Decizie nr.64 din 13.06.2024 de inadmisibilitate a sesizării nr.6g/2024 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolelor 385 alin.(5) şi 473/4 alin.(4) din Codul de procedură penală (reducerea pedepsei pentru detenţie în condiţii precare (nr.2))

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.6g/2024 privind excepţia de

neconstituţionalitate  a articolelor 385 alin.(5) şi 473⁴

alin.(4) din Codul de procedură penală

(reducerea pedepsei pentru detenţie

 în condiţii precare (nr.2))

nr. 64  din  13.06.2024

 (în vigoare 13.06.2024) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 287-290 art.110 din 04.07.2024

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Liuba ŞOVA, preşedinte de şedinţă,

dnei Viorica PUICA,

dlui Nicolae ROŞCA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Dina Musteaţa, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 18 ianuarie 2024,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 13 iunie 2024, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolelor 385 alin.(5) şi 473⁴ alin.(4) din Codul de procedură penală, ridicată de dl avocat Alexei Croitor, în interesele dlui Victor Pridorojnîi, parte în dosarul nr.21ji-2585/2023, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Ciocana.

2. Sesizarea a fost trimisă la Curtea Constituţională de dl judecător Nicolae Corcea de la Judecătoria Chişinău, sediul Ciocana, pe baza articolului 135 alin.(1) lit.a) şi lit.g) din Constituţie.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiului principal

3. La 1 decembrie 2020, 16 februarie 2020 şi 16 februarie 2021, dl avocat Alexei Croitor a formulat, în numele dlui Victor Pridorojnîi, plângeri referitoare la condiţiile de detenţie care afectează grav drepturile condamnatului. Aceste plângeri au fost formulate pe baza articolelor 385 alin.(5) şi 473³ alin.(4) din Codul de procedură penală, în redactarea de până la intrarea în vigoare a Legii nr.245 din 31 iulie 2023.

4. Printr-o Încheiere din 30 decembrie 2022, Judecătoria Chişinău, sediul Ciocana, a admis parţial plângerile respective. Dlui Victor Pridorojnîi i-a fost redusă pedeapsa închisorii cu 202 zile şi i-a fost oferită, cu titlu de compensaţie, suma de 405 lei. Această încheiere a fost contestată cu recurs de Penitenciarul nr.15 - Cricova şi de dl Victor Pridorojnîi.

5. La 3 aprilie 2023, Curtea de Apel Chişinău a admis recursurile formulate, a casat încheierea contestată şi a dispus trimiterea cauzei la rejudecare.

6. Cauza în discuţie a fost repartizată dlui judecător Nicolae Corcea de la Judecătoria Chişinău, sediul Ciocana.

7. În timpul examinării cauzei, a fost adoptată Legea nr.245 din 31 iulie 2023, care a intrat în vigoare din 22 august 2023 şi a modificat algoritmul de compensare pentru detenţia în condiţii precare stabilit de articolele 385 alin.(5) şi 473⁴ alin.(4) din Codul de procedură penală.

8. În cadrul şedinţei de judecată din 16 ianuarie 2024, dl avocat Alexei Croitor a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a articolelor 385 alin.(5) şi 473⁴ alin.(4) din Codul de procedură penală.

9. Printr-o Încheiere din 16 ianuarie 2024, judecătorul cazului a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

10. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"Orice persoană acuzată de un delict este prezumată nevinovată până când vinovăţia sa va fi dovedită în mod legal, în cursul unui proces judiciar public, în cadrul căruia i s-au asigurat toate garanţiile necesare apărării sale."

Articolul 22

Neretroactivitatea legii

"Nimeni nu va fi condamnat pentru acţiuni sau omisiuni care, în momentul comiterii, nu constituiau un act delictuos. De asemenea, nu se va aplica nici o pedeapsă mai aspră decât cea care era aplicabilă în momentul comiterii actului delictuos."

11. Prevederile relevante ale Codului de procedură penală, adoptat prin Legea nr.122 din 14 martie 2003, sunt următoarele:

Articolul 385

Chestiunile pe care trebuie să le soluţioneze

instanţa de judecată la adoptarea sentinţei

"[…]

(5) În cazul constatării încălcării drepturilor privind condiţiile de detenţie, garantate de art.3 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, conform jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, reducerea pedepsei se calculează în felul următor: de la una la două zile de reduceri pentru 10 zile de detenţie în condiţii precare calculate cumulativ. Prevederile art.473² alin.(2)–(2⁵) şi (5), art.473³ alin.(3) şi art.473⁴ alin.(1)–(5¹) se aplică în mod corespunzător la examinarea plângerii prevenitului sau a apărătorului acestuia împotriva condiţiilor de detenţie.

[…]"

[în redactarea Legii nr.245 din 31 iulie 2023, în vigoare din 22 august 2023]

Articolul 385

Chestiunile pe care trebuie să le soluţioneze

instanţa de judecată la adoptarea sentinţei

"[…]

(5) În cazul constatării încălcării drepturilor privind condiţiile de detenţie, garantate de art.3 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, conform jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, reducerea pedepsei se va calcula în felul următor: două zile de închisoare pentru o zi de arest preventiv.

[…]"

[în redactarea de până la intrarea în vigoare a Legii nr.245 din 31 iulie 2023]

Articolul 473⁴

Soluţia instanţei de judecată

"[…]

(4) În cazul constatării circumstanţelor prevăzute la art.473² alin.(3), instanţa de judecată dispune reducerea pedepsei condamnatului, calculându-se de la 1 la 2 zile de reduceri pentru 10 zile de detenţie în condiţii precare calculate cumulativ. Instanţa de judecată poate rotunji în favoarea condamnatului termenul de pedeapsă constatat ca fiind executat în condiţii contrare prevederilor art.3 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, pentru a deduce integral acest termen din termenul rămas neexecutat.

[…]"

[în redactarea Legii nr.245 din 31 iulie 2023, în vigoare din 22 august 2023]

Articolul 473⁴

Soluţia instanţei de judecată

"[…]

(4) În cazul constatării circumstanţelor prevăzute la art.473² alin.(3), instanţa de judecată dispune reducerea pedepsei condamnatului, calculând-se de la 1 la 3 zile de reduceri pentru 10 zile de detenţie în condiţii precare calculate cumulativ.

[…]"

[în redactarea de până la intrarea în vigoare a Legii nr.245 din 31 iulie 2023]

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

12. Autorul excepţiei susţine că prevederile contestate în redactarea Legii nr.245 din 31 iulie 2023 sunt contrare Deciziei Curţii Constituţionale nr.105 din 1 iulie 2021 şi constatărilor Curţii Europene a Drepturilor Omului din cauza Drănicerul v. Republica Moldova, 12 februarie 2019. Din acest motiv, aceste prevederi pun în discuţie dacă remediul compensatoriu pentru condiţiile precare de detenţie are un caracter suficient şi justificat.

13. Totodată, autorul afirmă că modul de punere în aplicare a acestor prevederi nu are în vedere situaţia persoanelor care s-au plâns de condiţiile precare de detenţie şi au solicitat aplicarea remediului compensatoriu până la intrarea în vigoare a legii de modificare. Acest fapt conduce la aplicarea retroactivă în cauza sa a prevederilor contestate, contrar articolului 22 din Constituţie. În opinia sa, acesta trebuie să beneficieze de o pedeapsă redusă potrivit algoritmului de compensare care era în vigoare la data depunerii plângerii referitoare la condiţiile precare de detenţie.

14. În fine, autorul excepţiei afirmă că prevederile contestate sunt contrare articolelor 16, 20, 22, 23, 26, 53 şi 54 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

15. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

16. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul de procedură penală, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

17. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de avocatul unei parţi în proces. Astfel, Curtea constată că sesizarea este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

18. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie articolele 385 alin.(5) şi 473⁴ alin.(4) din Codul de procedură penală, în redactarea actuală, care stabileşte posibilitatea reducerii pedepsei de la una la două zile pentru 10 zile de detenţie în condiţii precare calculate cumulativ, care este aplicabilă atât prevenitului, cât şi condamnatului.

19. Curtea observă că articolele 385 alin.(5) şi 473⁴ alin.(4) din Codul de procedură penală au făcut anterior obiectul controlului de constituţionalitate în Decizia nr.105 din 1 iulie 2021. Totuşi, Legea nr.245 din 31 iulie 2023 a modificat conţinutul acestor articole. Prin urmare, de vreme ce au un alt conţinut, prevederile contestate, în redactarea actuală, pot fi supuse unui nou control de constituţionalitate.

20. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză în care se examinează plângerea referitoare la condiţiile precare de detenţie. Astfel, Curtea consideră că prevederile contestate ar putea fi aplicate în cauza în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.

21. Autorul sesizării afirmă că prevederile contestate sunt contrare articolelor 16 (egalitatea), 20 (accesul liber la justiţie), 23 (claritatea legii), 26 (dreptul la apărare), 53 (dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică) şi 54 (restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi) din Constituţie.

22. Totuşi, autorul nu oferă argumente privind neconstituţionalitatea prevederilor contestate din perspectiva articolelor 23, 26 şi 53 din Constituţie. Simpla enumerare a unor articole din Constituţie, în lipsa unei argumentări proprii, nu reprezintă o critică de neconstituţionalitate. Curtea reaminteşte că procedurile din faţa sa au un caracter adversarial, iar autorul sesizării trebuie să-şi precizeze argumentele juridice. De altfel, dacă ar proceda la examinarea unei excepţii de neconstituţionalitate neargumentate, Curtea s-ar substitui autorului acesteia în privinţa formulării unor critici de neconstituţionalitate, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu (a se vedea DCC nr.171 din 7 decembrie 2023, § 29). Prin urmare, sesizarea este inamisibilă în capetele de cerere formulate pe baza articolelor 23, 26 şi 53 din Constituţie.

23. Aşadar, Curtea va raporta normele contestate la articolele 16, 20, 22 şi 54 din Constituţie, pentru a vedea dacă este demonstrată incidenţa unui drept fundamental.

24. În jurisprudenţa sa, Curtea a precizat că articolele 16 şi 54 din Constituţie nu au o aplicare de sine stătătoare. Aceste norme nu pot fi invocate de sine stătător, ci numai în coroborare cu o altă prevedere din Constituţie, care trebuie să fie aplicabilă (a se vedea DCC nr.190 din 21 decembrie 2023, § 25).

25. Cu privire la incidenţa articolului 20 din Constituţie, autorul sesizării consideră că schimbarea algoritmului de calcul oferă o compensare insuficientă şi nejustificată raportată la condiţiile precare de detenţie. În acest sens, Curtea reţine că articolul 20 din Constituţie garantează dreptul de acces liber la justiţie, avându-şi corespondentul în dispoziţiile articolului 6 § 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Astfel, în contextul remediului compensator pentru condiţiile precare de detenţie, acesta garantează dreptul la examinarea plângerii împotriva administraţiei instituţiei penitenciare de o manieră echitabilă. Reducerea pedepsei în mod suficient pentru condiţii precare de detenţie nu este un drept care poate fi dedus pe baza articolului 20 din Constituţie.

26. Cu privire la articolul 22 din Constituţie, autorul susţine că prevederile contestate au un caracter retroactiv şi aplicarea lor în cauza sa îi înrăutăţeşte situaţia. Articolul 22 din Constituţie garantează, împreună cu prevederile articolului 7 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, principiul legalităţii incriminării şi a pedepsei penale.

27. Conceptul de "pedeapsă" din articolul 7, la fel ca noţiunile de "drepturi şi obligaţii civile" şi "acuzaţie în materie penală" din articolul 6 § 1 din Convenţie, are un câmp de aplicare autonom. Formularea din articolul 7 § 1, teza a doua, precizează că punctul de plecare în analiza existenţei unei pedepse îl constituie chestiunea aplicării măsurii în discuţie ca urmare a unei condamnări pentru "comiterea unei infracţiuni" (a se vedea Matevosyan v. Armenia (dec.), 13 aprilie 2021, § 37; DCC nr.146 din 31 octombrie 2023, § 40).

28. În acest sens, Curtea menţionează că procedurile în care se examinează plângerea referitoare la condiţiile precare de detenţie nu pun în discuţie condamnarea pentru "comiterea unei infracţiuni". Acestea oferă perspective de redresare a încălcărilor Convenţiei Europene provocate de condiţiile precare de detenţie prin posibilitatea reducerii pedepsei conform algoritmului stabilit de prevederile contestate. Aşadar, articolele 385 alin.(5) şi 473⁴ alin.(4) din Codul de procedură penală reprezintă măsuri care vizează executarea "pedepsei" închisorii în cazul condiţiilor precare de detenţie. Prin urmare, articolul 22 din Constituţie nu este incident în prezenta cauză.

29. Pentru că nu a constatat incidenţa articolelor 20 şi 22 din Constituţie, Curtea reţine că nici articolele 16 şi 54 din Constituţie nu sunt incidente.

30. De asemenea, Curtea observă că autorul îşi manifestă dezacordul cu posibila aplicare a prevederilor contestate în cauza sa. Curtea mai subliniază că judecata sa este o "judecată a legilor", la modul abstract, dar nu o "judecată a cazurilor concrete". Ţine de competenţa instanţei de judecată de drept comun să stabilească, potrivit principiilor de drept referitoare la acţiunea legii în timp, legea aplicabilă cazului dedus judecăţii (a se vedea DCC nr.50 din 4 iunie 2024, § 45).

31. Prin urmare, pe baza celor menţionate mai sus, Curtea constată că sesizarea în cauză privind excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolelor 385 alin.(5) şi 473⁴ alin.(4) din Codul de procedură penală, ridicată de dl avocat Alexei Croitor, în interesele dlui Victor Pridorojnîi, parte în dosarul nr.21ji-2585/2023, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Ciocana.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.