Acte judiciare

Decizie nr.166 din 13.11.2025 de inadmisibilitate a sesizărilor nr.181g/2025, nr.184g/2025, nr.204g/2025 şi nr.212g/2025 privind excepţiile de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolele 18 alin.(1) şi 19 alineatele (2), (3), (6) şi (7) din Legea nr.252 din 17 august 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi procurorilor şi modificarea unor acte normative (evaluarea extraordinară a judecătorilor [2])

Tipul documentului: Acte judiciare
Data adoptării: 13.11.2025

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizărilor nr.181g/2025, nr.184g/2025, nr.204g/2025

şi nr. 212g/2025 privind excepţiile de neconstituţionalitate a unor

prevederi din articolele 18 alin.(1) şi 19 alineatele (2), (3), (6) şi (7)

din Legea nr.252 din 17 august 2023 privind evaluarea externă a

judecătorilor şi procurorilor şi modificarea unor acte normative

(evaluarea extraordinară a judecătorilor [2])

nr. 166 din 13.11.2025

(în vigoare 13.11.2025)

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 611-613 art.194 din 11.12.2025

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Liuba ŞOVA, preşedinte de şedinţă,

dlui Sergiu LITVINENCO,

dlui Ion MALANCIUC,

dnei Viorica PUICA,

dlui Nicolae ROŞCA, judecători,

cu participarea dlui Cristian Rotaru, asistent judiciar,

Având în vedere sesizările înregistrate la 7 august 2025, la 12 august 2025, la 24 septembrie 2025 şi, respectiv, la 8 octombrie 2025,

Examinând admisibilitatea sesizărilor menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 13 noiembrie 2025, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizările privind excepţiile de neconstituţionalitate a unor prevederi din Legea nr.252 din 17 august 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi procurorilor şi modificarea unor acte normative, după cum urmează:

(a) textul "doar dacă probează că a fost în imposibilitate de a le prezenta anterior" din articolul 18 alin.(1);

(b) textele "termen de cel mult 30 de zile" şi "depunerea cererii de recuzare cu rea-credinţă în mod repetat, abuziv, cu scopul de a tergiversa procesul de examinare a contestaţiei" din articolul 19 alin.(2);

(d) textul "[î]n perioada examinării contestaţiei, judecătorul vizat nu poate emite acte judecătoreşti de dispoziţie" din articolul 19 alin.(3);

(e) textul "Curtea Supremă de Justiţie admite contestaţia doar dacă constată că, în cadrul procedurii de evaluare, au fost admise erori procedurale grave care afectează caracterul echitabil al procedurii de evaluare sau că există circumstanţe de fapt care puteau duce la promovarea sau nepromovarea evaluării" din articolul 19 alin.(6);

(f) textul "[d]ecizia Curţii Supreme de Justiţie este irevocabilă din momentul emiterii" din articolul 19 alin.(7),

ridicate de dl avocat Petru Balan, în interesele dnei Ala Malîi, în dosarul nr.3-6/2025, în interesele dlui Dorin Dulghieru, în dosarul nr.3-8/2025, şi în interesele dnei Oxana Mironov, în dosarul nr.3-13/2025, precum şi de dl Grigore Daşchevici, parte în dosarul nr.3-12/2025, toate pendinte la Curtea Supremă de Justiţie.

2. Sesizările privind excepţiile de neconstituţionalitate au fost trimise la Curtea Constituţională de dnele judecătoare Stela Procopciuc, Diana Stănilă, Stella Bleşceaga şi de dnii judecători Ion Munteanu şi Vladislav Gribincea, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

3. Având în vedere identitatea de obiect a sesizărilor care stau la baza criticilor de neconstituţionalitate, pe baza pct.18 din Regulamentul privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională, Curtea a decis conexarea lor într-un singur dosar, căruia i-a atribuit numărul 181g/2025.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiilor principale

Circumstanţele cauzei nr.3-6/2025 (sesizarea nr.181g/2025)

4. Doamna Ala Malîi, judecătoare la Curtea de Apel Centru, este subiect al evaluării externe a judecătorilor, pe baza mecanismului instituit prin Legea nr.252 din 17 august 2023. În acest sens, Consiliul Superior al Magistraturii i-a trimis Comisiei de evaluare informaţiile referitoare la dna Ala Malîi, în calitate de judecătoare la Curtea de Apel Centru.

5. La 25 martie 2025, Comisia de evaluare a aprobat Raportul de evaluare¹ şi i-a propus Consiliului Superior al Magistraturii să constate nepromovarea evaluării de către dna Ala Malîi.

______________________

¹Raportul Comisiei de evaluare nu a fost publicat.

6. Prin Hotărârea nr.285/24 din 11 iunie 20252², Consiliul Superior al Magistraturii a acceptat raportul Comisiei, a constatat nepromovarea evaluării, a dispus eliberarea din funcţie a dnei Ala Malîi şi a privat-o de dreptul de a exercita funcţia de judecător şi alte funcţii de demnitate publică timp de 5 ani, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii.

______________________

²Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nu a fost publicată.

7. Nefiind de acord cu hotărârea menţionată, dna Ala Malîi a contestat-o în faţa Curţii Supreme de Justiţie.

8. În cadrul procedurii de examinare a contestaţiei, dl avocat Petru Balan a ridicat, în interesele dnei Ala Malîi, excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din Legea nr.252 din 17 august 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi procurorilor şi modificarea unor acte normative, menţionate la § 1 literele (b) şi (d)-(f), precum şi a textului "în termen de 15 zile de la recepţionarea prin poştă electronică a actului respectiv" din articolul 19 alin.(1) din aceeaşi Lege.

9. Printr-o încheiere din 1 august 2025, Curtea Supremă de Justiţie a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate a normelor menţionate la § 1 literele (b) şi (d)-(f). Totodată, Curtea Supremă de Justiţie a respins cererea în partea referitoare la textul "în termen de 15 zile de la recepţionarea prin poştă electronică a actului respectiv" din articolul 19 alin.(1) din Legea nr.252 din 17 august 2023, reţinând inaplicabilitatea acestei prevederi în cauza judecată. Curtea Supremă de Justiţie a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

Circumstanţele cauzei nr.3-8/2025 (sesizarea nr.184g/2025)

10. Domnul Dorin Dulghieru, judecător la Curtea de Apel Centru, este subiect al evaluării externe a judecătorilor, pe baza mecanismului instituit prin Legea nr.252 din 17 august 2023. În acest sens, Consiliul Superior al Magistraturii i-a trimis Comisiei de evaluare informaţiile referitoare la dl Dorin Dulghieru, în calitate de judecător la Curtea de Apel Centru.

11. La 15 aprilie 2025, Comisia de evaluare a aprobat Raportul de evaluare³ şi i-a propus Consiliului Superior al Magistraturii să constate nepromovarea evaluării de către dl Dorin Dulghieru.

______________________

³Raportul Comisiei de evaluare nu a fost publicat.

12. Prin Hotărârea nr.326/26 din 20 iunie 2025⁴, Consiliul Superior al Magistraturii a acceptat raportul Comisiei, a constatat nepromovarea evaluării, a dispus eliberarea din funcţie a dlui Dorin Dulghieru şi l-a privat de dreptul de a exercita funcţia de judecător şi alte funcţii de demnitate publică timp de 6 ani, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii.

______________________

⁴Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nu a fost publicată.

13. Nefiind de acord cu hotărârea menţionată, dl Dorin Dulghieru a contestat-o în faţa Curţii Supreme de Justiţie.

14. În cadrul procedurii de examinare a contestaţiei, dl avocat Petru Balan a ridicat, în interesele dlui Dorin Dulghieru, excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din Legea nr.252 din 17 august 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi procurorilor şi modificarea unor acte normative, menţionate la § 1 literele (a)-(b) şi (d)-(f), precum şi a textului "în termen de 15 zile de la recepţionarea prin poştă electronică a actului respectiv" din articolul 19 alin.(1) din aceeaşi Lege.

15. Printr-o încheiere din 4 august 2025, Curtea Supremă de Justiţie a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate a normelor menţionate la § 1 literele (a)-(b) şi (d)-(f). Totodată, Curtea Supremă de Justiţie a respins cererea în partea referitoare la textul "în termen de 15 zile de la recepţionarea prin poştă electronică a actului respectiv" din articolul 19 alin.(1) din Legea nr.252 din 17 august 2023. Curtea Supremă de Justiţie a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

Circumstanţele cauzei nr.3-13/2025 (sesizarea nr.204g/2025)

16. Doamna Oxana Mironov, judecătoare la Curtea de Apel Nord, este subiect al evaluării externe a judecătorilor, pe baza mecanismului instituit prin Legea nr.252 din 17 august 2023. În acest sens, Consiliul Superior al Magistraturii i-a trimis Comisiei de evaluare informaţiile referitoare la dna Oxana Mironov, în calitate de judecătoare la Curtea de Apel Nord.

17. La 8 iulie 2025, Comisia de evaluare a aprobat Raportul de evaluare⁵ şi i-a propus Consiliului Superior al Magistraturii să constate nepromovarea evaluării de către dna Oxana Mironov.

______________________

⁵Raportul Comisiei de evaluare nu a fost publicat.

18. Prin Hotărârea nr.396/31 din 22 iulie 2025⁶, Consiliul Superior al Magistraturii a acceptat raportul Comisiei, a constatat nepromovarea evaluării, a dispus eliberarea din funcţie a dnei Oxana Mironov şi a privat-o de dreptul de a exercita funcţia de judecător şi alte funcţii de demnitate publică timp de 6 ani, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii.

______________________

⁶Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nu a fost publicată.

19. Nefiind de acord cu hotărârea menţionată, dna Oxana Mironov a contestat-o în faţa Curţii Supreme de Justiţie.

20. În cadrul procedurii de examinare a contestaţiei, dl avocat Petru Balan a ridicat, în interesele dnei Oxana Mironov, excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din Legea nr.252 din 17 august 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi procurorilor şi modificarea unor acte normative, menţionate la § 1 literele (b) şi (d)-(f).

21. Printr-o încheiere din 12 septembrie 2025, Curtea Supremă de Justiţie a admis cererea de ridicare a excepţiei de neconstituţionalitate a normelor menţionate la § 1 literele (b) şi (d)-(f). Curtea Supremă de Justiţie a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

Circumstanţele cauzei nr.3-12/2025 (sesizarea nr.212g/2025)

22. Domnul Grigore Daşchevici, judecător la Curtea de Apel Centru, este subiect al evaluării externe a judecătorilor, pe baza mecanismului instituit prin Legea nr.252 din 17 august 2023. În acest sens, Consiliul Superior al Magistraturii i-a trimis Comisiei de evaluare informaţiile referitoare la dl Grigore Daşchevici, în calitate de judecător la Curtea de Apel Centru.

23. La 7 mai 2025, Comisia de evaluare a aprobat Raportul de evaluare⁷ şi i-a propus Consiliului Superior al Magistraturii să constate nepromovarea evaluării de către dl Grigore Daşchevici.

______________________

⁷Raportul Comisiei de evaluare nu a fost publicat.

24. Prin Hotărârea nr.368/30 din 15 iulie 2025⁸, Consiliul Superior al Magistraturii a acceptat raportul Comisiei, a constatat nepromovarea evaluării, a dispus eliberarea din funcţie a dlui Grigore Daşchevici şi l-a privat de dreptul de a exercita funcţia de judecător şi alte funcţii de demnitate publică timp de 6 ani, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii.

______________________

⁸Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nu a fost publicată.

25. Nefiind de acord cu hotărârea menţionată, dl Grigore Daşchevici a contestat-o în faţa Curţii Supreme de Justiţie.

26. În cadrul procedurii de examinare a contestaţiei, dl Grigore Daşchevici a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din Legea nr.252 din 17 august 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi procurorilor şi modificarea unor acte normative, menţionate la § 1 literele (b)-(f).

27. Printr-o încheiere din 2 octombrie 2025, Curtea Supremă de Justiţie a admis cererea de ridicare a excepţiei de neconstituţionalitate a normelor menţionate la § 1 literele (b)-(f). Curtea Supremă de Justiţie a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

28. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 1

Statul Republica Moldova

"[...]

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate."

Articolul 4

Drepturile şi libertăţile omului

"(1) Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile omului se interpretează şi se aplică în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care Republica Moldova este parte.

(2) Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte şi legile ei interne, prioritate au reglementările internaţionale."

Articolul 6

Separaţia şi colaborarea puterilor

"În Republica Moldova puterea legislativă, executivă şi judecătorească sunt separate şi colaborează în exercitarea prerogativelor ce le revin, potrivit prevederilor Constituţiei."

Articolul 7

Constituţia, Lege Supremă

"Constituţia Republicii Moldova este Legea ei Supremă. Nici o lege şi niciun alt act juridic care contravine prevederilor Constituţiei nu are putere juridică."

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nicio lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"[...]

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

Articolul 26

Dreptul la apărare

"(1) Dreptul la apărare este garantat.

(2) Fiecare om are dreptul să reacţioneze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale.

[...]"

Articolul 43

Dreptul la muncă şi la protecţia muncii

"(1) Orice persoană are dreptul la muncă, la libera alegere a muncii, la condiţii echitabile şi satisfăcătoare de muncă, precum şi la protecţia împotriva şomajului.

(2) Salariaţii au dreptul la protecţia muncii. Măsurile de protecţie privesc securitatea şi igiena muncii, regimul de muncă al femeilor şi al tinerilor, instituirea unui salariu minim pe economie, repaosul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiţii grele, precum şi alte situaţii specifice.

[...]"

Articolul 53

Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică

"(1) Persoana vătămată într-un drept al său de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptăţită să obţină recunoaşterea dreptului pretins, anularea actului şi repararea pagubei.

(2) Statul răspunde patrimonial, potrivit legii, pentru prejudiciile cauzate prin erorile săvârşite în procesele penale de către organele de anchetă şi instanţele judecătoreşti."

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

"(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii."

Articolul 76

Intrarea în vigoare a legii

"Legea se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi intră în vigoare la data publicării sau la data prevăzută în textul ei. Nepublicarea legii atrage inexistenţa acesteia."

Articolul 102

Actele Guvernului

"(1) Guvernul adoptă hotărâri, ordonanţe şi dispoziţii.

(2) Hotărârile se adoptă pentru organizarea executării legilor.

(3) Ordonanţele se emit în condiţiile articolului 106².

(4) Hotărârile şi ordonanţele adoptate de Guvern se semnează de Prim-ministru, se contrasemnează de miniştrii care au obligaţia punerii lor în executare şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Nepublicarea atrage inexistenţa hotărârii sau ordonanţei.

(5) Dispoziţiile se emit de Prim-ministru pentru organizarea activităţii interne a Guvernului."

Articolul 116

Statutul judecătorilor

"(1) Judecătorii instanţelor judecătoreşti sunt independenţi, imparţiali şi inamovibili, potrivit legii.

(2) Judecătorii instanţelor judecătoreşti se numesc în funcţie, în condiţiile legii, până la atingerea plafonului de vârstă, de către Preşedintele Republicii Moldova, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Preşedintele Republicii Moldova poate respinge o singură dată candidatura propusă de către Consiliul Superior al Magistraturii.

[Art.116 alin.(3),(4) abrogate prin Legea nr.120 din 23.09.2021, în vigoare 01.04.2022]

(5) Deciziile privind numirea judecătorilor şi cariera acestora trebuie să fie adoptate în baza unor criterii obiective, bazate pe merit, şi a unei proceduri transparente, în condiţiile legii. Promovarea sau transferul judecătorilor se face doar cu acordul acestora.

(5¹) Judecătorii au doar imunitate funcţională în condiţiile legii.

(6) Sancţionarea judecătorilor se face în conformitate cu legea.

(7) Funcţia de judecător este incompatibilă cu exercitarea oricărei alte funcţii retribuite, cu excepţia activităţii didactice şi ştiinţifice."

Articolul 119

Folosirea căilor de atac

"Împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi organele de stat competente pot exercita căile de atac, în condiţiile legii."

Articolul 131

Bugetul public naţional

"[...]

(4) Orice propunere legislativă sau amendament care atrag majorarea sau reducerea veniturilor bugetare sau împrumuturilor, precum şi majorarea sau reducerea cheltuielilor bugetare pot fi adoptate numai după ce sunt acceptate de Guvern.

[...]"

29. Prevederile relevante ale Legii nr.252 din 17 august 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi procurorilor şi modificarea unor acte normative sunt următoarele:

Articolul 18

Examinarea rezultatelor evaluării de către Consiliul Superior al

Magistraturii sau de către Consiliul Superior al Procurorilor

"(1) Consiliul Superior al Magistraturii sau, după caz, Consiliul Superior al Procurorilor examinează rezultatele evaluării în şedinţă, în baza dosarului de evaluare recepţionat de la comisia de evaluare. Subiectul evaluării poate prezenta informaţii suplimentare pe care le consideră relevante doar dacă probează că a fost în imposibilitate de a le prezenta anterior. Reprezentantul comisiei de evaluare şi subiectul evaluării, în persoană, sunt în drept să îşi prezinte poziţia.

[...]"

Articolul 19

Contestarea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii

sau a Consiliului Superior al Procurorilor

"(1) Prin derogare de la prevederile Codului administrativ, hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii sau, după caz, a Consiliului Superior al Procurorilor poate fi contestată de către subiectul evaluării sau de către comisia de evaluare în termen de 15 zile de la recepţionarea prin poştă electronică a actului respectiv.

(2) Contestaţia se depune la Curtea Supremă de Justiţie şi se examinează în termen de cel mult 30 de zile de un complet de judecată format din 3 judecători care au promovat evaluarea. Nu se admite recuzarea întregului complet de judecată, precum şi depunerea cererii de recuzare cu rea-credinţă în mod repetat, abuziv, cu scopul de a tergiversa procesul de examinare a contestaţiei.

(3) Depunerea contestaţiei suspendă executarea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii sau, după caz, a Consiliului Superior al Procurorilor. În perioada examinării contestaţiei, judecătorul vizat nu poate emite acte judecătoreşti de dispoziţie, iar procurorul vizat nu poate emite acte procesuale pentru realizarea atribuţiilor prevăzute la art.52 alin.(1) pct.22), 23), 25) şi la art.53¹ alin.(2) lit.c)–d) şi h) din Codul de procedură penală nr.122/2003.

(4) Contestaţia se examinează în şedinţă publică, la care sunt invitaţi, pentru prezentarea poziţiei, subiectul evaluării, reprezentantul consiliului respectiv şi reprezentantul comisiei de evaluare.

(5) Curtea Supremă de Justiţie:

1) respinge contestaţia;

2) admite contestaţia şi:

a) dispune, o singură dată, reluarea procedurii de evaluare de către comisia de evaluare;

b) dispune, o singură dată, reluarea procedurii de evaluare de către consiliul respectiv;

c) constată promovarea sau nepromovarea evaluării în cazul anulării hotărârii consiliului respectiv emise după reluarea procedurii de evaluare.

(6) Curtea Supremă de Justiţie admite contestaţia doar dacă constată că, în cadrul procedurii de evaluare, au fost admise erori procedurale grave care afectează caracterul echitabil al procedurii de evaluare sau că există circumstanţe de fapt care puteau duce la promovarea sau nepromovarea evaluării.

(7) Decizia Curţii Supreme de Justiţie este irevocabilă din momentul emiterii. Decizia se consideră emisă din momentul plasării acesteia pe pagina web oficială a Curţii Supreme de Justiţie şi se notifică participanţilor în termen de 5 zile de la data emiterii."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorilor excepţiilor de neconstituţionalitate

30. Referitor la textul "doar dacă probează că a fost în imposibilitate de a le prezenta anterior" din articolul 18 alin.(1) din Legea nr.252 din 17 august 2023, autorul sesizării nr.184g/2025 consideră, în linii generale, că procedurile stabilite în faţa Consiliului Superior al Magistraturii sunt extrem de rigide în materia termenului de examinare şi limitează posibilitatea subiecţilor evaluării de a se apăra. Totodată, prevederile contestate creează riscul ca dreptul la apărare şi caracterul echitabil al procedurilor să devină iluzorii şi ineficiente. Prin urmare, textul criticat contravine articolelor 7, 20 şi 26 din Constituţie.

31. Referitor la textul "un complet de judecată format din 3 judecători" din articolul 19 alin.(2) din Legea nr.252 din 17 august 2023, autorul sesizării nr.212g/2025 susţine că acesta contravine articolului 20 din Constituţie, deoarece are un caracter limitativ în raport cu prevederile Codului administrativ. Potrivit autorului, la examinarea contestaţiilor în baza Legii nr.252 din 17 august 2023, Curtea Supremă de Justiţie nu poate decide judecarea acestor cauze în complete de 5 sau, după caz, de 9 judecători, spre deosebire de alte categorii de litigii. Totodată, autorul excepţiei afirmă că judecarea contestaţiei într-un complet de 3 judecători trezeşte dubii referitoare la imparţialitatea completului de judecată al Curţii Supreme de Justiţie şi la unele influenţe instituţionale din partea Consiliului Superior al Magistraturii asupra magistraţilor.

32. Cu referire la articolul 19 alin.(6) din Legea nr.252 din 17 august 2023, autorii sesizărilor susţin că la exercitarea controlului judecătoresc Curtea Supremă de Justiţie nu are competenţa să verifice dacă Consiliul Superior al Magistraturii a justificat în mod suficient severitatea interdicţiilor aplicate şi, după caz, să le modifice.

33. Autorii sesizărilor menţionează că exercitarea controlului judiciar al "erorilor procedurale grave care afectează caracterul echitabil al procedurii de evaluare" şi al "circumstanţelor de fapt care puteau duce la promovarea sau nepromovarea evaluării" fără posibilitatea instanţei de a verifica proporţionalitatea şi caracterul justificat al duratei interdicţiei de a ocupa o funcţie de demnitate publică de către subiectul evaluat negativ (de la 5 la 7 ani) contravine articolului 20 din Constituţie. În opinia autorilor, limitarea controlului judecătoresc al actelor administrative ale Consiliului Superior al Magistraturii nu se încadrează în standardul constituţional prevăzut la articolul 53 alin.(1) din Constituţie.

34. Referitor la textul "[d]ecizia Curţii Supreme de Justiţie este irevocabilă din momentul emiterii" din articolul 19 alin.(7) din Legea nr.252 din 17 august 2023, autorii excepţiilor consideră că acesta contravine articolului 119 din Constituţie, care garantează dreptul la o cale de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti.

35. Referitor la textul "[î]n perioada examinării contestaţiei, judecătorul vizat nu poate emite acte judecătoreşti de dispoziţie" din articolul 19 alin.(3) din Legea nr.252 din 17 august 2023, autorii sesizărilor afirmă că, deşi proiectul de lege care a vizat modificările normative contestate are un impact în privinţa cheltuielilor bugetare şi activităţii Curţii Supreme de Justiţie, Guvernul nu a adoptat un aviz la proiectul de lege printr-o hotărâre de guvern, ci printr-o decizie protocolară. În acest sens, autorii consideră că au fost încălcate articolele 76, 102 şi 131 alin.(4) din Constituţie. În acelaşi timp, prevederile contestate nu sunt previzibile şi nu sunt formulate cu suficientă precizie, fapt care contravine articolului 23 alin.(2) din Constituţie.

36. Mai mult, cu referire la articolele 43 şi 116 din Constituţie, autorii mai afirmă că scopul real al instituirii interdicţiei de a pronunţa acte judecătoreşti în perioada examinării contestaţiei este de a înlătura unii judecători de la procedurile judiciare aflate în curs de examinare, nu cel de a eficientiza mecanismele de monitorizare şi evaluare. În opinia autorilor, prin adoptarea acestor prevederi, există o ingerinţă directă în activitatea de administrare a justiţiei, fapt care afectează principiul independenţei judecătorilor.

B. Aprecierea Curţii

37. Examinând admisibilitatea sesizărilor privind excepţiile de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

38. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea privind evaluarea externă a judecătorilor şi procurorilor şi modificarea unor acte normative, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

39. Sesizările privind excepţiile de neconstituţionalitate au fost ridicate de părţile în proces. Astfel, Curtea constată că excepţiile sunt formulate de subiectele cărora li s-a acordat acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

40. Obiecte ale excepţiilor de neconstituţionalitate sunt prevederile menţionate la § 1 de mai sus. Prevederile enumerate la § 1 literele (a)-(b) şi (d)-(e) nu au mai fost supuse controlului de constituţionalitate.

41. Totodată, Curtea constată că textul "de un complet de judecată format din 3 judecători" din articolul 19 alin.(2) şi textul "[d]ecizia Curţii Supreme de Justiţie este irevocabilă din momentul emiterii" din articolul 19 alin.(7) din Legea nr.252 din 17 august 2023 au constituit anterior obiecte ale controlului constituţionalităţii din perspectiva aceloraşi critici de neconstituţionalitate, i.e. existenţa dubiilor referitoare la imparţialitatea completului de judecată al Curţii Supreme de Justiţie, precum şi lipsa căilor de atac împotriva deciziei instanţei supreme. În acest sens, Curtea a pronunţat Decizia nr.153 din 23 octombrie 2025.

42. Referitor la textul "de un complet de judecată format din 3 judecători" din articolul 19 alin.(2) din Legea nr.252 din 17 august 2023, Curtea a menţionat că, potrivit Constituţiei, legislatorul are prerogativa de a reglementa, prin lege organică, organizarea şi funcţionarea instanţelor judecătoreşti şi a contenciosului administrativ (articolul 72 alin.(3) lit.e)), precum şi procedura de judecare a cauzelor (articolul 115 alin.(4)). În exercitarea acestor prerogative, legislatorul a prevăzut că contestaţiile împotriva hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii sau, după caz, a Consiliului Superior al Procurorilor se depun la Curtea Supremă de Justiţie şi se examinează "[...] de un complet de judecată format din 3 judecători care au promovat evaluarea" (a se vedea articolul 19 alin.(2) din Legea nr.252 din 17 august 2023). Curtea a notat că persoana supusă evaluării, în caz de dezacord cu decizia de nepromovare a Consiliului Superior al Magistraturii, poate contesta hotărârea consiliului respectiv la Curtea Supremă de Justiţie, care este, potrivit articolului 115 alin.(1) din Constituţie, instanţa judecătorească supremă din Republica Moldova. De asemenea, Curtea a notat că dispoziţiile constituţionale prin care judecătorilor li se conferă independenţă, imparţialitate şi inamovibilitate în exerciţiul funcţiei (articolul 116 alin.(1) din Constituţie) împreună cu exigenţele referitoare la abilităţile şi experienţele profesionale impuse judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie (a se vedea articolul 7 din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie) asigură, la modul abstract, subiectele evaluării cu garanţiile unui proces echitabil. În acelaşi timp, Curtea a reţinut că, în eventualitatea unor circumstanţe care ar putea trezi dubii referitoare la imparţialitatea unui judecător care participă la examinarea cauzei, părţile procesului dispun de instrumente procedurale suficiente pentru a înlătura magistratul incompatibil de la judecarea cauzei. Din acest motiv, Curtea nu a considerat incident articolul 20 din Constituţie (a se vedea DCC nr.153 din 23 octombrie 2025, §§ 24-25).

43. Referitor la textul "[d]ecizia Curţii Supreme de Justiţie este irevocabilă din momentul emiterii" din articolul 19 alin.(7) din Legea nr.252 din 17 august 2023, Curtea a reafirmat că nici Constituţia, nici Convenţia Europeană a Drepturilor Omului nu garantează dreptul la exercitarea căilor de atac în toate procedurile judiciare. Articolul 119 din Constituţie stabileşte că împotriva hotărârilor judecătoreşti părţile interesate pot exercita căile de atac "în condiţiile legii". Dreptul la un dublu grad de jurisdicţie, garantat de articolul 2 § 1 din Protocolul nr.7 la Convenţia Europeană, se referă doar la unele cazuri din materia penală. De asemenea, în cauza Xhoxhaj v. Albania, 9 februarie 2021, §§ 240-246, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că procedurile de verificare extraordinară a integrităţii judecătorilor şi a procurorilor nu au putut fi asimilate unei acuzaţii în materie penală din perspectiva articolului 6 § 1 din Convenţia Europeană. Cu referire la gradul de severitate al măsurilor prevăzute în cazul nepromovării evaluării, Curtea a reţinut că eliberarea din funcţie reprezintă o sancţiune caracteristică unei abateri disciplinare şi, în acest caz, nu poate fi calificată ca o pedeapsă. Totodată, Curtea a reiterat că dreptul la un dublu grad de jurisdicţie se realizează în condiţiile legii şi, prin urmare, este de competenţa legislatorului să instituie numărul căilor de atac şi condiţiile în care acestea pot fi exercitate, cu respectarea prevederilor Constituţiei. Prin urmare, Curtea nu a constatat incidenţa articolului 119 din Constituţie (a se vedea DCC nr.153 din 23 octombrie 2025, §§ 28-30 şi jurisprudenţa citată acolo).

44. Aşadar, întrucât nu au intervenit elemente noi care să facă necesară reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în decizia menţionată referitoare la aceste capete din sesizări îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

45. În ceea ce urmează, Curtea va analiza aplicabilitatea celorlalte capete din sesizări în cauzele în care au fost ridicate excepţiile de neconstituţionalitate.

46. Excepţiile de neconstituţionalitate au fost ridicate în cadrul a patru cauze cu privire la examinarea contestaţiilor împotriva deciziilor Consiliului Superior al Magistraturii privind acceptarea raportului de nepromovare a evaluării externe de către dnele judecătoare Ala Malîi şi Oxana Mironov, precum şi de dnii judecători Dorin Dulghieru şi Grigore Daşchevici. Curtea admite că textele: (i) "doar dacă probează că a fost în imposibilitate de a le prezenta anterior" din articolul 18 alin.(1); (ii) "termen de cel mult 30 de zile" din articolul 19 alin.(2); (iii) "[î]n perioada examinării contestaţiei, judecătorul vizat nu poate emite acte judecătoreşti de dispoziţie" din articolul 19 alin.(3); (iv) "Curtea Supremă de Justiţie admite contestaţia doar dacă constată că, în cadrul procedurii de evaluare, au fost admise erori procedurale grave care afectează caracterul echitabil al procedurii de evaluare sau că există circumstanţe de fapt care puteau duce la promovarea sau nepromovarea evaluării" din articolul 19 alin.(6) – toate din Legea nr.252 din 17 august 2023 ar putea fi aplicate în cauzele în care au fost ridicate excepţiile de neconstituţionalitate.

47. Referitor la textul "depunerea cererii de recuzare cu rea-credinţă în mod repetat, abuziv, cu scopul de a tergiversa procesul de examinare a contestaţiei" din articolul 19 alin.(2) din Legea nr.252 din 17 august 2023, Curtea constată că nici din circumstanţele cauzelor reflectate în sesizările depuse, nici din înregistrările video ale şedinţelor de examinare a cauzelor la etapa fondului⁹ nu reiese că autorii sesizărilor ar fi formulat cereri de recuzare pe care completul de judecată le-ar fi calificat ca fiind depuse "cu rea-credinţă în mod repetat, abuziv, cu scopul de a tergiversa procesul de examinare a contestaţiei". Din acest motiv, autorii excepţiilor nu au demonstrat în ce măsură norma contestată este aplicabilă la soluţionarea litigiilor, situaţia proiectată de către autori fiind ipotetică (a se vedea, mutatis mutandis, DCC nr.11 din 1 februarie 2022, § 16). Astfel, eventuala declarare a neconstituţionalităţii prevederilor contestate sub aspectul invocat în sesizări nu le poate servi autorilor excepţiilor (a se vedea DCC nr.142 din 7 noiembrie 2024, § 21). Mai mult, Curtea constată şi lipsa argumentelor în sesizări în această privinţă. Prin urmare, în acest capăt al lor, sesizările sunt inadmisibile.

______________________

⁹https://www.youtube.com/watch?v=qrQdXaDGDbc;

https://www.youtube.com/watch?v=oFr_4m-rRVg;

https://www.youtube.com/watch?v=P8LY2Drukxs;

https://www.youtube.com/watch?v=1K8LlWhrEwA;

https://www.youtube.com/watch?v=FUkZ8cGBX28;

https://www.youtube.com/watch?v=7lzxlGIWXes

48. O altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept fundamental. Astfel, Curtea va analiza, prin prisma argumentelor autorilor sesizărilor, dacă prevederile contestate aplicabile la soluţionarea cauzelor reprezintă o ingerinţă într-un drept fundamental (a se vedea DCC nr.58 din 6 iunie 2024, § 25).

49. Autorii excepţiilor susţin că prevederile contestate contravin articolelor 1 alin.(3) (statul Republica Moldova), 4 (drepturile şi libertăţile omului), 6 (separaţia şi colaborarea puterilor), 7 (Constituţia, Lege Supremă), 20 (accesul liber la justiţie), 23 alin.(2) (dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle), 26 (dreptul la apărare), 43 (dreptul la muncă şi la protecţia muncii), 53 (dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică), 54 (restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi), 76 (intrarea în vigoare a legii), 102 (actele Guvernului), 116 (statutul judecătorilor), 119 (folosirea căilor de atac) şi 131 alin.(4) (bugetul public naţional) din Constituţie.

50. În jurisprudenţa sa, Curtea a menţionat că articolele 1, 4, 6, 7 şi 23 din Constituţie nu pot fi invocate de sine stătător. Pentru a fi incidente, autorul trebuie să demonstreze existenţa unor ingerinţe în drepturile fundamentale garantate de Constituţie (a se vedea DCC nr.167 din 6 decembrie 2022, § 22; DCC nr.90 din 25 iulie 2023, § 19). De asemenea, articolul 54 din Constituţie îi impune Curţii un mod de analiză a caracterului proporţional al ingerinţelor în drepturile fundamentale. Abia în cadrul analizei ingerinţei abstracte în drepturile fundamentale garantate de Constituţie, Curtea poate pune în operă prevederile acestui articol (a se vedea DCC nr.101 din 29 august 2023, § 22).

51. Referitor la textul "termen de cel mult 30 de zile" din articolul 19 alin.(2) din Legea nr.252 din 17 august 2023, Curtea menţionează că autorii excepţiilor nu au prezentat argumente care să demonstreze caracterul contradictoriu al prevederilor contestate în raport cu normele constituţionale invocate. Curtea reiterează că simpla trimitere la norma contestată, fără explicarea pretinsei neconformităţi cu prevederile constituţionale incidente, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea fondului sesizărilor formulate de o asemenea manieră, Curtea Constituţională i-ar înlocui pe autori în invocarea argumentelor de neconstituţionalitate şi ar efectua un control din oficiu (a se vedea DCC nr.50 din 10 aprilie 2025, § 26).

52. În mod similar, în textul sesizării nr.184g/2025, autorul a supus criticii textul "doar dacă probează că a fost în imposibilitate de a le prezenta anterior" din articolul 18 alin.(1) din Legea nr.252 din 17 august 2023 prin prisma articolelor 7, 20 şi 26 din Constituţie, numai prin invocarea generală a unei pretinse limitări a dreptului la apărare al subiecţilor evaluării şi a caracterului echitabil al procedurilor în faţa Consiliului Superior al Magistraturii, fără a preciza exact în ce constă neconstituţionalitatea normelor atacate. Prin urmare, Curtea constată caracterul nefondat al excepţiei în acest capăt al său.

i) Interdicţia aplicată judecătorilor de a emite acte judecătoreşti de dispoziţie în perioada examinării contestaţiei

53. Referitor la textul "[î]n perioada examinării contestaţiei, judecătorul vizat nu poate emite acte judecătoreşti de dispoziţie" din articolul 19 alin.(3) din Legea nr.252 din 17 august 2023, autorii excepţiilor au formulat, deopotrivă, critici de neconstituţionalitate extrinseci şi intrinseci.

54. Cu referire la incidenţa articolelor 76, 102 şi 131 alin.(4) din Constituţie, autorii sesizărilor au pretins că proiectul de lege are un impact asupra bugetului de stat şi a fost adoptat cu avizul Guvernului, aprobat printr-o decizie protocolară. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că este competentă să verifice constituţionalitatea legilor sub aspect procedural dacă autorul excepţiei de neconstituţionalitate demonstrează că a fost afectat în mod personal prin pretinsele erori ale legislativului (a se vedea DCC nr.83 din 19 iulie 2024, § 27; DCC nr.32 din 27 februarie 2025, § 22).

55. Referitor la pretinsa lipsa de claritate şi de previzibilitate a normei contestate sub aspectul articolului 23 alin.(2) din Constituţie, Curtea reiterează că o normă de drept trebuie să fie formulată cu suficientă precizie, astfel încât să-i permită persoanei să decidă asupra conduitei sale şi să prevadă, în mod rezonabil, în funcţie de circumstanţe, consecinţele acestei conduite (a se vedea DCC nr.32 din 19 martie 2020, § 25). Autorii excepţiilor nu au demonstrat că destinatarii legii se află în imposibilitatea de a stabili sensul textului de lege criticat, inclusiv cu ajutorul interpretării acestuia de către instanţele judecătoreşti, prin recurgerea la consiliere juridică sau prin aplicarea simplă a regulilor de interpretare lingvistică, pornind de la sensul textului criticat. De asemenea, Curtea subliniază că destinatarii prevederilor contestate sunt judecătorii şi procurorii, subiecţi care posedă un nivel înalt de pregătire juridică şi de calificare profesională.

56. Referitor la incidenţa articolului 20 din Constituţie din perspectiva textului contestat, Curtea menţionează că autorii excepţiilor nu au prezentat argumente care să demonstreze caracterul contradictoriu al prevederilor contestate în raport cu norma constituţională, motiv pentru care acesta nu urmează a fi reţinut (a se vedea § 51 supra).

57. Cu referire la incidenţa articolelor 43 şi 116 din Constituţie, autorii excepţiilor au susţinut că scopul real al instituirii interdicţiei de a emite acte judecătoreşti în perioada examinării contestaţiei este cel de a-i înlătura pe unii judecători de la procedurile judiciare aflate în curs de examinare, şi nu de a eficientiza mecanismele de monitorizare şi de evaluare. În opinia autorilor, prin adoptarea acestor prevederi, a avut loc o ingerinţă directă a legislativului în activitatea de administrare a justiţiei, fapt care afectează principiul independenţei judecătorilor.

58. Referitor la articolul 43 din Constituţie, Curtea a subliniat în jurisprudenţa sa că dreptul la muncă nu este un drept absolut. Condiţiile de exercitare a acestui drept fundamental sunt susceptibile de a fi modificate conform necesităţilor dictate de realităţile societăţii, fiind totodată reglementate uniform de legislaţie (a se vedea DCC nr.123 din 3 octombrie 2024, §§ 23-24).

59. Curtea notează că interdicţia aplicată judecătorului evaluat negativ de a emite acte judecătoreşti de dispoziţie în perioada examinării contestaţiei sale constituie o măsură de precauţie care urmăreşte să protejeze imaginea sistemului judiciar în ansamblu, precum şi încrederea justiţiabililor în actul de justiţie. Astfel, Curtea observă că decizia legislatorului de a împiedica judecătorii care nu au promovat evaluarea să emită acte de dispoziţie se aplică în privinţa unei situaţii în care este pusă la îndoială integritatea judecătorului, care intervine după ce Consiliul Superior al Magistraturii constată existenţa unor dovezi care confirmă că un judecător nu corespunde cerinţelor de integritate etică şi financiară. Legitimitatea scopului urmărit de legislator se exprimă prin necesitatea de a consolida percepţia unui observator independent în calitatea actului de justiţie şi de a-i înlătura de la înfăptuirea justiţiei pe judecătorii asupra cărora planează dubii de integritate, chiar şi în lipsa unei hotărâri definitive.

60. Totodată, Curtea observă şi faptul că interdicţia de a pronunţa acte judecătoreşti de către judecătorul evaluat negativ reprezintă o măsură provizorie, aplicabilă doar în perioada examinării contestaţiei de către Curtea Supremă de Justiţie (articolul 19 alin.(3) din Legea nr.252 din 17 august 2023), care are loc în termen de cel mult 30 de zile (articolul 19 alin.(2) din Legea menţionată).

61. Referitor la articolul 116 din Constituţie, Curtea constată că norma criticată nu atentează la garanţiile independenţei, imparţialităţii şi inamovibilităţii judecătorilor. Până la dobândirea caracterului definitiv al hotărârii de nepromovare a evaluării, din prevederile Legii nr.252 din 17 august 2023 nu rezultă impunerea altor interdicţii în privinţa judecătorilor evaluaţi negativ, în afară de imposibilitatea acestora de a pronunţa acte judecătoreşti de dispoziţie. Prin urmare, judecătorul vizat nu este privat de dreptul de a beneficia în perioada respectivă de garanţiile sale materiale şi sociale, spre deosebire, de exemplu, de situaţia în care acesta este suspendat din funcţie în legătură cu începerea urmăririi penale în privinţa sa (a se vedea, per a contrario, articolul 24 alin.(3) din Legea cu privire la statutul judecătorului). Din aceste motive, Curtea nu va reţine incidenţa articolelor 43 şi 116 din Constituţie.

ii) Lipsa competenţei Curţii Supreme de Justiţie de a modifica durata interdicţiei aplicate subiectului evaluat negativ de a ocupa funcţii de demnitate publică (5-7 ani)

62. Referitor la articolul 19 alin.(6) din Legea nr.252 din 17 august 2023, Curtea observă că autorii excepţiilor contestă lipsa competenţei Curţii Supreme de Justiţie de a modifica durata interdicţiei de a ocupa funcţii de demnitate publică (de la 5 la 7 ani), aplicată de către Consiliul Superior al Magistraturii sau, după caz, de Consiliul Superior al Procurorilor.

63. Totodată, autorii sesizărilor afirmă că exercitarea controlului judiciar al "erorilor procedurale grave care afectează caracterul echitabil al procedurii de evaluare" şi al "circumstanţelor de fapt care puteau duce la promovarea sau nepromovarea evaluării" fără posibilitatea instanţei de a verifica proporţionalitatea şi caracterul justificat al duratei interdicţiei de a ocupa o funcţie de demnitate publică de către subiectul evaluat negativ (de la 5 la 7 ani) contravine articolelor 1, 4, 20, 26 şi 53 din Constituţie.

64. În acelaşi timp, autorii sesizărilor pun în discuţie principiul individualizării interdicţiei de a ocupa funcţii de demnitate publică (5-7 ani), prin prisma unui control judiciar efectiv şi suficient.

65. Din perspectiva articolului 20 din Constituţie, Curtea a stabilit că dreptul de acces la un tribunal trebuie să fie unul practic şi efectiv, nu teoretic şi iluzoriu. Efectivitatea dreptului în discuţie reclamă ca persoanele să beneficieze de o posibilitate clară şi concretă de a contesta un act care reprezintă o ingerinţă în exercitarea drepturilor lor (a se vedea HCC nr.5 din 3 martie 2022, § 60; HCC nr.5 din 14 februarie 2023, § 42).

66. Cu referire la articolul 26 din Constituţie, Curtea a reţinut că dreptul la apărare reprezintă totalitatea prerogativelor şi posibilităţilor pe care persoanele le au, potrivit legii, în vederea apărării intereselor lor (a se vedea HCC nr.22 din 6 august 2020, § 29; HCC nr.37 din 7 decembrie 2021, § 36).

67. Curtea observă că Legea nr.252 din 17 august 2023 le oferă subiectului evaluării şi comisiei de evaluare, deopotrivă, posibilitatea de a contesta la Curtea Supremă de Justiţie hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii sau, după caz, a Consiliului Superior al Procurorilor cu privire la acceptarea sau neacceptarea raportului de evaluare (articolul 19 alin.(1)). Contestaţia urmează a fi examinată în termen de cel mult 30 de zile de un complet de judecată format din 3 judecători care au promovat evaluarea (articolul 19 alin.(2)). Prin urmare, Curtea constată că legislatorul a stabilit o cale de atac împotriva deciziilor Consiliului Superior al Magistraturii/Consiliului Superior al Procurorilor privind soluţia pe marginea raportului de evaluare.

68. În această cauză, autorii sesizărilor au contestat la Curtea Supremă de Justiţie hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la acceptarea raportului Comisiei şi constatarea nepromovării evaluării. Ope legis, hotărârea Consiliului de nepromovare a evaluării are ca efect: (i) eliberarea din funcţie a judecătorului, (ii) interdicţia de a exercita funcţia de judecător şi alte funcţii de demnitate publică timp de 5-7 ani din data rămânerii definitive a hotărârii Consiliului, (iii) lipsirea de dreptul la indemnizaţia unică de concediere şi (iv) lipsirea de dreptul la pensia specială (a se vedea articolul 18 alineatele (5) şi (6) din Legea nr.252 din 17 august 2023).

69. În ceea ce priveşte interdicţia de a exercita funcţia de judecător sau, după caz, de procuror şi alte funcţii de demnitate publică timp de 5-7 ani, Curtea a reţinut în jurisprudenţa sa că aceasta urmăreşte să asigure integritatea funcţiei judiciare şi încrederea publicului în sistemul justiţiei şi că aceasta este proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu aduce atingere existenţei dreptului la muncă (a se vedea HCC nr.2 din 16 ianuarie 2025, § 222). Această interdicţie, fiind dictată de natura excepţională a instituţiei de evaluare externă a judecătorilor şi procurorilor şi de necesitatea de a asigura integritatea funcţiei judiciare şi încrederea publicului în sistemul justiţiei, trebuie privită şi ca o măsură de precauţie menită să asigure integritatea în exerciţiul tuturor funcţiilor de demnitate publică. Totodată, Curtea a recunoscut că, din perspectiva principiului individualizării sancţiunii, normele care reglementează procedura de evaluare trebuie să-i permită Consiliului Superior al Magistraturii să aplice interdicţia pentru o perioadă care să aibă în vedere circumstanţele particulare ale cauzei (ibidem, § 223).

70. În sensul prevederilor Legii nr.252 din 17 august 2023, Curtea observă că sancţiunea de bază instituită de către legislator ca urmare a nepromovării evaluării extraordinare o constituie eliberarea din funcţie a subiectului vizat, în timp ce interdicţia de a exercita funcţii de demnitate publică timp de 5-7 ani, lipsirea de dreptul la indemnizaţia unică de concediere şi lipsirea de dreptul la pensia specială reprezintă consecinţe ale evaluării negative şi eliberării din funcţie.

71. Cu referire la limitele competenţelor Curţii Supreme de Justiţie în materia examinării contestaţiilor în procedurile de vetting, Curtea constată că, potrivit competenţei atribuite prin Legea nr.252 din 17 august 2023, Curtea Supremă de Justiţie poate admite contestaţia doar dacă constată că, (i) în cadrul procedurii de evaluare, au fost admise erori procedurale grave care afectează caracterul echitabil al procedurii de evaluare sau că (ii) există circumstanţe de fapt care puteau duce la promovarea sau nepromovarea evaluării (articolul 19 alin.(6)). Din prevederile menţionate rezultă că legalitatea şi temeinicia hotărârilor CSM şi ale CSP pot fi verificate de către Curtea Supremă de Justiţie doar din perspectiva acestor două teze.

72. Curtea constată că la stabilirea limitelor competenţelor Curţii Supreme de Justiţie în materia examinării contestaţiilor, legislatorul a avut în vedere rolul constituţional central al Consiliului Superior al Magistraturii de a garanta independenţa autorităţii judecătoreşti (articolul 121¹ din Constituţie). Totodată, legislatorul a avut în vedere faptul că Consiliul Superior al Magistraturii are competenţa constituţională de a aplica măsuri disciplinare faţă de judecători, exercitând această atribuţie în mod direct sau prin intermediul organelor sale specializate (articolul 123 alin.(1) din Constituţie).

73. Astfel, pornind de la rolul constituţional al Consiliului Superior al Magistraturii, precum şi de la competenţa acestuia în problemele de carieră şi tragere la răspundere a judecătorilor, Curtea consideră că recunoaşterea prerogativei Consiliului în materia stabilirii duratei interdicţiei de a ocupa funcţii de demnitate publică, aplicate subiectului evaluat negativ, reprezintă o măsură rezonabilă. Curtea constată că marja discreţionară a Consiliului în acest domeniu nu este nelimitată. Potrivit legii, Consiliul este obligat să emită o hotărâre motivată (articolul 18 alin.(3) din Legea nr.252 din 17 august 2023), în care să dea apreciere tuturor împrejurărilor relevante care au impus adoptarea soluţiei pe caz, inclusiv să motiveze individualizarea duratei interdicţiei aplicate.

74. Pe de altă parte, în cazul contestării hotărârii Consiliului, Curţii Supreme de Justiţie îi revine un rol subsidiar. Deşi Legea nr.252 din 17 august 2023 nu abilitează Curtea Supremă de Justiţie să modifice durata interdicţiei de a ocupa funcţii de demnitate publică aplicate subiectului evaluat negativ, acest fapt nu scuteşte instanţa supremă de efectuarea unui control judiciar deplin în privinţa tuturor circumstanţelor de fapt şi de drept ale cauzei, cu respectarea tuturor exigenţelor unui proces echitabil.

75. Curtea are în vedere faptul că la examinarea contestaţiei Curtea Supremă de Justiţie posedă competenţe importante. Instanţa supremă poate să verifice elementele faptice ale cauzei, care ar fi putut conduce la o altă soluţie pe fondul cauzei, dar şi elementele de procedură, în cazul în care gravitatea carenţelor procedurale este în măsură să afecteze caracterul echitabil al procedurii de evaluare şi, implicit, să atragă ilegalitatea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii.

76. Curtea menţionează că efectivitatea şi plenitudinea unui control judiciar constă în oferirea posibilităţii reclamantului să beneficieze de şansa obţinerii unei soluţii legale. Având în vedere scopul preventiv al interdicţiei (a se vedea supra § 69), precum şi faptul că marja discreţionară a Consiliului Superior al Magistraturii de a individualiza durata aplicării interdicţiei de a ocupa funcţii de demnitate publică este determinată de limitele legale (5-7 ani), Curtea reţine că eventualul dezacord al subiectului evaluării cu durata măsurii nu reprezintă, în sine, o miză suficientă pentru a pretinde un control judiciar separat.

77. De altfel, în Opinia sa, Comisia de la Veneţia a subliniat că contestaţia nu trebuie să implice în mod necesar o examinare de novo a cauzei. Curtea Supremă de Justiţie poate corecta erorile grave sau vădite, dar trebuie să dea dovadă de deferenţă, pentru a menţine rolul constituţional al consiliilor, în calitate de factori decizionali principali (a se vedea CDL-AD(2023)005, § 99).

78. Aşadar, prevederile contestate în acest capăt al sesizărilor prin criticile avansate de către autori nu afectează prevederile articolelor 20, 26 şi 53 din Constituţie.

79. In fine, pentru că nu s-a putut demonstra încălcarea vreunui drept fundamental, Curtea constată că nici articolele 76, 102 şi 131 alin.(4) din Constituţie nu sunt incidente.

80. Prin urmare, pe baza celor menţionate mai sus, Curtea constată că sesizările în cauză nu întrunesc condiţiile de admisibilitate şi nu pot fi acceptate pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 27 alineatele (2), (3) literele b) şi f) şi (4) literele c) şi d), 37 şi 40 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibile sesizările privind excepţiile de neconstituţionalitate a unor prevederi din Legea nr.252 din 17 august 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi procurorilor şi modificarea unor acte normative, după cum urmează:

(a) textul "doar dacă probează că a fost în imposibilitate de a le prezenta anterior" din articolul 18 alin.(1);

(d) textul "[î]n perioada examinării contestaţiei, judecătorul vizat nu poate emite acte judecătoreşti de dispoziţie" din articolul 19 alin.(3);

(f) textul "[d]ecizia Curţii Supreme de Justiţie este irevocabilă din momentul emiterii" din articolul 19 alin.(7),

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

PREŞEDINTE DE ŞEDINŢĂ	Liuba ŞOVA
Nr.166. Chişinău, 13 noiembrie 2025.

Opinie separată,

expusă în temeiul articolului 36 alin.(5) din Legea cu privire la

Curtea Constituţională nr.74 din 10 aprilie 2025

Prin Decizia nr.166 din 13 noiembrie 2025 au fost declarate inadmisibile sesizările nr.181g/2025, nr.184g/2025, nr.204g/2025 şi nr.212g/2025 privind excepţiile de neconstituţionalitate a unor prevederi din Legea nr.252 din 17 august 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi procurorilor şi modificarea unor acte normative, ridicate de dl avocat Petru Balan, în interesele dnei Ala Malîi, în dosarul nr.3-6/2025, în interesele dlui Dorin Dulghieru, în dosarul nr.3-8/2025, şi în interesele dnei Oxana Mironov, în dosarul nr.3-13/2025, precum şi de dl Grigore Daşchevici, parte în dosarul nr.3-12/2025, toate pendinte la Curtea Supremă de Justiţie.

Susţin poziţia majorităţii cu privire la considerentele şi soluţia în partea ce ţine de capetele din sesizări care vizează controlul constituţionalităţii textelor: (i) "doar dacă probează că a fost în imposibilitate de a le prezenta anterior" din articolul 18 alin.(1); (ii) "termen de cel mult 30 de zile" şi "depunerea cererii de recuzare cu rea-credinţă în mod repetat, abuziv, cu scopul de a tergiversa procesul de examinare a contestaţiei" din articolul 19 alin.(2); (iii) "un complet de judecată format din 3 judecători" din articolul 19 alin.(2); (iv) "[î]n perioada examinării contestaţiei, judecătorul vizat nu poate emite acte judecătoreşti de dispoziţie" din articolul 19 alin.(3) şi (v) "[d]ecizia Curţii Supreme de Justiţie este irevocabilă din momentul emiterii" din articolul 19 alin.(7) – toate din Legea nr.252 din 17 august 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi procurorilor şi modificarea unor acte normative.

Totodată, nu sunt de acord cu concluziile majorităţii judecătorilor cu privire la criticile autorilor sesizărilor despre lipsa competenţei Curţii Supreme de Justiţie de a modifica durata interdicţiei de a ocupa funcţii de demnitate publică, aplicată de către Consiliul Superior al Magistraturii.

Potrivit autorilor sesizărilor, exercitarea controlului judiciar al hotărârilor Consiliului Superior la Magistraturii de către Curtea Supremă de Justiţie din perspectiva "erorilor procedurale grave care afectează caracterul echitabil al procedurii de evaluare" şi a "circumstanţelor de fapt care puteau duce la promovarea sau nepromovarea evaluării" fără posibilitatea instanţei de fond de a verifica proporţionalitatea şi caracterul justificat al duratei interdicţiei de a ocupa o funcţie de demnitate publică de către subiectul evaluat negativ (de la 5 la 7 ani) contravine articolelor 1, 4, 20, 26 şi 53 din Constituţie.

În raport cu aceste critici de neconstituţionalitate, majoritatea judecătorilor Curţii au menţionat că eventualul dezacord al subiectului evaluării cu durata măsurii nu reprezintă, în sine, o miză suficientă pentru a pretinde un control judiciar separat şi, în consecinţă, articolele 20 şi 53 din Constituţie nu devin incidente (a se vedea DCC nr.166 din 13 noiembrie 2025, §§ 76, 78).

Reţin faptul că, în jurisprudenţa sa, Curtea Europeană a reiterat că dreptul de acces la un tribunal nu include doar dreptul de a iniţia o acţiune în justiţie, ci şi dreptul la soluţionarea cauzei de către un tribunal competent să se pronunţe asupra tuturor aspectelor de fapt şi de drept (Parohia Greco-Catolică Lupeni şi alţii v. România [MC], 29 noiembrie 2016, § 86; Muić v. Croaţia, 30 mai 2017, § 44).

În legătură cu obiectul sesizărilor, potrivit competenţei atribuite prin Legea nr.252 din 17 august 2023, Curtea Supremă de Justiţie, între altele, poate admite contestaţia şi: i) dispune, o singură dată, reluarea procedurii de evaluare de către comisia de evaluare; ii) dispune, o singură dată, reluarea procedurii de evaluare de către consiliu; iii) constată promovarea sau nepromovarea evaluării în cazul anulării hotărârii consiliului emise după reluarea procedurii de evaluare, dacă constată că, (1) în cadrul procedurii de evaluare, au fost admise erori procedurale grave care afectează caracterul echitabil al procedurii de evaluare sau că (2) există circumstanţe de fapt care puteau duce la promovarea sau nepromovarea evaluării (articolul 19 alin.(6)). Din prevederile menţionate rezultă că hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii pot fi verificate de către Curtea Supremă de Justiţie în raport cu ultimele două teze (a se vedea DCC nr.166 din 13 noiembrie 2025, § 71), fără însă a avea prerogativa de a aprecia gradul de proporţionalitate şi de individualizare a duratei pentru care este aplicată interdicţia de a ocupa funcţii de demnitate publică (5-7 ani), în funcţie de gravitatea abaterilor financiare şi/sau etice comise de subiect, precum şi în funcţie de circumstanţele particulare ale cauzei.

Îmi exprim convingerea că, în redacţia actuală, norma de la articolul 19 alin.(6) din Legea nr.252/2023 conferă controlului judecătoresc stabilit de dispoziţiile contestate un caracter limitat şi incomplet, fapt care condiţionează incidenţa articolului 20 în coroborare cu articolul 53 din Constituţie. În jurisprudenţa sa, Curtea a stabilit că dreptul de acces la un tribunal trebuie să fie unul practic şi efectiv, nu teoretic şi iluzoriu. Efectivitatea dreptului în discuţie reclamă ca persoanele să beneficieze de o posibilitate clară şi concretă de a contesta un act care constituie o ingerinţă în exercitarea drepturilor lor (a se vedea HCC nr.5 din 3 martie 2022, § 60; HCC nr.5 din 14 februarie 2023, § 42).

De altfel, ţin să menţionez că în Hotărârea nr.2 din 16 ianuarie 2025 Curtea a reţinut că interdicţia de a exercita funcţia de judecător şi alte funcţii de demnitate publică urmăreşte să asigure integritatea funcţiei judiciare şi încrederea publicului în sistemul justiţiei, aceasta fiind proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu aduce atingere existenţei dreptului la muncă. Totodată, din perspectiva principiului individualizării interdicţiei, Curtea a recunoscut că normele care reglementează procedura de evaluare trebuie să-i permită Consiliului Superior al Magistraturii, în virtutea marjei sale discreţionare, să aplice interdicţia pentru o perioadă care să aibă în vedere circumstanţele particulare ale cauzei (a se vedea HCC nr.2 din 16 ianuarie 2025, §§ 222-223). În contrariu, stabilirea interdicţiei de către Consiliul Superior al Magistraturii ar putea fi problematică din perspectiva principiului individualizării sancţiunii. Urmând acelaşi raţionament, de vreme ce Curtea a subliniat necesitatea individualizării interdicţiilor aplicate de către Consiliu, este rezonabil ca şi durata acestei măsuri să fie pasibilă de un control judiciar efectiv şi deplin, în sensul garanţiilor recunoscute de articolul 20 în coroborare cu articolele 53 din Constituţie şi 6 § 1 al Convenţiei.

Este necesar să menţionez că, potrivit Constituţiei, justiţia este înfăptuită doar de către instanţele judecătoreşti. În procesul înfăptuirii justiţiei instanţa de judecată nu trebuie să fie limitată în competenţe, anume pentru a putea exercita un control de plină jurisdicţie. Curtea Supremă de Justiţie, ca instanţă de fond, în cadrul examinării cauzelor referitoare la vetting, trebuie să aibă competenţa de a examina toate chestiunile factuale şi juridice relevante, fără a fi restricţionată să efectueze, din perspectiva principiului individualizării sancţiunii interdicţiei de a exercita funcţii de demnitate publică, un control cu privire la durata măsurii aplicate de Consiliul Superior al Magistraturii.

De asemenea, recunoaşterea competenţei constituţionale a Consiliului Superior al Magistraturii în materia problemelor de carieră şi de tragere la răspundere a judecătorilor nu presupune în niciun caz privarea subiecţilor de dreptul de a pune în discuţie în faţa unui tribunal independent efectele de lungă durată ale unor sancţiuni disciplinare constatate în privinţa lor, ci dimpotrivă – această competenţă urmează a fi tratată ca o garanţie funcţională şi procedurală. În opinia mea, o concluzie inversă ar putea afecta standardul asigurării independenţei judecătorilor şi, în consecinţă, ar putea submina calitatea întregului act de înfăptuire a justiţiei.

În concluzie, sunt de părerea că Curtea Constituţională trebuia să declare sesizările în acest capăt admisibile şi, în cadrul examinării în fond, să verifice dacă ingerinţa în dreptul de acces la justiţie este prevăzută de lege, dacă urmăreşte un scop legitim şi dacă este proporţională cu situaţia care a determinat-o.

13 noiembrie 2025.
JUDECĂTORUL CONSTITUŢIONAL	Viorica PUICA