Decizie nr.161 din 29.11.2022 de inadmisibilitate a sesizării nr.67a/2022 pentru controlul constituţionalităţii unor prevederi din articolul 451/1 alin.(1) lit.a) din Codul contravenţional (examinarea faptei contravenţionale pe baza constatărilor personale ale agentului constatator)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.67a/2022 pentru controlul constituţionalităţii

 unor prevederi din articolul 451¹ alin.(1) lit.a) din Codul contravenţional

(examinarea faptei contravenţionale pe baza constatărilor

personale ale agentului constatator)

nr. 161  din  29.11.2022

 (în vigoare 29.11.2022) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 394-400 art.195 din 09.12.2022

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dlui Marcel Lupu, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 25 mai 2022,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 29 noiembrie 2022, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află o sesizare depusă la Curtea Constituţională la 25 mai 2022 de dl Adrian Lebedinschi, deputat în Parlamentul Republicii Moldova.

2. Autorul sesizării i-a solicitat Curţii să verifice constituţionalitatea textului "şi nu necesită acumularea de probe" din articolul 451¹ alin.(1) lit.a) din Codul contravenţional, adoptat prin Legea nr.218 din 24 octombrie 2008.

A. Legislaţia pertinentă

3. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 1

Statul Republica Moldova

"[…]

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate."

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi

sau al unor libertăţi

"(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii."

4. Prevederile relevante ale Codului contravenţional, adoptat prin Legea nr.218 din 24 octombrie 2008, sunt următoarele:

Articolul 451¹

Examinarea faptei contravenţionale în baza constatărilor

personale ale agentului constatator

"(1) În cazul depistării unei fapte ce constituie contravenţie, agentul constatator nu încheie proces-verbal cu privire la contravenţie dacă sunt întrunite cumulativ următoarele condiţii:

a) contravenţia poate fi constatată în temeiul constatărilor personale ale agentului constatator şi nu necesită acumulare de probe;

b) persoana acceptă constatările agentului constatator, ca fiind suficiente pentru demonstrarea vinovăţiei, şi recunoaşte săvârşirea contravenţiei;

c) examinarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii ţin de competenţa agentului constatator;

d) contravenţia nu este pasibilă de sancţiunea confiscării bunurilor în conformitate cu art.439⁷.

[…]

(3) În cazul tragerii la răspundere contravenţională în condiţiile alin.(1), agentul constatator va emite o decizie prin care va aplica o sancţiune egală cu o doime din minimumul sancţiunii sub formă de amendă prevăzută în partea specială a cărţii a doua."

Articolul 451⁵

Acordul de colaborare

"(1) Acordul de colaborare este o tranzacţie încheiată între agentul constatator, după caz, procuror şi contravenient, care îşi recunoaşte vina, integral, în schimbul unei pedepse reduse. Acordul de colaborare poate fi încheiat în orice moment al procesului contravenţional până la soluţionarea în fond a cauzei contravenţionale.

(2) În cazul încheierii acordului de colaborare, contravenientului i se va aplica o sancţiune egală cu o doime din maximul sancţiunii sub formă de amendă prevăzută pentru contravenţia comisă.

(3) Acordul de colaborare poate fi iniţiat de către agentul constatator, după caz, procuror, contravenient sau apărătorul său, reprezentantul legal în cazul săvârşirii contravenţiei de către un minor. Agentul constatator, după caz, procurorul este obligat să refuze încheierea acordului de colaborare în cazul în care fapta nu constituie contravenţie sau prezintă semne de infracţiune. Refuzul de a accepta încheierea acordului de colaborare nu este pasibil nici unei căi de atac.

(4) În cazul încheierii acordului de colaborare, agentul constatator, după caz, procurorul încetează acumularea probelor, iar contravenientul nu mai este în drept să-şi retragă acordul.

(5) În cazul încheierii acordului de colaborare, cauza contravenţională va fi soluţionată, prin decizie asupra cazului contravenţional, în condiţiile acordului de colaborare, după forma şi conţinutul stipulate la art.451², cu excepţiile prevăzute de prezentul articol.

(6) Prevederile art.444, 451³ şi 451⁴ din prezentul cod se vor aplica în mod corespunzător în privinţa acordului de colaborare."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului sesizării

5. Autorul sesizării menţionează că legislatorul a reglementat la articolul 451¹ din Codul contravenţional o procedură simplificată de examinare a contravenţiilor care se finalizează cu aplicarea unei sancţiuni mai reduse. Astfel, în cazul depistării unei fapte ce constituie contravenţie, agentul constatator nu încheie proces-verbal cu privire la contravenţie dacă sunt întrunite, în principal, următoarele două condiţii: (1) contravenţia poate fi constatată pe baza constatărilor personale ale agentului constatator şi nu necesită acumulare de probe; (2) persoana acceptă constatările agentului constatator ca fiind suficiente pentru demonstrarea vinovăţiei şi recunoaşte comiterea contravenţiei. Potrivit autorului sesizării, textul "şi nu necesită acumulare de probe" este unul imprevizibil. Acest fapt îi conferă agentului constatator o marjă discreţionară largă în privinţa aplicării procedurii simplificate de examinare a faptei contravenţionale. Potrivit autorului, agenţii constatatori ar putea refuza parcurgerea procedurii simplificate în discuţie, menţionând că este necesară acumularea probelor.

6. Autorul susţine că textul "şi nu necesită acumulare de probe" din articolul 451¹ alin.(1) lit.a) din Codul contravenţional este contrar articolelor 1 alin.(3), 20, 23 şi 54 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

7. Examinând admisibilitatea sesizării, Curtea reţine următoarele.

8. Curtea notează că, potrivit articolelor 25 lit.g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 38 alin.(1) lit.g) din Codul jurisdicţiei constituţionale, deputaţii în Parlament posedă prerogativa sesizării Curţii Constituţionale.

9. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul contravenţional, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

10. Prevederile contestate din articolul 451¹ alin.(1) lit.a) din Codul contravenţional nu au constituit obiectul altor sesizări la Curtea Constituţională.

11. Autorul sesizării susţine că dispoziţiile contestate contravin articolelor 1 alin.(3) [preeminenţa dreptului], 20 [accesul liber la justiţie], 23 [dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle] şi 54 [restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi] din Constituţie.

12. Cu referire la incidenţa articolului 1 alin.(3) din Constituţie, Curtea reiterează că acesta comportă un caracter general şi nu poate constitui reper separat (a se vedea HCC nr.3 din 14 ianuarie 2021, § 22 şi jurisprudenţa citată acolo). Totodată, Curtea precizează că şi articolele 23 şi 54 din Constituţie nu au o aplicabilitate de sine stătătoare. Pentru a fi aplicabile, autorul sesizării trebuie să demonstreze existenţa unor ingerinţe în drepturile fundamentale garantate de Constituţie. Abia în cadrul analizei caracterului justificat al ingerinţei abstracte în drepturile fundamentale garantate de Constituţie Curtea poate pune în operă prevederile acestor articole (HCC nr.16 din 20 mai 2021, § 35; DCC nr.112 din 15 iulie 2021, § 22).

13. Prin urmare, Curtea trebuie să examineze incidenţa articolului 20 din Constituţie invocat de autorul sesizării. Din perspectiva accesului liber la justiţie, autorul sesizării pretinde că norma contestată i-ar conferi agentului constatator o marjă discreţionară largă în privinţa aplicării procedurii simplificate de examinare a faptei contravenţionale.

14. Potrivit articolului 451¹ alin.(1) din Codul contravenţional, în cazul depistării unei fapte care constituie o contravenţie, agentul constatator nu încheie un proces-verbal cu privire la contravenţie dacă sunt întrunite cumulativ următoarele condiţii: "a) contravenţia poate fi constatată în temeiul constatărilor personale ale agentului constatator şi nu necesită acumulare de probe; b) persoana acceptă constatările agentului constatator, ca fiind suficiente pentru demonstrarea vinovăţiei, şi recunoaşte săvârşirea contravenţiei; c) examinarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii ţin de competenţa agentului constatator; d) contravenţia nu este pasibilă de sancţiunea confiscării bunurilor în conformitate cu art.439⁷." Potrivit alineatului (3) al aceluiaşi articol, în cazul tragerii la răspundere contravenţională în condiţiile alineatului (1), agentul constatator emite o decizie prin care aplică o sancţiune egală cu o doime din minimul amenzii prevăzute pentru fapta comisă.

15. Textul "şi nu necesită acumularea de probe" contestat de autorul sesizării vizează prima condiţie care trebuie să fie îndeplinită pentru a se putea pune în mişcare procedura simplificată reglementată de articolul 451¹ alin.(1) din Codului contravenţional. Această condiţie se referă la natura contravenţiei şi modalitatea constatării ei. Astfel, procedura specială prevăzută de articolul 451¹ din Codul contravenţional poate fi aplicată doar pentru contravenţiile care: (i) pot fi constatate pe baza constatărilor personale ale agentului constatator şi (ii) constatarea lor nu necesită acumularea de probe.

16. În acest sens, Curtea observă că articolul 451¹ alin.(1) din Codul contravenţional este aplicabil în cazul unor contravenţii care, prin natura lor, pot fi constatate fără a fi acumulate probe suplimentare, fiind suficiente constatările personale ale agentului constatator. Totodată, constatările respective ale agentului constatator trebuie să fie acceptate de făptuitor ca fiind suficiente pentru demonstrarea vinovăţiei sale la săvârşirea contravenţiei, pe care o recunoaşte (art.451¹ alin.(1) lit.b) din Cod). Astfel, constatările personale ale agentului constatator constituie o condiţie îndeplinită a procedurii simplificate de examinare a faptei contravenţionale doar în cazul în care sunt întrunite, cumulativ, toate condiţiile prevăzute la articolul 451¹ alin.(1) din Codul contravenţional.

17. Totodată, Curtea menţionează că legislatorul a reglementat o procedură simplificată şi pentru cazurile în care constatarea faptei contravenţionale reclamă acumularea de probe. Astfel, potrivit articolului 451⁵ alin.(1) din Codul contravenţional, contravenientul care-şi recunoaşte integral vina poate încheia cu agentul constatator sau, după caz, cu procurorul un acord de colaborare, în schimbul unei pedepse reduse. Acordul de colaborare poate fi încheiat în orice moment al procesului contravenţional până la soluţionarea în fond a cauzei contravenţionale. Potrivit alineatului (4) al aceluiaşi articol, acumularea de probe încetează doar după încheierea acordului de colaborare, care, odată încheiat, nu mai poate fi retras de către contravenient.

18. Potrivit articolului 451⁵ alin.(3) din Codul contravenţional, agentul constatator sau, după caz, procurorul este obligat să refuze încheierea acordului de colaborare atunci când fapta nu constituie o contravenţie sau ar putea constitui o infracţiune.

19. Astfel, Curtea notează că, pentru contravenţiile a căror constatare presupune acumularea unor probe suplimentare, legislatorul a reglementat doar posibilitatea încheierii unui acord de colaborare (articolul 451⁵ din Cod), nu şi posibilitatea parcurgerii procedurii simplificate de constatare (articolul 451¹ din Cod). Totuşi, acest fapt este necesar pentru a le oferi agenţilor statului posibilitatea să acumuleze şi să cerceteze probe în cazul unei fapte complexe, care poate constitui infracţiune, sau când fapta nu constituie contravenţie.

20. Având în vedere cele menţionate, Curtea conchide că, sub aparenţa unor critici de contrarietate a prevederilor contestate cu articolul 20 din Constituţie, autorul sesizării ridică, de fapt, o problemă de interpretare a legii. Curtea nu a putut deduce din textul normei contestate faptul că agenţii constatatori au o putere discreţionară pentru a decide cu privire la punerea în mişcare a procedurii simplificate reglementate de articolul 451¹ alin.(1) din Codul contravenţional. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că aspectele legate de interpretarea şi de aplicarea legii nu ţin de competenţa Curţii Constituţionale (a se vedea DCC nr.27 din 24 februarie 2022, § 28).

21. Prin urmare, Curtea constată că sesizarea este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin.(1) lit.a), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea depusă de dl Adrian Lebedinschi, deputat în Parlamentul Republicii Moldova, pentru controlul constituţionalităţii textului "şi nu necesită acumularea de probe" din articolul 451¹ alin.(1) lit.a) din Codul contravenţional.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.