Decizie nr.169 din 07.12.2023 de inadmisibilitate a sesizărilor nr.125g/2023 şi nr.187g/2023 privind excepţiile de neconstituţionalitate a articolului 70 alin.(7) pct.3) din Codul de procedură penală (confirmarea împuternicirilor apărătorului [2])

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizărilor nr.125g/2023 şi nr.187g/2023

privind excepţiile de neconstituţionalitate a articolului 70

alin. (7) pct. 3) din Codul de procedură penală

(confirmarea împuternicirilor apărătorului [2])

nr. 169  din  07.12.2023

 (în vigoare 07.12.2023) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 20-23 art. 4 din 18.01.2024

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Nicolae ROŞCA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Cristina Chihai, asistent judiciar,

Având în vedere sesizările înregistrate la 2 mai şi la 1 august 2023,

Examinând admisibilitatea sesizărilor menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 7 decembrie 2023, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizările privind excepţiile de neconstituţionalitate a articolului 70 alin.(7) pct.3) din Codul de procedură penală, ridicate de dl Tudor Donos în dosarul nr.3-432/2023, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani, şi, respectiv, în dosarul nr.10-175/2022, pendinte la Judecătoria Bălţi, sediul central.

2. Sesizările privind excepţiile de neconstituţionalitate au fost trimise la Curtea Constituţională de dna judecătoare Liudmila Holeviţcaia de la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani, şi, respectiv, de dl judecător Vitalie Moroşanu, de la Judecătoria Bălţi, sediul central, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

3. Având în vedere identitatea de obiect a sesizărilor, Curtea a decis conexarea lor într-un singur dosar, pe baza articolului 43 din Codul jurisdicţiei constituţionale, atribuindu-i numărul 125g/2023.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiilor principale, aşa cum au fost formulate de autorul excepţiilor, pot fi rezumate după cum urmează:

Dosarul nr.3-432/2023 (sesizarea nr.125g/2023)

4. La 21 februarie 2023, dl Tudor Donos a formulat o acţiune împotriva Uniunii Avocaţilor din Republica Moldova cu privire la unele acte care îi sunt defavorabile.

5. La 13 aprilie 2023, dl Tudor Donos a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a articolului 70 alin.(7) pct.3) din Codul de procedură penală.

6. Prin încheierea din 21 aprilie 2023, Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani, a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

Dosarul nr.10-175/2022 (sesizarea nr.187g/2023)

7. La 17 noiembrie 2022, dl Tudor Donos şi dna Elena Donos au depus o plângere la Judecătoria Bălţi, sediul central, prin care au solicitat anularea ordonanţei de refuz al declanşării urmăririi penale în cazul unui avocat pentru pretinsa falsificare a mandatului avocaţial într-o cauză penală.

8. La 3 martie 2023, dl Tudor Donos şi dna Elena Donos au ridicat excepţia de neconstituţionalitate a articolului 70 alin.(7) pct.3) din Codul de procedură penală.

9. Printr-o încheiere din 29 mai 2023, Judecătoria Bălţi, sediul central, a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

10. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 21

Prezumţia nevinovăţiei

"Orice persoană acuzată de un delict este prezumată nevinovată până când vinovăţia sa va fi dovedită în mod legal, în cursul unui proces judiciar public, în cadrul căruia i s-au asigurat toate garanţiile necesare apărării sale."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile

şi îndatoririle

"[...]

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

Articolul 26

Dreptul la apărare

"(1) Dreptul la apărare este garantat.

(2) Fiecare om are dreptul să reacţioneze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale.

[...]."

Articolul 114

Înfăptuirea justiţiei

"Justiţia se înfăptuieşte în numele legii numai de instanţele judecătoreşti."

11. Prevederile relevante ale Codului de procedură penală, adoptat prin Legea nr.122 din 14 martie 2003, sunt următoarele:

Articolul 70

Admiterea, desemnarea şi înlocuirea apărătorului,

confirmarea calităţii şi împuternicirilor lui

"[…]

(7) Pentru confirmarea calităţii şi împuternicirilor sale, apărătorul prezintă organului de urmărire penală sau instanţei:

[…]

3) mandatul biroului de avocaţi sau un alt document ce îi confirmă împuternicirile.

[…]."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiilor de neconstituţionalitate

12. Autorul excepţiilor pretinde că prevederile articolului 70 alin.(7) pct.3) din Codul de procedură penală nu corespund exigenţelor calităţii legii.

13. Aşadar, autorul excepţiilor subliniază că textul "mandatul biroului de avocaţi" din acest articol este desuet şi nu mai corespunde realităţii. Deşi legislatorul a modificat în anul 2010, prin Legea nr.1260 din 19 iulie 2002 cu privire la avocatură, termenul "mandat", acesta nu ar fi modificat prevederile contestate. Aşadar, autorul excepţiilor consideră că justiţia nu se înfăptuieşte în numele legii în cazul desemnării apărătorului în conformitate cu prevederile care sunt desuete.

14. De asemenea, autorul excepţiilor susţine că textul "alt document ce îi confirmă împuternicirile" din articolul 70 alin.(7) pct.3) din Codul de procedură penală este neclar şi nu are suport normativ, deoarece legislatorul nu ar fi reglementat vreun alt document decât mandatul care ar putea confirma împuternicirile apărătorului.

15. Prin urmare, autorul excepţiilor susţine că prevederile contestate contravin articolelor 20, 21, 23, 26 şi 114 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

16. Examinând admisibilitatea sesizărilor privind excepţiile de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

17. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul de procedură penală, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

18. Sesizările privind excepţiile de neconstituţionalitate au fost ridicate de părţi în procese şi sunt formulate de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

19. Excepţia de neconstituţionalitate care stă la baza sesizării nr.125g/2023 a fost ridicată într-o cauză de contencios administrativ în care persoana solicită, inter alia, obligarea Uniunii Avocaţilor să verifice legalitatea sau ilegalitatea acţiunilor avocatului în cadrul procesului penal. În cazul sesizării nr.187g/2023, excepţia a fost ridicată într-o cauză în care se examinează plângerea autorului excepţiei referitoare la anularea unei ordonanţe de refuz al declanşării urmăririi penale în cazul unui avocat pentru pretinsa falsificare a mandatului avocaţial în cadrul procesului penal. Prin urmare, Curtea admite că prevederile contestate ar putea fi aplicate la soluţionarea cauzelor în care au fost ridicate excepţiile de neconstituţionalitate.

20. Obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate îl reprezintă articolul 70 alin.(7) pct.3) din Codul de procedură penală, conform căruia pentru confirmarea calităţii şi împuternicirilor sale, apărătorul prezintă organului de urmărire penală sau instanţei mandatul biroului de avocaţi sau un alt document ce îi confirmă împuternicirile. Deşi autorul excepţiilor a contestat aceste prevederi în totalitate, acesta critică doar textele "mandatul biroului de avocaţi" şi, respectiv, "alt document ce îi confirmă împuternicirile" din acest articol.

21. Curtea reţine că prevederile contestate au făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate, fiind pronunţate Deciziile nr.90 din 15 iunie 2021, nr.134 din 12 august 2021, nr.176 din 23 noiembrie 2021 şi nr.44 din 12 aprilie 2022.

22. De principiu, verificarea anterioară a constituţionalităţii normelor atacate nu constituie un impediment pentru a solicita controlul de constituţionalitate al aceloraşi prevederi din perspectiva altor critici de neconstituţionalitate. Aşadar, Curtea va verifica dacă sesizările conţin argumente noi sau dacă există circumstanţe de ordin general care să justifice o altă soluţie privind admisibilitatea (a se vedea DCC nr.37 din 30 martie 2021, § 20).

23. Autorul excepţiilor menţionează articolele 20 (accesul liber la justiţie), 21 (prezumţia nevinovăţiei), 23 (dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle), 26 (dreptul la apărare) şi 114 (înfăptuirea justiţiei) din Constituţie. Argumentul de bază al acestuia se referă la faptul că textul "mandatul biroului de avocaţi" este desuet, deoarece nu mai corespunde prevederilor Legii nr.1260 din 19 iulie 2002 cu privire la avocatură, şi la faptul că textul "alt document ce îi confirmă împuternicirile" nu corespunde exigenţelor calităţii legii.

24. Acest argument a fost analizat de Curte, prin prisma articolului 26 din Constituţie, în Decizia nr.44 din 12 aprilie 2022. În această decizie, Curtea a subliniat că aplicarea textului "mandatul biroului de avocaţi" din articolul 70 alin.(7) din Codul de procedură penală nu constituie o ingerinţă în dreptul la apărare. Dimpotrivă, articolul 70 alin.(7) din Cod stabileşte actele care confirmă calitatea şi împuternicirile apărătorului într-un proces penal. Alineatul 8 al aceluiaşi articol stabileşte că persoana care solicită să participe la examinarea cauzei penale în calitate de apărător, dar nu prezintă documentele care îi confirmă calitatea şi împuternicirile de apărător, nu este admisă să participe la desfăşurarea procesului penal în această calitate. Mai mult, potrivit articolului 72 alin.(2) din Codul de procedură penală, avocatul care acordă asistenţă juridică garantată de stat va fi înlăturat din procesul penal dacă persoana pe care o apără are temeiuri reale de a pune la îndoială competenţa sau buna-credinţă a avocatului şi va depune o cerere pentru înlăturarea acestui apărător din proces. Prin urmare, Curtea a reţinut că aspectele reglementate de articolul 70 alin.(7) pct.3) din Codul de procedură penală, referitoare la admiterea apărătorului în proces, ţin de competenţa organului care desfăşoară urmărirea penală şi a instanţei de judecată care judecă cauza penală (a se vedea § 27).

25. Curtea observă că autorul excepţiilor a mai invocat incidenţa articolelor 20, 21, 23 şi 114 din Constituţie.

26. Referitor la incidenţa articolului 23 din Constituţie, în jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că acesta nu are o aplicabilitate de sine stătătoare. Pentru a fi aplicabil, autorul excepţiei trebuie să demonstreze existenţa unei ingerinţe în drepturile fundamentale garantate de Constituţie (DCC nr.178 din 15 decembrie 2022, § 16).

27. Cu privire la incidenţa principiului constituţional al prezumţiei nevinovăţiei, garantat de articolul 21 din Constituţie, Curtea reţine că textul contestat nu instituie vreo prezumţie cu privire la vinovăţia persoanelor învinuite de comiterea infracţiunilor. Prin urmare, articolul 21 din Constituţie nu este incident în prezenta cauză.

28. Referitor la incidenţa articolelor 20 şi 114 din Constituţie, Curtea reţine că textul contestat nu reprezintă o imixtiune în competenţa exclusivă a instanţelor judecătoreşti de a înfăptui justiţia. Curtea reţine că instanţele de judecată nu sunt limitate în competenţa sa de a verifica împuternicirile avocaţilor în cauzele penale deduse judecăţii.

29. Aşadar, de vreme ce nu au intervenit elemente noi care să provoace reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele menţionate din Decizia nr.44 din 12 aprilie 2022 rămân valabile şi în prezenta cauză.

30. Prin urmare, pe baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizările privind excepţiile de neconstituţionalitate nu întrunesc condiţiile de admisibilitate şi nu pot fi acceptate pentru examinare în fond.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizările privind excepţiile de neconstituţionalitate a articolului 70 alin.(7) pct.3) din Codul de procedură penală, ridicate de dl Tudor Donos în dosarul nr.3-432/2023, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani, şi, respectiv, în dosarul nr.10-175/2022, pendinte la Judecătoria Bălţi, sediul central.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.