Decizie nr.15 din 06.02.2025 de inadmisibilitate a sesizării nr.122g/2024 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 34 alin.(3) din Legea nr.132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Naţională de Integritate (încetarea mandatului persoanei care ocupă funcţii elective în caz de constatare a diferenţei substanţiale între veniturile obţinute, cheltuielile realizate şi averea dobândită de aceasta)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.122g/2024 privind excepţia de neconstituţionalitate

a articolului 34  alin.(3) din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la

Autoritatea  Naţională  de  Integritate

(încetarea  mandatului  persoanei  care  ocupă

funcţii elective în caz de constatare a diferenţei

substanţiale între veniturile obţinute, cheltuielile

realizate şi averea dobândită de aceasta)

nr. 15  din  06.02.2025

 (în vigoare 06.02.2025) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.126-129 art. 29 din 13.03.2025

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Liuba ŞOVA, preşedinte de şedinţă,

dnei Viorica PUICA,

dlui Nicolae ROŞCA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dlui Vasili Oprea, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 30 mai 2024,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 6 februarie 2025, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 34 alin.(3) din Legea nr.132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Naţională de Integritate, ridicată de dl avocat Vasili Ciuperca, în interesele dlui Ion Ceban, în dosarul nr.3-93/2023, pendinte la Curtea de Apel Centru.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de un complet de judecători ai Curţii de Apel Chişinău format din dnii Ghenadie Mîra şi Grigore Daşchevici şi dna Angela Bostan, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiului principal

3. La 25 octombrie 2019, un inspector de integritate din cadrul ANI a iniţiat controlul averii şi intereselor personale în privinţa dlui Ion Ceban, fost consilier în Consiliul municipal Chişinău şi fost deputat în Parlament.

4. La 27 aprilie 2023, prin actul de constatare nr.50/10, Autoritatea Naţională de Integritate a stabilit că dl Ion Ceban a încălcat regimul juridic al declarării averii şi intereselor personale. În particular, a fost depistată o diferenţă substanţială între venitul obţinut şi averea dobândită în anii fiscali 2017-2019.

5. La 26 mai 2023, dl avocat Vasili Ciuperca a atacat, în interesele dlui Ion Ceban, actul de constatare nr.50/10 din 27 aprilie 2023 la Curtea de Apel Centru.

6. În şedinţa de judecată din 3 aprilie 2024, dl avocat Vasili Ciuperca a ridicat, în interesele dlui Ion Ceban, excepţia de neconstituţionalitate a articolului 34 alin.(3) din Legea nr.132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Naţională de Integritate.

7. Printr-o încheiere din 25 aprilie 2024, un complet de judecători ai Curţii de Apel Centru a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

8. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"[…]

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

Articolul 38

Dreptul de vot şi dreptul de a fi ales

"[…]

(3) Dreptul de a fi aleşi le este garantat cetăţenilor Republicii Moldova cu drept de vot, în condiţiile legii."

Articolul 43

Dreptul la muncă şi la protecţia muncii

"(1) Orice persoană are dreptul la muncă, la libera alegere a muncii, la condiţii echitabile şi satisfăcătoare de muncă, precum şi la protecţia împotriva şomajului.

[…]."

Articolul 46

Dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia

"(1) Dreptul la proprietate privată, precum şi creanţele asupra statului sunt garantate.

[…]."

9. Prevederile relevante ale Legii nr.133 din 17 iunie 2016 privind declararea averii şi a intereselor personale sunt următoarele:

Articolul 23

Răspunderea pentru încălcarea prevederilor prezentei legi

"[…]

(5) Persoana a cărei avere a fost constatată, în totalitate sau în parte, ca fiind nejustificată, printr-o hotărâre judecătorească definitivă, va fi destituită sau revocată, după caz, din funcţia pe care o deţine.

(6) Subiectul declarării eliberat sau destituit din funcţie potrivit prevederilor alin.(3)–(5) este decăzut din dreptul de a mai exercita o funcţie publică şi/sau o funcţie de demnitate publică, cu excepţia funcţiilor elective, pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării sau destituirii din funcţia publică ori de demnitate publică respectivă sau de la data încetării de drept a mandatului său. Dacă persoana a ocupat o funcţie electivă, ea nu mai poate ocupa aceeaşi funcţie pe o perioadă de 3 ani de la data încetării mandatului.

[…]."

10. Prevederile relevante ale Legii nr.768 din 2 februarie 2000 privind statutul alesului local sunt următoarele:

Articolul 5

"[…]

(8) Mandatul primarului încetează de drept înainte de termen în caz de:

[…]

d) dispunere de către instanţa de judecată, prin hotărâre irevocabilă, a confiscării averii nejustificate;

[…]."

11. Prevederile relevante ale Legii nr.132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Naţională de Integritate sunt următoarele:

Articolul 34

Rezultatele controlului averii şi al intereselor personale

"(1) Dacă inspectorul de integritate constată că averea şi interesele personale nu au fost declarate în mod corespunzător sau că între averea dobândită în timpul exercitării mandatelor, a funcţiei publice sau de demnitate publică şi veniturile obţinute şi cheltuielile realizate în aceeaşi perioadă există o diferenţă substanţială, acesta emite un act prin care constată încălcarea regimului juridic al declarării averii şi intereselor personale, aplică sancţiunea contravenţională şi alte măsuri prevăzute de lege.

(2) Dacă nu constată una dintre situaţiile prevăzute la alin.(1), inspectorul de integritate emite un act privind lipsa încălcării regimului juridic al declarării averii şi intereselor personale.

(3) Dacă constată o diferenţă substanţială între veniturile obţinute, cheltuielile realizate şi averea dobândită a persoanei supuse controlului, inspectorul de integritate dispune încetarea mandatului, a raporturilor de muncă sau de serviciu ale acesteia şi aplică interdicţia de a ocupa o funcţie publică sau de demnitate publică. Autoritatea sesizează, în termen de cel mult 5 zile din momentul în care actul de constatare rămâne definitiv, conducerea organizaţiei publice sau a autorităţii responsabile de numirea în funcţie a subiectului declarării în vederea încetării mandatului, a raporturilor de muncă sau de serviciu ale acestuia.

(4) Acţiunile efectuate şi actele emise de inspectorul de integritate în cadrul controlului averii nu sunt publice, cu excepţia actelor menţionate la art.27 alin.(8), art.31 alin.(2) şi art.34 alin.(1) şi (2), care se publică pe pagina web oficială a Autorităţii cu respectarea legislaţiei privind protecţia datelor cu caracter personal. Numele şi prenumele persoanei supuse controlului se păstrează în actul publicat pe pagina web oficială. Datele de identificare ale persoanelor care depun sesizări în adresa Autorităţii sunt confidenţiale, cu excepţia cazului în care persoana care depune sesizarea acceptă în mod expres ori solicită ca datele sale să fie făcute publice.

(5) În situaţia prevăzută la alin.(3), Autoritatea aplică orice măsuri de asigurare necesare şi se adresează în instanţa de judecată de la sediul Autorităţii în vederea încasării în folosul statului a valorii averii nejustificate sau a confiscării acesteia. Acţiunea respectivă se depune la Judecătoria Chişinău în termen de un an din momentul în care actul de constatare rămâne definitiv.

(6) În cazul contestării actului prin care se constată încălcarea regimului juridic al declarării averii şi intereselor personale, Autoritatea poate solicita confiscarea averii nejustificate în cadrul procedurilor de contestare a actului de constatare."

[Articolul 34 alineatul (4) a fost modificat prin Legea nr.96 din 14 aprilie 2022, în vigoare din 6 mai 2022]

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

12. În sesizare, autorul excepţiei precizează că articolul 34 alin.(3) din Legea nr.132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Naţională de Integritate li se aplică tuturor persoanelor care ocupă funcţii publice, fără să opereze o distincţie între funcţiile elective şi funcţiile care se obţin prin numire, în condiţiile legii. Totuşi, autorul excepţiei consideră că articolele 23 alineatele (5) şi (6) din Legea privind declararea averii şi intereselor personale şi 5 alin.(8) lit.d) din Legea privind statutul alesului local exclud acţiunea articolului 34 alin.(3) din Legea cu privire la ANI în raport cu persoanele care deţin funcţii elective. Astfel, în timp ce articolul 34 alin.(3) din Legea cu privire la ANI prevede fără nicio distincţie că inspectorul de integritate este competent în această materie, normele citate mai sus stabilesc că instanţa judecătorească constată existenţa averii nejustificate şi încetează mandatul persoanei care ocupă o funcţie electivă. În acest sens, autorul excepţiei afirmă că legislaţia relevantă reglementează în mod diferit autoritatea competentă să constate existenţa averii nejustificate şi să dispună încetarea mandatului persoanei care ocupă o funcţie electivă în privinţa căreia a fost stabilită existenţa averii nejustificate.

13. În opinia autorului excepţiei, aceste deficienţe creează confuzie în aplicarea articolului 34 alin.(3) din Lege şi că exigenţele previzibilităţii şi clarităţii stabilite la articolul 23 alin.(2) din Constituţie sunt afectate. De asemenea, aceste neconcordanţe ar încălca şi articolele 38 alin.(3), 43 alin.(1) şi 46 alin.(1) din Constituţie.

14. Totodată, autorul excepţiei susţine că încălcările stabilite de Autoritatea Naţională de Integritate în actul de constatare nr.50/10 au avut loc în perioada 2017-2019. Totuşi, sancţiunea stabilită la articolul 34 alin.(3) din Lege a fost aplicată la 27 aprilie 2023. În acest context, autorul contestă absenţa în Lege a unui termen de prescripţie de tragere la răspundere, omisiune care, în opinia sa, încalcă articolele 23 alin.(2), 38 alin.(3), 43 alin.(1) şi 46 alin.(1) din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

15. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

16. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a articolului 34 alin.(3) din Legea nr.132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Naţională de Integritate, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

17. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de avocatul părţii în proces. Astfel, Curtea reţine că sesizarea este formulată de subiectul căruia i s-a acordat acest drept pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

18. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie articolul 34 alin.(3) din Legea cu privire la Autoritatea Naţională de Integritate. Aceste prevederi nu au făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate.

19. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză în care se contestă actul de constatare întocmit de Autoritatea Naţională de Integritate privind existenţa unei averi nejustificate deţinute de dl Ion Ceban, fost consilier în Consiliul municipal Chişinău şi fost deputat în Parlament. În analiza fondului cauzei, instanţa judecătorească care a ridicat excepţia de neconstituţionalitate ar putea să aplice prevederile atacate care stabilesc că inspectorul de integritate constată existenţa averii nejustificate şi dispune încetarea mandatului persoanei în privinţa căreia a fost stabilită averea nejustificată.

20. Autorul excepţiei susţine că prevederile atacate încalcă articolele 23 alin.(2) (dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle), 38 alin.(3) (dreptul de vot şi dreptul de a fi ales), 43 alin.(1) (dreptul la muncă şi la protecţia muncii) şi 46 alin.(1) (dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia) din Constituţie.

21. În jurisprudenţa sa, Curtea a subliniat că articolul 23 din Constituţie nu poate fi invocat de sine stătător. Pentru a fi incident, autorul excepţiei trebuie să demonstreze, în mod argumentat, existenţa unor ingerinţe în drepturile garantate de Constituţie (DCC nr.40 din 29 martie 2022, § 23).

22. Curtea reţine că, în această cauză, autorul excepţiei argumentează existenţa unui conflict de norme, i.e. a unui conflict între articolul 34 alin.(3) din Legea cu privire la Autoritatea Naţională de Integritate şi articolele 23 alineatele (5) şi (6) din Legea privind declararea averii şi intereselor personale şi 5 alin.(8) lit.d) din Legea privind statutul alesului local. În acest context, autorul excepţiei îi sugerează Curţii să rezolve acest conflict şi să decidă în favoarea recunoaşterii eficienţei normelor din Legea privind declararea averii şi intereselor personale şi din Legea privind statutul alesului local.

23. Deşi autorul excepţiei a afirmat că această neconcordanţă ar încălca mai multe articole din Constituţie, Curtea precizează că nu este competentă să identifice care este legea aplicabilă într-un caz concret şi nici să rezolve pretinse conflicte de norme. În jurisprudenţa sa, Curtea a stabilit că această competenţă le revine, prin definiţie, instanţelor de judecată. Totodată, Curtea a precizat că ţine de competenţa instanţelor de judecată să interpreteze, să clarifice şi să înlăture dubiile referitoare la aplicarea legii (a se vedea DCC nr.133 din 12 august 2021, § 33).

24. De asemenea, Curtea observă că autorul excepţiei a menţionat, fără a prezenta argumente în acest sens, că dispoziţiile contestate sunt contrare articolelor 38 alin.(3), 43 alin.(1) şi 46 alin.(1) din Constituţie. Curtea nu identifică motive pentru a analiza conformitatea prevederilor criticate cu normele constituţionale menţionate supra, pentru că simpla enumerare a unor articole din Constituţie, fără explicarea pretinsei neconformităţi cu acestea a prevederilor legale atacate, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea fondului sesizărilor formulate de o asemenea manieră, Curtea s-ar substitui autorilor lor în invocarea argumentelor de neconstituţionalitate şi ar efectua un control din oficiu (a se vedea DCC nr.195 din 21 decembrie 2023, § 26).

25. Prin urmare, pe baza celor menţionate mai sus, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 34 alin.(3) din Legea nr.132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Naţională de Integritate, ridicată de dl avocat Vasili Ciuperca, în interesele dlui Ion Ceban, în dosarul nr.3-93/2023, pendinte la Curtea de Apel Centru.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.