Decizie nr.149 din 21.11.2024 de inadmisibilitate a sesizării nr.138g/2024 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 200 alin.(3) din Codul civil (contestarea eliberării din funcţie a administratorului persoanei juridice)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr. 138g/2024 privind

excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi

din articolul 200 alin. (3) din Codul civil

(contestarea  eliberării  din  funcţie a

administratorului persoanei juridice)

nr. 149  din  21.11.2024

 (în vigoare 21.11.2024) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 533-535 art. 206 din 19.12.2024

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dnei Viorica PUICA,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dlui Dorin Casapu, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 14 iunie 2024,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 21 noiembrie 2024, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului "dar nu poate contesta, din acest motiv, hotărârea de eliberare din funcţie a administratorului" din articolul 200 alin.(3) din Codul civil, ridicată de dl avocat Gheorghe Postolachi, în interesele dlui Sergiu Costin, în dosarul nr.2-4677/2023, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de dna Maria Alexei, judecătoare la Judecătoria Chişinău, sediul Centru, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Circumstanţele litigiului principal pot fi rezumate după cum urmează.

4. La 3 aprilie 2014, "Bucuria-Sind" SRL a încheiat cu dl Sergiu Costin un contract individual de muncă pentru exercitarea funcţiei de medic-şef administrator.

5. Printr-o hotărâre din 2 decembrie 2022 a Consiliului Bucuria-Sind, dl Sergiu Costin a fost eliberat din funcţia de medic-şef administrator pe baza articolului 200 alin.(1) din Codul civil, din motivul îndeplinirii necorespunzătoare a obligaţiilor prevăzute de contract, de legislaţia în vigoare şi de statutul societăţii.

6. Prin ordinul din 3 decembrie 2022, Bucuria-Sind a dispus încetarea contractului individual de muncă încheiat cu dl Sergiu Costin şi eliberarea acestuia din funcţia de administrator începând cu 2 decembrie 2022.

7. La 6 martie 2023, dl Sergiu Costin a formulat o cerere de chemare în judecată împotriva Bucuria-Sind, prin care a solicitat anularea hotărârii, restabilirea în funcţie şi achitarea plăţilor salariale datorate pentru perioada lipsei forţate de la muncă.

8. În cadrul examinării cauzei, dl avocat Gheorghe Postolachi a ridicat, în interesele dlui Sergiu Costin, excepţia de neconstituţionalitate a textului "dar nu poate contesta, din acest motiv, hotărârea de eliberare din funcţie a administratorului" din articolul 200 alin.(3) din Codul civil.

9. Printr-o încheiere din 27 mai 2024, Judecătoria Chişinău a admis cererea de ridicare a excepţiei de neconstituţionalitate şi a dispus trimiterea sesizării la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

10. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 4

Drepturile şi libertăţile omului

"(1) Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile omului se interpretează şi se aplică în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care Republica Moldova este parte.

(2) Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte şi legile ei interne, prioritate au reglementările internaţionale."

Articolul 15

Universalitatea

"Cetăţenii Republicii Moldova beneficiază de drepturile şi de libertăţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi şi au obligaţiile prevăzute de acestea"

Articolul 16

Egalitatea

"(1) Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.

(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială."

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 26

Dreptul la apărare

"(1) Dreptul la apărare este garantat.

(2) Fiecare om are dreptul să reacţioneze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale.

[…]."

Articolul 43

Dreptul la muncă şi la protecţia muncii

"(1) Orice persoană are dreptul la muncă, la libera alegere a muncii, la condiţii echitabile şi satisfăcătoare de muncă, precum şi la protecţia împotriva şomajului.

[…]."

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

"(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii."

11. Prevederile relevante ale Codului civil, adoptat prin Legea nr.1107 din 6 iunie 2002, sunt următoarele:

Articolul 200

Eliberarea din funcţie a administratorului

"(1) Administratorul poate fi eliberat din funcţie prin hotărâre a organului competent al persoanei juridice conform temeiului prevăzut de lege sau contract, precum şi fără invocarea unui motiv, fără termen de preaviz.

(2) În cazul în care între administrator şi persoana juridică există un raport juridic de muncă, eliberarea din funcţie conform alin.(1) atrage încetarea contractului individual de muncă din aceeaşi dată. Dispoziţiile legislaţiei muncii nu pot fi invocate pentru a contesta hotărârea de eliberare din funcţie a administratorului.

(3) În cazul în care eliberarea din funcţie a administratorului, pentru care s-a invocat un temei prevăzut de lege sau contract, nu se încadrează în acel temei, administratorul poate cere instanţei să constate că a fost eliberat din funcţie fără invocarea unui motiv, dar nu poate contesta, din acest motiv, hotărârea de eliberare din funcţie a administratorului.

(4) Dispoziţiile alin.(1)-(3) nu afectează dreptul administratorului la indemnizaţia de eliberare din funcţie prevăzută de lege. Contractul poate să prevadă o indemnizaţie mai mare, precum şi cazuri suplimentare în care se plăteşte indemnizaţia.

[…]."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

12. Autorul sesizării afirmă că prevederile contestate încalcă dreptul la muncă şi limitează accesul la justiţie al administratorului unei persoane juridice care, spre deosebire de alţi salariaţi, nu poate contesta hotărârea de eliberare din funcţie sub toate aspectele sale.

13. Astfel, autorul sesizării consideră că administratorul unei persoane juridice este supus unui tratament diferenţiat.

14. În opinia autorului sesizării, prevederile contestate contravin articolelor 4, 15, 16, 20, 26, 43 şi 54 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

15. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

16. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul civil, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

17. Curtea observă că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de avocatul unei părţi în proces. Astfel, sesizarea este formulată de către subiectul căruia i s-a acordat acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

18. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie textul "dar nu poate contesta, din acest motiv, hotărârea de eliberare din funcţie a administratorului" din articolul 200 alin.(3) din Codul civil. Curtea constată că normele contestate nu au făcut anterior obiect al controlului constituţionalităţii.

19. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză civilă în care reclamantul contestă o hotărâre a organului competent al persoanei juridice prin care a fost eliberat din funcţia de administrator. Prin urmare, Curtea admite că prevederile contestate ar putea fi avute în vedere de instanţa de judecată la soluţionarea cauzei în care a fost ridicată excepţia.

20. Curtea reţine că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept fundamental. Astfel, Curtea va analiza, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerinţă într-un drept fundamental (a se vedea DCC nr.30 din 16 martie 2023, § 17).

21. Autorul excepţiei a susţinut că prevederile contestate sunt contrare articolelor 4 (drepturile şi libertăţile omului), 15 (universalitatea), 16 (egalitatea), 20 (accesul liber la justiţie), 26 (dreptul la apărare), 43 (dreptul la muncă şi la protecţia muncii) şi 54 (restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi) din Constituţie.

22. Curtea menţionează că articolul 4 din Constituţie comportă un caracter general şi nu poate constitui un reper separat. Acest articol trebuie coroborat cu alte prevederi din Constituţie, care trebuie să fie aplicabile (a se vedea DCC nr.26 din 2 aprilie 2024, § 23).

23. De asemenea, Curtea reţine că articolele 15, 16 şi 54 din Constituţie nu au o aplicabilitate independentă. Pentru a fi aplicabile, autorul sesizării trebuie să demonstreze existenţa unor ingerinţe în drepturile fundamentale garantate de Constituţie. Abia în cadrul analizei caracterului justificat al ingerinţei abstracte în drepturile fundamentale garantate de Constituţie Curtea poate pune în operă prevederile acestor articole (a se vedea DCC nr.20 din 17 februarie 2022, § 25; DCC nr.10 din 31 ianuarie 2023, § 15).

24. Referitor la articolul 26 din Constituţie, Curtea reţine că autorul excepţiei nu a argumentat caracterul contradictoriu dintre prevederea contestată şi norma constituţională invocată. Examinarea unei astfel de sesizări ar presupune ca Curtea Constituţională să se substituie autorului ei în prezentarea argumentelor de neconstituţionalitate, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu (a se vedea DCC nr.16 din 14 martie 2024, § 15).

25. Autorul excepţiei pretinde că norma contestată instituie un tratament diferenţiat în privinţa administratorului unei persoane juridice la exercitarea dreptului la muncă şi a dreptului de acces liber la justiţie în raport cu alţi salariaţi.

26. În acest context, Curtea reiterează că discriminarea poate avea loc atunci când persoanele care se află în situaţii asemănătoare sunt tratate în mod diferit (discriminare directă) sau atunci când persoanele care se află în situaţii diferite sunt tratate în acelaşi mod (discriminare indirectă), cu excepţia cazului în care un asemenea tratament este justificat în mod obiectiv şi rezonabil (a se vedea HCC nr.16 din 20 mai 2021, § 39; HCC nr.6 din 10 martie 2022, § 21). Aşadar, o condiţie primordială pentru existenţa tratamentului diferenţiat o reprezintă caracterul comparabil al situaţiilor.

27. Din această perspectivă, Curtea observă că, potrivit articolului 177 alin.(6) din Codul civil, raporturile juridice dintre persoana juridică şi administratorul acesteia sunt reglementate de dispoziţiile legale cu privire la reprezentare şi mandat, dacă legea sau actul de constituire nu prevede altfel, şi diferă în mod substanţial de raporturile tipice dintre salariaţi şi angajatori, care sunt reglementate de Codul muncii. Numirea şi revocarea administratorului de către organul competent al persoanei juridice depinde de caracterul intuitu personae şi are la bază încrederea reciprocă dintre părţi. Din momentul în care dispare această încredere, contractul încheiat între părţi poate înceta.

28. Totodată, Curtea reţine că, deşi în anumite situaţii legea sau actul de constituire ar putea extinde aplicarea legislaţiei muncii, această extindere nu trebuie să ducă la concluzia echivalenţei dintre raporturile de muncă şi raporturile corporative (a se vedea, mutatis mutandis, DCC nr.105 din 24 septembrie 2020, § 19).

29. Drept consecinţă, Curtea nu reţine incidenţa articolelor 16, 20 şi 43 din Constituţie în prezenta cauză.

30. Prin urmare, sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului "dar nu poate contesta, din acest motiv, hotărârea de eliberare din funcţie a administratorului" din articolul 200 alin.(3) din Codul civil, ridicată de dl avocat Gheorghe Postolachi, în interesele dlui Sergiu Costin, în dosarul nr.2-4677/2023, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.