Decizie nr.169 din 06.12.2022 de inadmisibilitate a sesizării nr.136g/2022 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolelor 270 alin.(5), 271 alin.(7) şi a unor prevederi din articolul 313 alin.(6) din Codul de procedură penală (competenţa Procurorului General şi a adjuncţilor săi referitoare la transmiterea cauzei de la un organ de urmărire penală la alt organ de urmărire penală [II])

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.136g/2022 privind excepţia

de neconstituţionalitate a articolelor 270 alin.(5), 271 alin.(7)

 şi a unor prevederi din articolul 313 alin.(6)

din Codul de procedură penală

(competenţa Procurorului General şi a adjuncţilor săi

referitoare la transmiterea cauzei de la un organ de

urmărire penală la alt organ de urmărire penală [II])

nr. 169  din  06.12.2022

 (în vigoare 06.12.2022) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 431-434 art. 204 din 27.12.2022

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dlui Marcel Lupu, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 19 august 2022,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 6 decembrie 2022, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolelor 270 alin.(5), 271 alin.(7) şi a textului "încheierea judecătorului de instrucţie este irevocabilă, cu excepţia încheierilor privind refuzul în pornirea urmăririi penale, scoaterea persoanei de sub urmărirea penală, încetarea urmăririi penale, clasarea cauzei penale şi reluarea urmăririi penale" din articolul 313 alin.(6) din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de dna avocat Natalia Moloşag, în interesele dlui Alexei Vizdan, parte în dosarul nr.10r-839/2021, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de un complet de judecători de la Curtea de Apel Chişinău format din dnii Alexandru Gafton, Igor Chiroşca şi Boris Talpă, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Circumstanţele litigiului principal, aşa cum au fost formulate de autorul excepţiei, pot fi rezumate după cum urmează.

4. La 15 septembrie 2020, Procuratura raionului Dubăsari a început urmărirea penală în privinţa dlui Alexei Vizdan pentru o escrocherie comisă cu folosirea situaţiei de serviciu (articolul 190 alin.(2) lit.d) din Codul penal). Printr-o ordonanţă din 16 septembrie 2021, un adjunct al Procurorului General a dispus, pe baza articolelor 270 alin.(5) şi 271 alin.(7) din Codul de procedură penală, ca urmărirea penală în această cauză să fie exercitată în continuare de Procuratura raionului Dubăsari, deşi astfel de cauze ţin de competenţa materială a Procuraturii Anticorupţie.

5. La 26 ianuarie 2021, dl Alexei Vizdan a contestat ordonanţa de începere a urmăririi penale la procurorul ierarhic superior. Contestaţia a fost respinsă de procurorul ierarhic superior la 3 februarie 2021.

6. Astfel, dl Alexei Vizdan a contestat ordonanţa de începere a urmăririi penale şi ordonanţa procurorului ierarhic superior de respingere a contestaţiei în faţa judecătorului de instrucţie. Printr-o încheiere din 24 iunie 2021, Judecătoria Criuleni, sediul Dubăsari, a respins contestaţia.

7. Încheierea Judecătoriei Criuleni din 24 iunie 2021 a fost contestată cu recurs de dna avocat Natalia Moloşag, în interesele dlui Alexei Vizdan.

8. În cadrul examinării recursului, dna avocat Natalia Moloşag a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a articolului 270 alin.(5), a articolului 271 alin.(7) şi a textului "încheierea judecătorului de instrucţie este irevocabilă, cu excepţia încheierilor privind refuzul în pornirea urmăririi penale, scoaterea persoanei de sub urmărirea penală, încetarea urmăririi penale, clasarea cauzei penale şi reluarea urmăririi penale" din articolul 313 alin.(6) din Codul de procedură penală.

9. Printr-o încheiere din 20 iulie 2022, Curtea de Apel Chişinău a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a sesizat Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

10. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 4

Drepturile şi libertăţile omului

"(1) Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile omului se interpretează şi se aplică în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care Republica Moldova este parte.

(2) Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte şi legile ei interne, prioritate au reglementările internaţionale."

Articolul 16

Egalitatea

"(1) Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.

(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială."

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 21

Prezumţia nevinovăţiei

"Orice persoană acuzată de un delict este prezumată nevinovată până când vinovăţia sa va fi dovedită în mod legal, în cursul unui proces judiciar public, în cadrul căruia i s-au asigurat toate garanţiile necesare apărării sale."

Articolul 26

Dreptul la apărare

"(1) Dreptul la apărare este garantat.

(2) Fiecare om are dreptul să reacţioneze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale.

(3) În tot cursul procesului părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.

(4) Amestecul în activitatea persoanelor care exercită apărarea în limitele prevăzute se pedepseşte prin lege."

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi

sau al unor libertăţi

"(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrîngeri decît celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sînt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii."

Articolul 119

Folosirea căilor de atac

"Împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi organele de stat competente pot exercita căile de atac, în condiţiile legii."

Articolul 124

Procuratura

"[…]

(3) Competenţele, modul de organizare şi funcţionare a Procuraturii se stabilesc prin lege."

11. Prevederile relevante ale Codului de procedură penală, adoptat prin Legea nr.122 din 14 martie 2003, sunt următoarele:

Articolul 270

Competenţa procurorului la exercitarea urmăririi penale

"[…]

(5) Procurorul General şi adjuncţii săi pot să dispună, prin ordonanţă motivată, exercitarea urmăririi penale în cazurile prevăzute la alin.(1) de către procurorul din altă procuratură.

[…]"

Articolul 271

Verificarea competenţei

"(1) Organul de urmărire penală sau procurorul sesizat în modul prevăzut de articolul 262 este obligat să-şi verifice competenţa.

(2) Dacă organul de urmărire penală constată că nu este competent a efectua urmărirea penală, imediat, dar nu mai târziu de 3 zile, trimite cauza procurorului care exercită conducerea urmăririi penale pentru a o transmite organului competent. […]

7) Procurorul General şi adjuncţii lui pot dispune, printr-o ordonanţă motivată, efectuarea urmăririi penale de către orice organ de urmărire penală în conformitate cu prevederile prezentului cod.

[…]".

Articolul 313

Plângerea împotriva acţiunilor şi actelor ilegale ale

organului de urmărire penală şi ale organului care

 exercită activitate specială de investigaţii

"[...]

(6) Încheierea judecătorului de instrucţie este irevocabilă, cu excepţia încheierilor privind refuzul în pornirea urmăririi penale, scoaterea persoanei de sub urmărirea penală, încetarea urmăririi penale, clasarea cauzei penale şi reluarea urmăririi penale, care pot fi atacate cu recurs la curtea de apel în termen de 15 zile de la data pronunţării."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

12. Autorul excepţiei susţine că articolele 270 alin.(5) şi 271 alin.(7) din Codul de procedură penală le conferă Procurorului General şi adjuncţilor săi o marjă discreţionară nelimitată cu privire la stabilirea competenţei organelor de urmărire penală. În opinia autorului excepţiei, prevederile în discuţie sunt contrare articolelor 4, 16, 20, 21, 26, 54, 119 şi 124 alin.(3) din Constituţie.

13. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate a afirmat că, potrivit articolului 313 alin.(6) din Codul de procedură penală, doar încheierile judecătorului de instrucţie privind refuzul de pornire a urmăririi penale, scoaterea persoanei de sub urmărirea penală, încetarea urmăririi penale, clasarea cauzei penale şi reluarea urmăririi penale pot fi atacate cu recurs la Curtea de Apel în termen de 15 zile de la data pronunţării. Totuşi, pentru alte situaţii, încheierile judecătorului de instrucţie sunt irevocabile şi nu pot fi atacate cu recurs. Potrivit autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile contestate din articolul 313 alin.(6) din Codul de procedură penală contravin articolelor 16 şi 20 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

14. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

15. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor norme din Codul de procedură penală, adoptat prin Legea nr.122 din 14 martie 2003, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

16. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de avocatul părţii într-un proces din faţa instanţei de judecată. Astfel, excepţia a fost ridicată de un subiect căruia i s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

17. Curtea reţine că obiectul excepţiei îl constituie articolele 270 alin.(5), 271 alin.(7) şi textul "încheierea judecătorului de instrucţie este irevocabilă, cu excepţia încheierilor privind refuzul în pornirea urmăririi penale, scoaterea persoanei de sub urmărirea penală, încetarea urmăririi penale, clasarea cauzei penale şi reluarea urmăririi penale" din articolul 313 alin.(6) din Codul de procedură penală.

18. Prevederile articolului 313 alin.(6) din Codul de procedură penală au fost contestate anterior în faţa Curţii Constituţionale prin prisma aceloraşi norme din Constituţie (a se vedea HCC nr.26 din 23 octombrie 2007; HCC nr.21 din 22 iulie 2016; DCC nr.128 din 15 noiembrie 2018; DCC nr.32 din 25 martie 2021; DCC nr.77 din 16 iunie 2022).

19. În Decizia nr.77 din 16 iunie 2022, § 25, Curtea a menţionat că nicio prevedere din Constituţie şi nici din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului nu reglementează dreptul la exercitarea căilor de atac în orice cauză. Sub acest aspect, articolul 119 din Constituţie stabileşte că împotriva hotărârilor judecătoreşti părţile interesate pot exercita căile de atac "în condiţiile legii".

20. Curtea a menţionat că acţiunile, inacţiunile şi erorile comise la etapa urmăririi penale pot fi invocate în cadrul examinării cauzei în fond, iar după pronunţarea sentinţei, persoanele interesate au dreptul la apel şi recurs. Doar după pronunţarea unei sentinţe este deschisă calea spre al doilea grad de jurisdicţie (a se vedea HCC nr.21 din 22 iulie 2016, §§ 30-35).

21. Aşadar, Curtea constată că, în partea referitoare la articolul 313 alin.(6) din Codul de procedură penală, sesizarea este una repetată şi nu au intervenit elemente noi care să provoace reconsiderarea jurisprudenţei Curţii.

22. Cu privire la articolele 270 alin.(5) şi 271 alin.(7) din Codul de procedură penală, Curtea constată că acestea reglementează competenţa Procurorului General şi a adjuncţilor săi referitoare la transmiterea cauzei de la un organ de urmărire penală la alt organ de urmărire penală. Autorul excepţiei a invocat pretinsa încălcare a articolelor 4 [drepturile şi libertăţile omului], 16 [egalitatea], 20 [accesul liber la justiţie], 21 [prezumţia nevinovăţiei], 26 [dreptul la apărare], 54 [restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi], 119 [folosirea căilor de atac] şi 124 alin.(3) [Procuratura] din Constituţie.

23. Deşi articolele 270 alin.(5) şi 271 alin.(7) din Codul de procedură penală nu au constituit obiectul unor sesizări, conţinutul lor se regăseşte şi în alte norme din Cod care au fost contestate la Curtea Constituţională, invocându-se aceleaşi argumente (DCC nr.125 din 3 august 2021).

24. În sesizarea care a stat la baza Deciziei nr.125 din 3 august 2021, autorul ei a contestat articolul 257 alin.(5) din Codul de procedură penală, potrivit căruia Procurorul General şi adjuncţii lui deţin competenţa de a dispune, în mod motivat, transmiterea cauzei de la un organ de urmărire penală unui alt organ de urmărire penală. În motivarea acelei sesizări, autorul ei s-a bazat pe normele constituţionale invocate şi în prezenta cauză, cu excepţia articolelor 119 şi 124 alin.(3).

25. Referitor la incidenţa articolelor 4, 16, 23 şi 54 din Constituţie, Curtea a menţionat că acestea nu au o aplicare de sine stătătoare. Pentru a putea fi invocate trebuie să existe o ingerinţă într-un drept fundamental (DCC nr.125 din 3 august 2021, § 20-22).

26. Cu privire la invocarea principiului constituţional al prezumţiei nevinovăţiei, garantat de articolul 21 din Constituţie, Curtea a reţinut că norma contestată nu instituie vreo prezumţie cu privire la vinovăţia persoanelor acuzate de comiterea infracţiunilor. Prin urmare, Curtea a decis că articolul 21 din Constituţie nu este incident (DCC nr.125 din 3 august 2021, § 23).

27. Curtea a examinat incidenţa articolelor 20 şi 26 din Constituţie în raport cu competenţa Procurorului General şi a adjuncţilor săi de a dispune, în mod motivat, transmiterea cauzei de la un organ de urmărire penală unui alt organ de urmărire penală. Curtea a notat că retragerea cauzei penale presupune întocmirea unei ordonanţe motivate prin care se justifică necesitatea efectuării urmăririi penale de un alt organ de urmărire penală. Totodată, Curtea a reţinut că transmiterea cauzei de la un organ de urmărire penală unui alt organ de urmărire penală nu este o procedură de soluţionare a cauzei în fond, ci constituie o acţiune procesuală, care ţine de eficienţa organizării şi desfăşurării urmăririi penale. Cerinţa motivării ordonanţei în discuţie limitează marja discreţionară a Procurorului General şi a adjuncţilor săi în domeniul respectiv. Sub acest aspect, în jurisprudenţa sa, Curtea Europeană a menţionat că, având în vedere principiile care guvernează activitatea parchetelor şi rolul acestora în etapele iniţiale ale procedurii penale, este justificată existenţa unui control ierarhic de către un parchet de nivel superior (a se vedea Mihalache v. România [MC], 8 iulie 2019, § 122). Prin urmare, Curtea nu a constatat afectarea articolelor 20 şi 26 din Constituţie prin aplicarea prevederilor contestate (DCC nr.125 din 3 august 2021, § 28-31).

28. Aşadar, având în vedere că problema ridicată în prezenta excepţie şi în Decizia nr.125 din 3 august 2021 sunt similare, Curtea reţine că considerentele acestei decizii sunt aplicabile mutatis mutandis.

29. În ceea ce priveşte articolul 119 din Constituţie invocat în prezenta cauză, Curtea nu constată vreo legătură între conţinutul acestei norme şi competenţa Procurorului General şi a adjuncţilor lui de a dispune transmiterea cauzei de la un organ de urmărire penală unui alt organ de urmărire penală. Articolul 119 stabileşte că părţile interesate şi organele de stat competente pot exercita, în condiţiile legii, căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti.

30. Referitor la articolul 124 alin.(3) din Constituţie, care stabileşte că competenţele, modul de organizare şi funcţionare a Procuraturii se stabilesc prin lege, Curtea observă că legislatorul a reglementat competenţa acesteia în Codul de procedură penală, iar modul de organizare şi funcţionare în Legea cu privire la Procuratură. Prin urmare, aşa cum competenţele şi modul de organizare şi funcţionare a Procuraturii sunt reglementate prin lege, articolul 124 alin.(3) din Constituţie este respectat.

31. Prin urmare, având în vedere cele menţionate supra, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g) şi 140 din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolelor 270 alin.(5), 271 alin.(7) şi a textului "Încheierea judecătorului de instrucţie este irevocabilă, cu excepţia încheierilor privind refuzul în pornirea urmăririi penale, scoaterea persoanei de sub urmărirea penală, încetarea urmăririi penale, clasarea cauzei penale şi reluarea urmăririi penale" din articolul 313 alin.(6) din Codul de procedură penală, ridicată de dna avocat Natalia Moloşag, în interesele dlui Alexei Vizdan, parte în dosarul nr.10r-839/2021, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.