Decizie nr.158 din 28.10.2021 de inadmisibilitate a sesizării nr.192g/2021 privind excepţia de neconstituţionalitate a tezei a doua din articolul 7 alin.(3/3) din Codul de procedură penală (recursul formulat împotriva încheierii prin care se respinge ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate [2])
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
D E C I Z I E
de inadmisibilitate a sesizării nr.192g/2021 privind excepţia
de neconstituţionalitate a tezei a doua din articolul 7
alin.(33) din Codul de procedură penală
(recursul formulat împotriva încheierii prin care se respinge
ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate [2])
nr. 158 din 28.10.2021
(în vigoare 28.10.2021)
Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 286-289 art. 210 din 26.11.2021
* * *
Curtea Constituţională, judecând în componenţa:
dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,
dlui Nicolae ROŞCA,
dnei Liuba ŞOVA,
dlui Serghei ŢURCAN,
dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,
cu participarea dlui Marcel Lupu, asistent judiciar,
Având în vedere sesizarea înregistrată pe 11 august 2021,
Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,
Având în vedere actele şi lucrările dosarului,
Deliberând pe 28 octombrie 2021, în camera de consiliu,
Pronunţă următoarea decizie:
ÎN FAPT
1. La originea cauzei se află o sesizare privind excepţia de neconstituţionalitate a tezei a doua din articolul 7 alin.(33) din Codul de procedură penală, adoptat prin Legea nr.122 din 14 martie 2003, ridicată de dl avocat Gheorghe Postolachi, în dosarul nr.1-50/15, pendinte la Judecătoria Anenii Noi, sediul central.
2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de dna judecător Maria Chiperi de la Judecătoria Anenii Noi, sediul central, în baza articolului 135 alin.(1) lit.a) şi lit.g) din Constituţie.
A. Circumstanţele litigiului principal
3. Pe rolul Judecătoriei Anenii Noi, sediul central, se află cauza penală de învinuire a dlui Andrei Cociorba de comiterea infracţiunii prevăzute de articolul 264 alin.3) lit.a) din Codul penal.
4. În cadrul examinării cauzei, dl avocat Gheorghe Postolachi a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 142 alin.(2) din Codul de procedură penală. Printr-o încheiere din 26 aprilie 2021, Judecătoria Anenii Noi, sediul central, a refuzat ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate, motivând că prevederile contestate nu erau aplicabile la soluţionarea cauzei.
5. Pe 9 iunie 2021, în cadrul aceluiaşi proces, dl avocat Gheorghe Postolachi a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a tezei a doua din articolul 7 alin.(33) din Codul de procedură penală. Acest articol stabileşte că încheierea instanţei de judecată prin care se refuză ridicarea excepţiei este definitivă, însă argumentele privind dezacordul cu aceasta pot fi invocate în apelul sau, după caz, în recursul formulat împotriva hotărârii prin care s-a soluţionat fondul.
6. Printr-o încheiere din 27 iulie 2021, Judecătoria Anenii Noi, sediul central, a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.
B. Legislaţia pertinentă
7. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:
Articolul 20
Accesul liber la justiţie
"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."
Articolul 54
Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi
"(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.
(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.
(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.
(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii."
Articolul 135
Atribuţiile
"(1) Curtea Constituţională:
a) exercită, la sesizare, controlul constituţionalităţii legilor şi hotărârilor Parlamentului, a decretelor Preşedintelui Republicii Moldova, a hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului, precum şi a tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte;
[…]
g) rezolvă cazurile excepţionale de neconstituţionalitate a actelor juridice sesizate de Curtea Supremă de Justiţie;
[…].
(2) Curtea Constituţională îşi desfăşoară activitatea din iniţiativa subiecţilor prevăzuţi de Legea cu privire la Curtea Constituţională."
8. Prevederile relevante ale Codului de procedură penală, adoptat prin Legea nr.122 din 14 martie 2003, sunt următoarele:
Articolul 7
Legalitatea procesului penal
"[…]
(3) În cazul existenţei incertitudinii cu privire la constituţionalitatea legilor şi a hotărârilor Parlamentului, a decretelor Preşedintelui Republicii Moldova, a hotărârilor şi a ordonanţelor Guvernului, care urmează a fi aplicate în procesul judecării cauzei, instanţa de judecată, din oficiu sau la cererea unui participant la proces, sesizează Curtea Constituţională pentru a se pronunţa asupra constituţionalităţii acestora.
(31) La ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi la sesizarea Curţii Constituţionale, instanţa de judecată nu este în drept să se pronunţe asupra temeiniciei sesizării sau asupra conformităţii normelor contestate cu prevederile Constituţiei, limitându-se la verificarea întrunirii următoarelor condiţii:
a) obiectul excepţiei intră în categoria actelor prevăzute la art.135 alin.(1) lit.a) din Constituţie;
b) excepţia este ridicată de către una dintre părţi sau de reprezentantul acesteia ori de către instanţa de judecată din oficiu;
c) prevederile contestate urmează a fi aplicate în procesul judecării cauzei;
d) nu există o hotărâre anterioară a Curţii Constituţionale având ca obiect prevederile contestate.
(32) Ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate se dispune prin încheiere care nu se supune niciunei căi de atac şi care nu afectează examinarea în continuare a cauzei, însă, până la pronunţarea Curţii Constituţionale asupra excepţiei de neconstituţionalitate, dezbaterile judiciare se suspendă.
(33) Dacă nu sunt întrunite cumulativ condiţiile indicate la alin.(31), instanţa de judecată refuză, prin încheiere, ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate. Încheierea instanţei de judecată este definitivă, însă argumentele privind dezacordul cu aceasta pot fi invocate în apel sau, după caz, în recurs împotriva hotărârii în fond.
[…]"
ÎN DREPT
A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate
9. Autorul excepţiei afirmă că legislatorul a omis să reglementeze în articolul 7 alin.(33) din Codul de procedură penală dreptul de a contesta cu recurs separat încheierea prin care se respinge cererea de ridicare a excepţiei de neconstituţionalitate. Potrivit autorului excepţiei, dreptul de a contesta cu recurs astfel de încheieri rezultă din Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016, în care s-a menţionat, la § 88, că în vederea asigurării celerităţii procesului, părţile trebuie să aibă posibilitatea procesuală de a contesta separat cu recurs încheierea judecătorului ordinar de respingere a cererii de ridicare a excepţiei.
10. Autorul excepţie consideră că dispoziţiile contestate sunt contrare articolelor 1 alin.(3), 20, 23 alin.(2), 26, 54 şi 135 alin.(1) lit.a) şi lit.g) din Constituţie.
B. Aprecierea Curţii
11. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.
12. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul de procedură penală, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.
13. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de avocatul unei părţi în proces. Astfel, sesizarea este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.
14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie teza a doua din articolul 7 alin.(33) din Codul de procedură penală.
15. Curtea reţine că o altă condiţie pentru formularea excepţiei de neconstituţionalitate o constituie aplicabilitatea prevederilor contestate în cauza în care a fost ridicată excepţia (a se vedea punctul 1 din dispozitivul HCC nr.2 din 9 februarie 2016, DCC nr.18 din 9 februarie 2021, § 22).
16. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză penală care are ca obiect învinuirea persoanei de comiterea infracţiunii prevăzute de articolul 264 alin.(3) lit.a) din Codul penal. Excepţia de neconstituţionalitate a articolului 7 alin.(33) din Codul de procedură penală a fost ridicată ca urmare a respingerii unei alte excepţii de neconstituţionalitate care avea ca obiect prevederi din Codul de procedură penală. Altfel spus, autorul a ridicat excepţia în privinţa normelor care stabilesc caracterul definitiv al încheierilor prin care se respinge ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate în faţa aceleiaşi instanţe care a respins cererea de ridicare a excepţiei. Autorul nu a ridicat această excepţie de neconstituţionalitate în faţa unei instanţe care ar fi fost competentă să examineze un eventual recurs împotriva unor astfel de încheieri.
17. Aşadar, având în vedere că în asemenea cazuri instanţele de judecată nu-şi pot revoca propriile încheieri, acestea putând fi cenzurate de instanţele superioare în procedura căilor de atac, Curtea nu poate constata în ce măsură prevederile în discuţie urmează a fi aplicate la soluţionarea cauzei în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.
18. Mai mult, Curtea subliniază că prevederile contestate au mai constituit obiectul unor sesizări cu argumente similare celor din prezenta cauza.
19. Astfel, prin Decizia nr.85 din 8 iunie 2021, Curtea a declarat inadmisibile două sesizări care aveau ca obiect prevederile contestate. Curtea a făcut trimitere la jurisprudenţa Curţii Europene, potrivit căreia garanţiile oferite de articolul 6 se aplică, în principiu, procedurilor constituţionale (Caldas Ramirez de Arrellano v. Spania, decizia din 28 ianuarie 2003) atunci când acestea reprezintă etape ulterioare procedurilor penale şi atunci când rezultatele lor pot fi decisive pentru persoanele condamnate. Totuşi, nu este şi cazul Curţii Constituţionale a Republicii Moldova, care nu are competenţa de a examina recursuri constituţionale împotriva hotărârilor judecătoreşti definitive. Curtea Constituţională a Republicii Moldova are competenţa de a examina în mod preliminar, pe calea excepţiei de neconstituţionalitate, chestiunile referitoare la constituţionalitatea dispoziţiilor care sunt aplicabile într-o cauză de drept comun (DCC nr.85 din 8 iunie 2021, § 29).
20. Potrivit jurisprudenţei Curţii Europene, Convenţia nu garantează vreun drept de a trimite o cauză la o instanţă naţională sau internaţională pentru a soluţiona o chestiune preliminară, inclusiv cu privire la constituţionalitatea unei dispoziţii legale. Totuşi, în cazul în care dreptul naţional stabileşte un mecanism de trimitere preliminară, refuzul unei instanţe naţionale de a admite o cerere pentru o astfel de sesizare poate, în anumite circumstanţe, să încalce caracterul echitabil al procedurilor. Concluzia este valabilă pentru cazul în care refuzul se dovedeşte a fi arbitrar, adică atunci când se refuză trimiterea preliminară în timp ce legea nu prevede nicio excepţie care ar justifica refuzul, atunci când refuzul se bazează pe alte motive decât cele care sunt prevăzute de lege şi atunci când refuzul nu este motivat în modul corespunzător (a se vedea Ullens de Schooten şi Rezabek v. Belgia, 20 septembrie 2011, § 59). Spre exemplu, în cauza Xero Flor w Polsce sp. z o.o. v. Polonia, 7 mai 2021, § 173, Curtea Europeană a constatat o încălcare a articolului 6 § 1 din Convenţie pentru că tribunalele naţionale nu au furnizat suficiente motive pentru a justifica refuzul de a sesiza Curtea Constituţională (DCC nr.85 din 8 iunie 2021, § 30).
21. Prin urmare, Curtea a subliniat că, pentru a fi respectat caracterul echitabil al procedurilor, instanţele de drept comun au obligaţia să motiveze în modul corespunzător refuzul de a sesiza Curtea Constituţională. De asemenea, Curtea a reţinut că prevederile Codului de procedură penală nu împiedică persoanele interesate să invoce dezacordul referitor la refuzul de a admite ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate în apel sau, după caz, în recurs. În acelaşi timp, Curtea a menţionat că persoanele interesate deţin dreptul să ridice aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate din nou, în căile de atac formulate împotriva fondului cauzei (DCC nr.85 din 8 iunie 2021, § 32).
22. În baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.
Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională
DECIDE:
1. Se declară inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a tezei a doua din articolul 7 alin.(33) din Codul de procedură penală, adoptat prin Legea nr.122 din 14 martie 2003, ridicată de dl avocat Gheorghe Postolachi, în dosarul nr.1-50/15, pendinte la Judecătoria Anenii Noi, sediul central.
2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
| PREŞEDINTE | Domnica MANOLE |
| Nr.158. Chişinău, 28 octombrie 2021. | |