Decizie nr.161 din 06.11.2025 de inadmisibilitate a sesizării nr.181g/2024 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 4 alin.(1) lit.p), a textului "şi judecătorilor demisionaţi" din articolul 7 alin.(1), a articolelor 7 alin.(6) şi 36 alin.(1/1) din Legea nr.178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor (aplicarea sancţiunilor disciplinare faţă de judecătorii care şi-au dat demisia)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.181g/2024 privind excepţia

de neconstituţionalitate a articolului 4 alin.(1) lit.p), a

textului "şi judecătorilor demisionaţi" din articolul 7

alin. (1), a articolelor 7 alin.(6) şi 36 alin.(1¹) din

Legea nr.178 din 25 iulie 2014 cu privire la

răspunderea disciplinară a judecătorilor

(aplicarea sancţiunilor disciplinare faţă

de judecătorii care şi-au dat demisia)

nr. 161  din  06.11.2025

 (în vigoare 06.11.2025) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 611-613 art.189 din 11.12.2025

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Sergiu LITVINENCO,

dlui Ion MALANCIUC,

dnei Viorica PUICA,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA, judecători,

cu participarea dlui Dorin Casapu, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 17 septembrie 2024,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 6 noiembrie 2025, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 4 alin.(1) lit.p), a textului "şi judecătorilor demisionaţi" din articolul 7 alin.(1), a articolelor 7 alin.(6) şi 36 alin.(1¹) din Legea nr.178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, ridicată de dl Andrei Niculcea, reclamant în dosarul nr.3d-3/2023, pendinte la Curtea Supremă de Justiţie.

2. Sesizarea a fost trimisă la Curtea Constituţională, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, de un complet de judecată de la Curtea Supremă de Justiţie format din dnele Stela Procopciuc şi Diana Stănilă şi dl Ion Malanciuc.

3. În cadrul examinării sesizării, domnul judecător Ion Malanciuc i-a prezentat Plenului o cerere de abţinere de la examinarea cauzei. Analizând motivele invocate, Plenul Curţii Constituţionale a decis respingerea cererii.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiului principal

4. Prin Decretul Preşedintelui Republicii Moldova din 15 iulie 2015, dl Andrei Niculcea a fost numit în funcţia de judecător la Judecătoria Buicani, municipiul Chişinău, pe un termen de 5 ani.

5. Prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii din 29 noiembrie 2021 a fost acceptată cererea de demisie din funcţia de judecător depusă de dl Andrei Niculcea, iar prin Decretul Preşedintelui Republicii Moldova din 28 decembrie 2021 acesta a fost eliberat din funcţie.

6. Prin Hotărârea Colegiului disciplinar din 22 aprilie 2022 judecătorului demisionat Andrei Niculcea i-a fost aplicată sancţiunea disciplinară "eliberarea din funcţia de judecător". Această hotărâre a fost contestată de dl Andrei Niculcea.

7. Prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii din 11 iulie 2023 a fost respinsă contestaţia şi menţinută Hotărârea Colegiului disciplinar menţionată mai sus. Prin aceeaşi hotărâre, Consiliul Superior al Magistraturii a sistat demisia onorabilă din sistem a judecătorului Andrei Niculcea şi a dispus eliberarea acestuia din funcţia de judecător. La 1 septembrie 2023, dl Andrei Niculcea a formulat o cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Superior al Magistraturii pentru anularea Hotărârii nr.300/16 din 11 iulie 2023 "cu privire la contestaţia dlui Andrei Niculcea de la Judecătoria Chişinău împotriva hotărârii Plenului Colegiului disciplinar nr.10/4 din 22 aprilie 2022" în partea sistării demisiei sale şi a eliberării din funcţia de judecător, pe baza articolului 25 alin.(1) lit.f) şi alin.(2) din Legea nr.544 din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului.

8. La 20 septembrie 2023, dl Andrei Niculcea a formulat o cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Superior al Magistraturii pentru anularea Hotărârii nr.300/16 din 11 iulie 2023 în partea respingerii contestaţiei împotriva hotărârii Plenului Colegiului disciplinar nr.10/4 din 22 aprilie 2022 şi menţinerii fără modificări a hotărârii în discuţie, prin care a fost constatată comiterea abaterii disciplinare prevăzute de articolul 4 alin.(1) lit.p) din Legea nr.178 din 25 iulie 2014 şi s-a dispus eliberarea din funcţie conform articolului 6 alin.(1) lit.d) din Lege.

9. Printr-o încheiere din 11 octombrie 2023, Curtea Supremă de Justiţie a dispus conexarea acestor două cauze.

10. În şedinţa de judecată din 6 septembrie 2024, dl avocat Iurie Cuştiuc a ridicat, în interesele dlui Andrei Niculcea, excepţia de neconstituţionalitate a articolului 4 alin.(1) lit.p), a textului "şi judecătorilor demisionaţi" din articolul 7 alin.(1), a articolelor 7 alin.(6) şi 36 alin.(1¹) din Legea nr.178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, în partea referitoare la aplicarea sancţiunilor disciplinare faţă de judecătorii demisionaţi.

11. Printr-o încheiere din 6 septembrie 2024, Curtea Supremă de Justiţie a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a sesizat Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

12. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 1

Statul Republica Moldova

"[…]

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"[…]

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

Articolul 16

Egalitatea

"[…].

(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială."

Articolul 28

Viaţa intimă, familială şi privată

"Statul respectă şi ocroteşte viaţa intimă, familială şi privată."

Articolul 46

Dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia

"(1) Dreptul la proprietate privată, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate.

[…]."

Articolul 116

Statutul judecătorilor

"(1) Judecătorii instanţelor judecătoreşti sunt independenţi, imparţiali şi inamovibili, potrivit legii.

(2) Judecătorii instanţelor judecătoreşti se numesc în funcţie, în condiţiile legii, până la atingerea plafonului de vârstă, de către Preşedintele Republicii Moldova, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Preşedintele Republicii Moldova poate respinge o singură dată candidatura propusă de către Consiliul Superior al Magistraturii.

13. Prevederile relevante ale Legii nr.178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor sunt următoarele:

Articolul 4

Abaterile disciplinare

"(1) Constituie abatere disciplinară:

[…]

p) alte fapte care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului justiţiei în aşa măsură încât se afectează încrederea în justiţie, comise în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în afara acestora, care, după gravitatea lor, nu pot fi calificate doar ca încălcări ale Codului de etică şi conduită profesională a judecătorilor.

[…]."

Articolul 7

Condiţiile şi consecinţele aplicării sancţiunilor disciplinare

"(1) Sancţiunile disciplinare se aplică judecătorilor în funcţie şi judecătorilor demisionaţi pentru faptele comise în timpul exercitării mandatului de judecător.

[…]

(6) În cazul aplicării faţă de judecătorul demisionat a sancţiunii disciplinare prevăzute de art.6 alin.(1) lit.d), acestuia îi va fi retrasă indemnizaţia unică de concediere şi îi va fi recalculată pensia, potrivit art.25 alin.(3¹) din Legea nr.544-XIII din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului.

[…]."

Articolul 36

Hotărârile colegiului disciplinar privind

rezultatul examinării cauzei disciplinare

"[…]

(1¹) Colegiul disciplinar poate constata abaterea disciplinară şi poate aplica sancţiuni disciplinare judecătorilor în funcţie, judecătorilor demisionaţi, preşedinţilor, vicepreşedinţilor instanţelor judecătoreşti doar în cazul în care constată că fapta imputată a fost săvârşită cu intenţie sau din neglijenţă gravă, conform prevederilor art.4¹.

[…]."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

14. Referitor la articolul 4 alin.(1) lit.p) din Lege, autorul excepţiei afirmă că această prevedere nu corespunde exigenţelor calităţii legii şi standardelor internaţionale referitoare la independenţa judecătorului. Aşadar, textele "alte fapte" şi "onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului justiţiei" sunt vagi şi nu permit stabilirea criteriilor obiective care ar determina catalogarea unor fapte ca abateri disciplinare. De asemenea, conform standardelor internaţionale, normele legale care stabilesc răspunderea disciplinară a judecătorului trebuie să fie clare. De asemenea, abaterile disciplinare trebuie să aibă legătură cu modul îndeplinirii atribuţiilor de serviciu, nu cu legalitatea hotărârii pronunţate sau cu încălcările de natură etică. Aşadar, în opinia autorului excepţiei, articolul 4 alin.(1) lit.p) din Lege este contrar articolelor 1 alin.(3), 23 alin.(2) şi 116 alin.(1) şi (6) din Constituţie.

15. Referitor la textul "şi judecătorilor demisionaţi" din articolul 7 alin.(1) din Lege, autorul excepţiei susţine că o condiţie sine qua non pentru aplicarea răspunderii disciplinare faţă de persoana cu funcţie de demnitate publică este deţinerea funcţiei. Încetarea raporturilor de serviciu are ca efect imposibilitatea angajării răspunderii disciplinare. Prevederile criticate care permit sancţionarea judecătorilor demisionaţi nu au o justificare obiectivă şi rezonabilă.

16. Un judecător a cărui cerere de demisie a fost acceptată înainte de emiterea unei hotărâri cu privire la abaterea disciplinară ar putea fi sancţionat cu eliberarea din funcţie. Acest fapt îl va împiedica să fie ales sau numit, timp de cinci ani, într-o funcţie din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii sau din cadrul organelor specializate, la fel, nu va putea activa în cadrul Institutului Naţional al Justiţiei. Spre deosebire de judecători, în privinţa unui procuror a cărui cerere de demisie a fost acceptată înainte de emiterea unei hotărâri cu privire la abaterea disciplinară cauza disciplinară se sistează (articolul 51 alin.(1) lit.c) din Legea cu privire la procuratură).

17. De asemenea, conform articolului 7 alin.(6) din Lege, judecătorul eliberat din funcţie nu primeşte indemnizaţia unică de concediere.

18. În aceste condiţii, prevederile criticate afectează dreptul judecătorului la viaţă privată (articolul 28 din Constituţie) şi dreptul de proprietate (articolul 46 din Constituţie) prin retragerea indemnizaţiei unice de concediere. Autorul sesizării mai afirmă existenţa unei discriminări a judecătorilor în comparaţie cu procurorii.

B. Aprecierea Curţii

19. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

20. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

21. Curtea observă că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

22. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie articolul 4 alin.(1) lit.p), textul "şi judecătorilor demisionaţi" din articolul 7 alin.(1) şi articolele 7 alin.(6) şi 36 alin.(1¹) din Legea nr.178 din 25 iulie 2014.

23. Articolul 4 alin.(1) lit.p) din Lege a făcut obiectul Deciziei Curţii Constituţionale nr.99 din 17 octombrie 2017, însă textul contestat avea o altă formulare.¹ În acea Decizie, Curtea a conchis că acţiunile judecătorului care "aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului justiţiei, comise în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în afara acestora", trebuie examinate în fiecare caz particular prin raportare la prevederile legale naţionale şi la standardele internaţionale în domeniu, care instituie principii şi reguli ce determină comportamentul judecătorului (a se vedea § 27 din DCC nr.99 din 17 octombrie 2017).

________________________

¹Articolul 4 alin.(1) lit.p) din Legea nr.178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor: "p) alte manifestări care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului justiţiei, comise în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în afara acestora."

24. Celelalte capete ale acestei sesizări nu au mai fost abordate în jurisprudenţa anterioară a Curţii.

25. Curtea mai observă că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată în cadrul unui dosar aflat pe rolul unei instanţe de drept comun, care are ca obiect aplicarea unor sancţiuni disciplinare în cazul unui judecător care şi-a dat demisia. Textul "şi judecătorilor demisionaţi" din articolul 7 alin.(1) şi articolele 7 alin.(6) şi 36 alin.(1¹) din Legea nr.178 din 25 iulie 2014 ar putea fi aplicate în cauza aflată pe rolul instanţei de drept comun.

26. O altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa a cel puţin unui drept garantat de Constituţie. Autorul excepţiei a afirmat incidenţa dreptului la respectarea vieţii private, a dreptului de proprietate şi a dreptului de a nu fi discriminat.

27. Autorul excepţiei explică incidenţa primelor două drepturi fundamentale prin faptul că doar o persoană care ocupă o funcţie poate fi sancţionată disciplinar. Totuşi, premisa acestuia ar conduce la situaţii în care judecătorii conştienţi că au comis abateri disciplinare şi-ar da demisia înainte să fie sancţionaţi, eludând mecanismul sancţionator stabilit de lege. Sub acest aspect, acordarea indemnizaţiei unice de concediere şi menţinerea cuantumului pensiei reprezintă drepturi sub condiţie, iar judecătorii trebuie să se aştepte că aceste drepturi le vor fi retrase dacă vor comite anumite sancţiuni disciplinare (a se vedea, mutatis mutandis, cauza C.C. v. Franţa (dec.), din 15 iulie 1988, a Comisiei Europene a Drepturilor Omului; Comisia a mai reţinut în această cauză că articolul 1 al Protocolului nr.1 la Convenţie nu garantează dreptul de a obţine sau de a menţine un anumit nivel al remuneraţiei, iar limitările stabilite de lege, care urmăresc un scop legitim de interes general, nu constituie o privare arbitrară de proprietate). Astfel, judecătorii care au comis abateri disciplinare de o anumită gravitate şi care şi-au dat demisia nu au aşteptarea legitimă că-şi vor menţine indemnizaţia de concediere şi pensia în acelaşi cuantum.

28. Autorul sesizării nu a demonstrat incidenţa dreptului la respectarea vieţii private şi a dreptului de proprietate. Potrivit autorului sesizării, Legea cu privire la Procuratură stabileşte la articolul 36 alin.(1) că procedura disciplinară le este aplicabilă şi procurorilor care şi-au încetat raporturile de serviciu, însă articolul 51 alin.(1) lit.c) din această Lege prevede că după examinarea cauzei disciplinare Colegiul de disciplină şi etică adoptă o hotărâre privind constatarea abaterii disciplinare şi sistarea procedurii disciplinare în cazul în care procurorul şi-a încetat raporturile de serviciu înainte de emiterea hotărârii cu privire la cauza disciplinară. Totuşi, Curtea nu poate analiza pretinsa încălcare a principiului nediscriminării, pentru că dreptul pe care îl protejează acest principiu nu este aplicabil în mod independent. Curtea reiterează că principiul nediscriminării nu constituie o problemă de constituţionalitate atât timp cât nu este afectat un drept fundamental (a se vedea HCC nr.12 din 16 iunie 2022, §22).

29. Având în vedere cele menţionate, Curtea reţine că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 27 alineatele (2) şi (4) lit.d), 37 şi 40 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 4 alin.(1) lit.p), a textului "şi judecătorilor demisionaţi" din articolul 7 alin.(1), a articolelor 7 alin.(6) şi 36 alin.(1¹) din Legea nr.178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, ridicată de dl Andrei Niculcea, reclamant în dosarul nr.3d-3/2023, pendinte la Curtea Supremă de Justiţie.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.