Decizie nr.157 din 28.10.2021 de inadmisibilitate a sesizării nr.165g/2021 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 327 din Codul de procedură penală (amânarea şedinţei de judecată pentru prezentarea probelor suplimentare)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de  inadmisibilitate  a  sesizării  nr. 165g/2021

privind   excepţia  de  neconstituţionalitate  a

articolului 327 din Codul de procedură penală

(amânarea şedinţei de judecată pentru

prezentarea probelor suplimentare)

nr. 157  din  28.10.2021

 (în vigoare 28.10.2021) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 286-289 art. 209 din 26.11.2021

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dlui Dumitru Avornic, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată pe 16 iulie 2021,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând pe 28 octombrie 2021, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 327 din Codul de procedură penală, ridicată de dl Victor Coda, parte în dosarul nr.1-676/17, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de dl judecător Radu Grecu din cadrul Judecătoriei Chişinău, sediul Buiucani, în baza articolului 135 alin.(1) lit.a) şi lit.g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Pe rolul Judecătoriei Chişinău, sediul Buiucani, se află cauza penală de învinuire a dlui Victor Coda de comiterea infracţiunilor prevăzute de articolele 179 alin.(1) [violarea de domiciliu], 201¹ alin.(2) lit.c) [violenţa în familie], 264¹ alin.(1) şi alin.(3) [conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat sau în stare de ebrietate produsă de alte substanţe], 287 alin.(1) [huliganismul] şi 303 alin.(3) [amestecul în înfăptuirea justiţiei şi în urmărirea penală] din Codul penal.

4. În timpul examinării cauzei, dl Victor Coda a înaintat o cerere către instanţa de judecată, solicitând acordarea unui termen suplimentar pentru prezentarea unor probe noi.

5. Printr-o încheiere protocolară, instanţa de judecată a respins cererea dlui Victor Coda, invocând omiterea termenului de o lună acordat pentru prezentarea probelor suplimentare şi motive de celeritate a procesului de judecată şi, în consecinţă, a dispus decăderea părţii apărării din dreptul de a prezenta probe suplimentare.

6. Pe 25 iunie 2021, dl Victor Coda a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a articolului 327 [prezentarea probelor suplimentare] din Codul de procedură penală în faţa Judecătoriei Chişinău, sediul Buiucani.

7. Printr-o încheiere din 7 iulie 2021, Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani, a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a sesizat, în acest sens, Curtea Constituţională, în vederea examinării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

8. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 1

Statul Republica Moldova

"[…]

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sînt garantate."

Articolul 7

Constituţia, Lege Supremă

"Constituţia Republicii Moldova este Legea ei Supremă. Nici o lege şi nici un alt act juridic care contravine prevederilor Constituţiei nu are putere juridică."

Articolul 16

Egalitatea

"(1) Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.

(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sînt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială."

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"[...]

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"[…]

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

"(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii."

9. Prevederile relevante ale Codului de procedură penală, adoptat prin Legea nr.122 din 14 martie 2003, sunt următoarele:

Articolul 327

Prezentarea probelor suplimentare

"Instanţa de judecată, la cererea părţilor, poate amâna şedinţa de judecată pe o perioadă de până la o lună pentru ca acestea să prezinte probe suplimentare în cazul în care ele consideră că probele prezentate în instanţă sunt insuficiente pentru confirmarea poziţiilor lor. Probele prezentate suplimentar se cercetează în şedinţa de judecată în mod obişnuit. Dacă părţile nu prezintă probe suplimentare în termenul cerut, instanţa soluţionează cauza în baza probelor existente."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

10. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate afirmă că prevederile articolului 327 din Codul de procedură penală nu întrunesc condiţiile de calitate a legii.

11. Astfel, cuvântul "poate" îi oferă instanţei de judecată o marjă discreţionară prea largă, fapt care conduce la imposibilitatea pentru părţi să prevadă în mod rezonabil în ce condiţii cererea lor de admitere a probelor va fi acceptată sau respinsă.

12. Totodată, nu este clar dacă termenul de o lună pentru prezentarea probelor suplimentare se aplică pentru toate probele în mod cumulativ sau curge pentru fiecare probă în parte.

13. Mai mult, autorul susţine că termenul "de până la o lună" pentru prezentarea probelor suplimentare este prea scurt şi de cele mai dese ori partea interesată nu reuşeşte să se încadreze în termenul respectiv.

14. În final, autorul afirmă că textul "dacă părţile nu prezintă probe suplimentare în termenul cerut, instanţa soluţionează cauza în baza probelor existente" implică o interpretare în defavoarea părţii care solicită administrarea probelor noi.

15. În opinia sa, dispoziţiile contestate sunt contrare articolelor 1 alin.(3), 7, 16, 20 alin.(2), 23 alin.(2) şi 54 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

16. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

17. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul de procedură penală, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

18. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de o parte din proces. Astfel, sesizarea este formulată de către subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

19. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie articolul 327 din Codul de procedură penală. Acest articol stabileşte că: "Instanţa de judecată, la cererea părţilor, poate amâna şedinţa de judecată pe o perioadă de până la o lună pentru ca acestea să prezinte probe suplimentare în cazul în care ele consideră că probele prezentate în instanţă sunt insuficiente pentru confirmarea poziţiilor lor. Probele prezentate suplimentar se cercetează în şedinţa de judecată în mod obişnuit. Dacă părţile nu prezintă probe suplimentare în termenul cerut, instanţa soluţionează cauza în baza probelor existente."

20. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză penală în care partea apărării a solicitat acordarea unui termen suplimentar pentru prezentarea unor probe noi. Prin urmare, Curtea consideră că prevederile contestate pot fi aplicate în cauza în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.

21. Curtea observă că prevederile contestate nu au făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate.

22. Curtea reţine că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept din Constituţie în cauza concretă pendinte în faţa instanţelor de judecată. Curtea trebuie să verifice, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerinţă în vreun drept fundamental (DCC nr.70 din 18 mai 2021, § 17 şi jurisprudenţa citată acolo).

23. Curtea constată că autorul sesizării afirmă că prevederile contestate ar încălca articolele 1 alin.(3) [preeminenţa dreptului], 7 [Constituţia, Lege Supremă], 16 [egalitatea], 20 alin.(2) [accesul liber la justiţie], 23 alin.(2) [calitatea legii] şi 54 [restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi] din Constituţie, deoarece prevederile contestate nu întrunesc cerinţele de calitate a legii.

24. În jurisprudenţa sa, Curtea a stabilit că articolele 1 alin.(3), 23 alin.(2) şi 54 din Constituţie nu au o aplicabilitate de sine stătătoare. Acestea pot fi invocate, în special, dacă se constată aplicabilitatea lor împreună cu alte dispoziţii din Constituţie (a se vedea HCC nr.2 din 12 ianuarie 2021, § 20; HCC nr.3 din 14 ianuarie 2021, § 22; HCC nr.15 din 28 aprilie 2021, § 20).

25. De asemenea, cu privire la incidenţa articolului 7 din Constituţie, Curtea a menţionat în jurisprudenţa sa că această normă constituţională comportă un caracter general, reprezintă un imperativ care stă la baza oricăror reglementări legale şi nu poate constitui un reper individual şi separat (a se vedea, de exemplu, DCC nr.76 din 2 iulie 2020, § 22).

26. Nu în ultimul rând, Curtea reiterează că dispoziţiile constituţionale ale articolului 16 devin incidente atunci când se demonstrează existenţa unui tratament diferenţiat în privinţa exerciţiului unui drept garantat de Constituţie (a se vedea DCC nr.148 din 28 septembrie 2021, § 25).

27. Având în vedere argumentele autorului sesizării, Curtea va analiza dacă în prezenta cauză este incident articolul 20 din Constituţie.

28. Curtea subliniază că dreptul de acces liber la justiţie este garantat de articolul 20 din Constituţie şi, respectiv, de articolul 6 § 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

29. Curtea observă că analiza Curţii Europene a Drepturilor Omului în baza articolului 6 § 1 din Convenţie se bazează pe evaluarea echităţii în ansamblu a procedurilor penale. Respectarea cerinţelor unui proces echitabil trebuie apreciată de la caz la caz, avându-se în vedere evoluţia procesului în ansamblul său, şi nu pe baza examinării izolate a unui aspect sau eveniment precis. Pentru aprecierea caracterului echitabil al procesului în ansamblu, Curtea Europeană are în vedere, dacă este cazul, garanţiile minime enumerate la articolul 6 § 3 din Convenţie, care exemplifică cerinţele unui proces echitabil în ceea ce priveşte situaţiile procedurale care iau naştere în cauzele penale. Prin urmare, aceste drepturi pot fi privite ca aspecte deosebite ale dreptului la un proces echitabil în procedura penală prevăzută la articolul 6 § 1 din Convenţie (Keskin v. Ţările de Jos, 19 ianuarie 2021, § 38).

30. Totodată, deşi articolul 6 garantează dreptul la un proces echitabil, acesta nu reglementează admisibilitatea probelor ca atare, materie care intră, în primul rând, sub incidenţa dreptului intern (Bessame v. Franţa, 19 mai 2020, § 59).

31. Articolul 327 din Codul de procedură penală stabileşte dreptul părţilor de a cere amânarea şedinţei de judecată pe o perioadă de până la o lună pentru ca acestea să prezinte probe suplimentare în cazul în care ele consideră că probele prezentate în instanţă sunt insuficiente pentru confirmarea poziţiilor lor. De asemenea, potrivit acestui articol, dacă părţile nu prezintă probe suplimentare în termenul cerut, instanţa soluţionează cauza în baza probelor existente.

32. Cu privire la termenul în interiorul căruia pot fi prezentate probele suplimentare, Curtea constată că prevederile articolului 327 din Codul de procedură penală nu le interzic părţilor să solicite în mod repetat amânarea şedinţei de judecată în cazul în care nu au reuşit să se încadreze în acest termen din motive obiective.

33. Potrivit articolului 347 alin.(1) din Codul de procedură penală, părţile prezintă în şedinţa preliminară lista probelor pe care să le cerceteze în cadrul judecării cauzei, inclusiv cele care nu au fost cercetate pe parcursul urmăririi penale.

34. Totodată, conform articolului 364 alin.(2) din Codul de procedură penală, părţile pot solicita administrarea unor probe noi la partea pregătitoare a şedinţei de judecată, menţionând faptele şi circumstanţele ce urmează a fi dovedite, mijloacele prin care pot fi administrate aceste probe, locul unde se află acestea, iar în privinţa martorilor, experţilor şi specialiştilor se va indica identitatea şi adresa lor în cazul în care partea nu poate asigura prezenţa lor în instanţa de judecată.

35. De asemenea, în baza articolului 364 alin.(4) din Codul de procedură penală, părţile pot prezenta şi pot cere administrarea probelor şi în cursul cercetării judecătoreşti.

36. Mai mult, potrivit articolului 378 alin.(1) din Codul de procedură penală, care reglementează conţinutul dezbaterilor judiciare, în cazul în care trebuie prezentate probe noi, participanţii la dezbateri pot cere reluarea cercetării judecătoreşti, menţionând, totodată, circumstanţele care vor fi cercetate suplimentar şi în baza probelor noi.

37. Curtea mai notează că, potrivit articolului 383 alin.(1) din Codul de procedură penală, dacă în cursul deliberării instanţa constată că o anumită circumstanţă trebuie concretizată pentru justa soluţionare a cauzei, instanţa poate relua cercetarea judecătorească printr-o încheiere motivată.

38. În fine, dreptul de a cere administrarea probelor noi le este acordat părţilor atât în cadrul procedurii judecării apelului [a se vedea articolul 413 alin.(3) din Codul de procedură penală], cât şi în cadrul procedurii judecării recursului împotriva hotărârilor judecătoreşti pentru care nu este prevăzută calea de atac a apelului [a se vedea articolul 447 alin.(4) din Codul de procedură penală].

39. În acest context, Curtea reiterează că o dispoziţie legală nu poate fi ruptă din sistemul normativ din care face parte şi nu poate acţiona în mod izolat. Dimpotrivă, ea trebuie citită în coroborare cu celelalte dispoziţii legale incidente (DCC nr.32 din 25 martie 2021, § 32).

40. În aceste condiţii, Curtea notează că Codul de procedură penală conţine suficiente garanţii procedurale în materia prezentării probelor noi.

41. Aşadar, Curtea conchide că prevederile articolului 327 din Codul de procedură penală nu comit o ingerinţă în articolul 20 alin.(2) din Constituţie.

42. Pentru că nu s-a constatat existenţa unei ingerinţe în dreptul fundamental invocat de autorul sesizării, Curtea subliniază că nici articolele 1 alin.(3), 7, 16, 23 alin.(2) şi 54 din Constituţie nu sunt incidente.

43. Prin urmare, în baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi a articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 327 din Codul de procedură penală, ridicată de dl Victor Coda, parte în dosarul nr.1-676/17, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.