constată că sesizarea a devenit o actio popularis.

21. Prin urmare, pe baza celor menţionate mai sus, Curtea reţine că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 11 alin.(3) din Legea nr.544 din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului, ridicată de dna Silvia Slobodzean, parte în dosarul nr.3-2121/2022, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.