Decizie nr.162 din 06.11.2025 de inadmisibilitate a sesizării nr.193g/2025 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 53 lit.c) din Legea nr.158 din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public (suspendarea raporturilor de serviciu de către autoritatea publică)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.193g/2025 privind excepţia

de neconstituţionalitate a articolului 53 lit.c) din Legea

nr.158 din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia

publică şi statutul funcţionarului public

(suspendarea raporturilor de serviciu

de către autoritatea publică)

nr. 162  din  06.11.2025

 (în vigoare 06.11.2025) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 611-613 art.190 din 11.12.2025

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Sergiu LITVINENCO,

dlui Ion MALANCIUC,

dnei Viorica PUICA,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA, judecători,

cu participarea dnei Tatiana Brumă, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 1 septembrie 2025,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 6 noiembrie 2025, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 53 lit.(c) din Legea nr.158 din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, în redactarea anterioară Legii nr.179 din 3 iulie 2025 privind modificarea unor acte normative, ridicată de dna avocat Tatiana Guţu, în interesele dlui Mihail Bumbac, în dosarul nr.3-5067/2024, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul central.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de către dl judecător Gheorghe Mîţu de la Judecătoria Chişinău, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiului principal

3. La 5 iulie 2024, dl Mihail Bumbac, inspector principal în cadrul postului vamal ZEL Bălţi al Biroului vamal Nord, a fost învinuit de comiterea infracţiunii prevăzute la articolul 324 alin.(2) lit.b) (corupere pasivă de două sau mai multe persoane) din Codul penal şi i s-a aplicat arestul preventiv.

4. Prin ordinul directorului Serviciului Vamal din 5 iulie 2024 s-a dispus suspendarea raporturilor de serviciu cu dl Mihai Bumbac în legătură cu aplicarea măsurii preventive sub formă de arest.

5. Prin Încheierea Judecătoriei Chişinău, sediul Ciocana, dlui Mihai Bumbac i-a fost aplicată măsura preventivă - liberarea provizorie sub control judiciar.

6. La 30 septembrie 2024, pe baza articolelor 6 şi 40 din Legea nr.302/2017 cu privire la Serviciul Vamal şi a articolelor 51, 53 lit.c) şi 55 din Legea nr.158 din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, în redactarea anterioară Legii nr.179 din 3 iulie 2025, Serviciul Vamal a emis un ordin prin care, inter alia, a dispus suspendarea raporturilor de serviciu cu dl Mihail Bumbac, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti.

7. Ulterior, dl Mihail Bumbac a contestat în faţa instanţei ordinul de suspendare a raporturilor de serviciu.

8. În cadrul examinării acestei cauze, dna avocat Tatiana Guţu a ridicat, în interesele dlui Mihail Bumbac, excepţia de neconstituţionalitate a articolului 53 lit.c) din Legea nr.158 din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, în redactarea anterioară Legii nr.179 din 3 iulie 2025.

9. Printr-o încheiere din 2 iunie 2025, Judecătoria Chişinău a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a sesizat Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

10. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 21

Prezumţia nevinovăţiei

"Orice persoană acuzată de un delict este prezumată nevinovată până când vinovăţia sa va fi dovedită în mod legal, în cursul unui proces judiciar public, în cadrul căruia i s-au asigurat toate garanţiile necesare apărării sale."

Articolul 43

Dreptul la muncă şi la protecţia muncii

"(1) Orice persoană are dreptul la muncă, la libera alegere a muncii, la condiţii echitabile şi satisfăcătoare de muncă, precum şi la protecţia împotriva şomajului.

[...]"

Articolul 47

Dreptul la asistenţă şi protecţie socială

"(1) Statul este obligat să ia măsuri pentru ca orice om să aibă un nivel de trai decent, care să-i asigure sănătatea şi bunăstarea, lui şi familiei lui, cuprinzând hrana, îmbrăcămintea, locuinţa, îngrijirea medicală, precum şi serviciile sociale necesare.

[…]"

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

"(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii."

11. Prevederile relevante ale Legii nr.158 din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public sunt următoarele:

Articolul 53

Suspendarea raporturilor de serviciu de către autoritatea publică

"Raporturile de serviciu se suspendă de către autoritatea publică:

[…]

c) în cazul recunoaşterii în calitate de bănuit sau al emiterii în privinţa acestuia a unei ordonanţe de punere sub învinuire privind comiterea de către funcţionarul public a unei infracţiuni care ar prejudicia imaginea, prestigiul, interesele legale ale autorităţii publice sau legate de exercitarea atribuţiilor funcţiei publice pe care o deţine, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti;

[…]"

[Articolul 53 lit.c) în redactarea anterioară Legii nr.179 din 3 iulie 2025]

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului sesizării

12. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate a susţinut că suspendarea raporturilor de serviciu pentru o perioadă nedeterminată de către autoritatea publică încalcă prezumţia de nevinovăţie, dreptul la muncă şi la protecţia muncii, precum şi dreptul la un proces echitabil.

13. Prin urmare, autorul sesizării susţine că norma contestată contravine articolelor 21, 43, 47 şi 54 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

14. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine următoarele.

15. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în această cauză a unor prevederi din Legea cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

16. Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este formulată de subiectul căruia i s-a acordat acest drept, fiind ridicată de reprezentantul unei părţi în proces.

17. Obiectul excepţiei îl constituie articolul 53 lit.c) din Legea cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public în redactarea anterioară Legii nr.179 din 3 iulie 2025 privind modificarea unor acte normative.

18. Curtea reţine că articolul 53 lit.c) din Legea nr.158 din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public în redactarea anterioară Legii nr.179 din 3 iulie 2025 a constituit baza legală pentru emiterea de către Serviciul Vamal a ordinului de suspendare din funcţie a dlui Mihail Bumbac. Aşadar, Curtea admite că prevederea contestată ar putea fi aplicată în circumstanţele particulare ale cauzei în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.

19. Curtea constată că articolul 53 lit.c) din Legea cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, în redactarea anterioară Legii nr.179 din 3 iulie 2025 privind modificarea unor acte normative, a făcut obiectul controlului de constituţionalitate în Decizia nr.148 din 21 noiembrie 2024. În această Decizie, Curtea a stabilit că articolul 53 lit.c) din Legea cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public nu instituie o ingerinţă în articolele 43 şi 54 din Constituţie, între altele, pentru următoarele considerente. Suspendarea din funcţie pe baza normei contestate nu intervine în mod automat în toate cazurile în care începe urmărirea penală în privinţa unui funcţionar public. În acest sens, norma contestată îi acordă autorităţii publice prerogativa de a suspenda raporturile de serviciu dacă infracţiunea de care este bănuit sau învinuit funcţionarul public: i) poate prejudicia imaginea, prestigiul, interesele legale ale autorităţii publice sau ii) are legătură cu exercitarea atribuţiilor funcţiei publice pe care persoana o deţine. Astfel, norma în discuţie nu-i permite autorităţii publice să suspende raporturile de serviciu în cazul intentării oricărei cauze penale în privinţa funcţionarului public (a se vedea, a contrario, HCC nr.6 din 3 martie 2016, § 95). Totodată, ordinul autorităţii publice cu privire la suspendarea din funcţie constituie un act administrativ individual care poate fi contestat pe baza Codului administrativ. Astfel, funcţionarul public poate pune în discuţie dacă suspendarea sa din funcţie pe baza articolului contestat este precedată de recunoaşterea sa în calitate de bănuit sau emiterea unei ordonanţe de punere sub învinuire privind comiterea de către acesta a unei infracţiuni care ar prejudicia imaginea, prestigiul, interesele legale ale autorităţii publice sau legate de exercitarea atribuţiilor funcţiei publice pe care o deţine. Prin urmare, există garanţii împotriva unui eventual arbitrariu din partea autorităţii publice. De asemenea, deşi Legea nu prevede un termen maxim pentru suspendarea din funcţie a funcţionarului public, durata sa exactă poate fi determinată prin raportare la articolul 53 lit.c) din Lege, care prevede o condiţie ulterioară reprezentată de pronunţarea unei decizii definitive în cauza penală şi care conduce, potrivit textului normei, la încetarea suspendării. Astfel, măsura suspendării din funcţie pe baza normei contestate se dispune până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti. În cazurile în care motivele ce au provocat suspendarea raporturilor de serviciu încetează, funcţionarul public este reîncadrat în funcţia publică exercitată înainte de suspendare sau într-o funcţie publică echivalentă vacantă ori temporar vacantă dacă cea anterioară nu mai există, cu excepţia situaţiei în care autoritatea publică a fost lichidată (a se vedea articolul 55 alin.(1) din Lege) (a se vedea §§ 21-24 din DCC nr.148 din 21 noiembrie 2024).

20. De principiu, această situaţie nu poate să constituie un impediment pentru a solicita controlul de constituţionalitate. În asemenea cazuri, Curtea trebuie să verifice dacă sesizarea conţine argumente noi sau dacă există circumstanţe de ordin general care să justifice o altă soluţie privind admisibilitatea (a se vedea DCC nr.25 din 2 martie 2020, § 19; DCC nr.42 din 1 aprilie 2021, §18).

21. Autorul excepţiei a susţinut că prevederile contestate încalcă articolele 21 (prezumţia nevinovăţiei), 43 (dreptul la muncă şi la protecţia muncii), 47 (dreptul la asistenţă şi protecţie socială) şi 54 (restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi) din Constituţie.

22. Analizând argumentele privind încălcarea articolului 43 din Constituţie, Curtea observă că autorul sesizării nu a formulat alte critici de neconstituţionalitate, distincte de cele examinate anterior de Curte în Decizia nr.148 din 21 noiembrie 2024. Prin urmare, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate este una repetată în acest capăt al său. Având în vedere faptul că nu au intervenit elemente noi care să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele menţionate în Decizia nr.148 din 21 noiembrie 2024 sunt valabile şi în prezenta cauză.

23. Referitor la incidenţa articolului 21 din Constituţie, Curtea reţine că prevederile contestate nu-i impun Serviciului Vamal să se pronunţe asupra vinovăţiei sau nevinovăţiei persoanei şi nici asupra răspunderii sale penale, acestea fiind chestiuni a căror soluţionare ţine de competenţa instanţelor judecătoreşti. Prin urmare, articolul 21 din Constituţie nu este incident (a se vedea DCC nr.126 din 10 octombrie 2023, § 43).

24. Cu privire la incidenţa articolului 47 din Constituţie, Curtea reţine că autorul sesizării nu a prezentat argumente pentru a demonstra că dispoziţia contestată îi afectează dreptul la asistenţă şi protecţie socială. Curtea reiterează că simpla trimitere la o prevedere constituţională nu poate fi considerată o critică de neconstituţionalitate veritabilă dacă nu este fundamentată pe argumente privind incidenţa acesteia. Dacă ar proceda la examinarea fondului sesizărilor formulate de o asemenea manieră, Curtea Constituţională i-ar înlocui pe autori în invocarea argumentelor de neconstituţionalitate şi ar efectua un control din oficiu (a se vedea DCC nr.109 din 13 iulie 2021, § 24).

25. De asemenea, Curtea menţionează că Serviciul Vamal este parte componentă a sistemului organelor securităţii statului şi deţine competenţe precise în asigurarea securităţii economice a statului. În acest sens, Serviciul Vamal are misiunea de a contribui la prevenirea şi combaterea spălării banilor, la combaterea terorismului internaţional, traficului ilicit de droguri, armament şi muniţii, precum şi de a efectua controlul şi supravegherea vamală, pentru prevenirea, depistarea şi combaterea contrabandei, a eschivării de la achitarea drepturilor de import/export etc. Pentru asigurarea funcţionării eficiente a Serviciului Vamal, legislatorul a adoptat o legislaţie specială, a acordat funcţionarilor vamali calitatea de funcţionari publici cu statut special, grade speciale şi a înaintat faţă de aceştia cerinţe de accedere şi promovare în funcţie, a stabilit restricţii şi incompatibilităţi şi garanţii de exercitare a funcţiilor publice. Aşadar, norma contestată care prevede suspendarea din funcţie a funcţionarului vamal bănuit sau învinuit de comiterea unor infracţiuni care au legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu reprezintă o măsură care are natura de a ocroti imaginea, prestigiul şi interesele legale ale autorităţii publice, i.e. ale Serviciului Vamal.

26. Prin urmare, pe baza celor menţionate mai sus, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 27 alineatele (2), (3) literele b) şi f) şi (4) lit.d), 37 şi 40 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 53 lit.(c) din Legea nr.158 din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, în redactarea anterioară Legii nr.179 din 3 iulie 2025 privind modificarea unor acte normative, ridicată de dna avocat Tatiana Guţu, în interesele dlui Mihail Bumbac, în dosarul nr.3-5067/2024, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul central.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.