Decizie nr.90 din 15.06.2021 de inadmisibilitate a sesizării nr.84g/2021 privind excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor articolelor 70 alin.(7) pct.3) şi 458 alin.(3) din Codul de procedură penală (admiterea apărătorului la proces şi motivele de revizuire a hotărârilor judecătoreşti irevocabile)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.84g/2021 privind excepţia

de neconstituţionalitate a prevederilor articolelor 70 alin.(7)

pct.3) şi 458 alin.(3) din  Codul  de  procedură  penală

(admiterea apărătorului la proces şi motivele

de revizuire a hotărârilor judecătoreşti irevocabile)

nr. 90  din  15.06.2021

 (în vigoare 15.06.2021) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.164-167 art.125 din 09.07.2021

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Aliona Balaban, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată pe 14 aprilie 2021,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând pe 15 iunie 2021, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află sesizarea cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor articolelor 70 alin.(7) pct.3) şi 458 alin.(3) din Codul de procedură penală, precum şi interpretarea articolelor 135 alin.(1) lit.a) şi g) şi 54 alin.(1) şi (2) din Constituţie prin prisma articolelor 20 şi 26 din Constituţie, în special, cu privire la procedura de soluţionare şi la mijloacele de apărare în cazul în care au fost aplicate norme care au căzut în desuetudine şi la remedierea acestor erori judiciare, ridicată de dna Elena Donos, în interesele dlui Tudor Donos, parte în dosarul nr.10-4/2021, pendinte la Judecătoria Orhei, sediul Şoldăneşti.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de dna judecător Elvira Lavciuc de la Judecătoria Orhei, sediul Şoldăneşti, în baza articolului 135 alin.(1) lit.a) şi lit.g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. La Judecătoria Orhei, sediul Şoldăneşti, se află în proces de examinare plângerea depusă de dna Elena Donos împotriva ordonanţei emise de un procuror de la Procuratura raionului Teleneşti privind refuzul de a deschide procesul de revizuire a hotărârii judecătoreşti irevocabile. Cererea sa de revizuire a înaintat-o pe motivul stabilirii altor circumstanţe de care instanţa nu a avut cunoştinţă la emiterea hotărârii, motiv prevăzut de articolul 458 alin.(3) pct.2) din Codul de procedură penală.

4. Pe 9 aprilie 2021, dna Elena Donos a ridicat, în interesele dlui Tudor Donos, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor articolului 70 alin.(7) pct.3) şi 458 alin.(3) din Codul de procedură penală.

5. Prin Încheierea din aceeaşi dată, Judecătoria Orhei, sediul Şoldăneşti, a admis cererea privind ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a sesizat, în acest sens, Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

6. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 15

Universalitatea

"Cetăţenii Republicii Moldova beneficiază de drepturile şi de libertăţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi şi au obligaţiile prevăzute de acestea."

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

[…]".

Articolul 21

Prezumţia nevinovăţiei

"Orice persoană acuzată de un delict este prezumată nevinovată până când vinovăţia sa va fi dovedită în mod legal, în cursul unui proces judiciar public, în cadrul căruia i s-au asigurat toate garanţiile necesare apărării sale."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi

cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

Articolul 25

Libertatea individuală şi siguranţa persoanei

"(1) Libertatea individuală şi siguranţa persoanei sunt inviolabile.

[...]."

Articolul 26

Dreptul la apărare

"(1) Dreptul la apărare este garantat.

(2) Fiecare om are dreptul să reacţioneze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale.

(3) În tot cursul procesului părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.

[…]".

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi

sau al unor libertăţi

"(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului se cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sânt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii."

7. Prevederile relevante ale Codului de procedură penală, adoptat prin Legea nr.122 din 14 martie 2003, sunt următoarele:

Articolul 67

Apărătorul

"[…]

(2) În calitate de apărător în procesul penal pot participa:

1) avocatul;

2) alte persoane abilitate prin lege cu atribuţii de apărător;

(3¹) Avocatul care acordă asistenţă juridică garantată de stat dobândeşte calitatea de apărător în momentul în care coordonatorul oficiului teritorial al Consiliului Naţional pentru Asistenţă Juridică Garantată de Stat emite decizie privind acordarea asistenţei juridice calificate. Decizia privind acordarea asistenţei juridice calificate se aduce la cunoştinţă, după caz, solicitantului, organului de urmărire penală sau instanţei de judecată.

[…]".

Articolul 70

Admiterea, desemnarea şi înlocuirea apărătorului,

confirmarea calităţii şi împuternicirilor lui

"(1) Persoanele menţionate la art.67 alin.(2) participă la procesul penal în calitate de apărător:

[…]

2) la desemnarea de către coordonatorul oficiului teritorial al Consiliului Naţional pentru Asistenţă Juridică Garantată de Stat în cazul cererilor sau solicitărilor de acordare a asistenţei juridice calificate.

[…]

(7) Pentru confirmarea calităţii şi împuternicirilor sale, apărătorul prezintă organului de urmărire penală sau instanţei:

1) documentul ce confirmă apartenenţa lui la avocatură;

2) documentul ce confirmă că are permisiunea de a practica calitatea de apărător conform legislaţiei Republicii Moldova;

3) mandatul biroului de avocaţi sau un alt document ce îi confirmă împuternicirile.

[…]

(8) Persoana care pretinde să participe în cauza dată în calitate de apărător, dar nu prezintă documentele ce îi confirmă calitatea şi împuternicirile de apărător nu este admisă să participe la desfăşurarea procesului penal în calitatea respectivă, fapt asupra căruia se adoptă o hotărâre motivată.

[…]"

Articolul 458

Cazurile de revizuire a procesului penal

"(1) Hotărârile judecătoreşti irevocabile pot fi supuse revizuirii atât cu privire la latura penală, cât şi cu privire la latura civilă.

[…]

(3) Revizuirea poate fi cerută în cazurile în care:

1) s-a constatat, prin sentinţă penală irevocabilă, comiterea unei infracţiuni în timpul urmăririi penale sau în legătură cu judecarea cauzei;

2) s-au stabilit alte circumstanţe de care instanţa nu a avut cunoştinţă la emiterea hotărârii şi care, independent sau împreună cu circumstanţele stabilite anterior, dovedesc că cel condamnat este nevinovat ori a săvârşit o infracţiune mai puţin gravă sau mai gravă decât cea pentru care a fost condamnat sau dovedesc că cel achitat sau persoana cu privire la care s-a dispus încetarea procesului penal este vinovat/vinovată;

[…]"

ÎN DREPT

A. Argumentele autoarei excepţiei de neconstituţionalitate

8. Autoarea excepţiei solicită constatarea omisiunii legislative de la articolul 458 alin.(3) din Codul de procedură penală, i.e. lipsa de reglementare a motivelor de revizuire a hotărârilor instanţei de recurs în cazurile în care acestea conţin erori judiciare. Autoarea excepţiei susţine că dl Tudor Donos a fost condamnat în baza unei învinuiri înaintate în lipsa apărătorului. În acest caz, autoarea consideră că instanţa de recurs a admis o eroare judiciară prin aplicarea dispoziţiilor articolului 70 alin.(7) pct.3) din Codul de procedură penală, care sunt căzute în desuetudine.

9. De asemenea, autoarea îi solicită Curţii să se pronunţe cu privire la interpretarea articolului 135 alin.(1) lit.a) şi g) şi articolului 54 alin.(1) şi (2) din Constituţie prin prisma articolelor 20 şi 26 din Constituţie, în special, cu privire la procedura de soluţionare şi la mijloacele de apărare în cazul în care au fost aplicate norme care au căzut în desuetudine şi la remedierea acestor erori judiciare.

10. În final, autoarea consideră că prevederile contestate contravin articolelor 15, 20, 21, 23, 25, 26 şi 54 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

11. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

12. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) şi b) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul de procedură penală şi interpretarea Constituţiei, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

13. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de dna Elena Donos, în interesele dlui Tudor Donos, parte în dosarul nr.10-4/2021, pendinte la Judecătoria Orhei, sediul Şoldăneşti. Curtea notează că, potrivit articolului 460 alin.(2) pct.1) din Codul de procedură penală, poate solicita deschiderea procedurii de revizuire oricare parte din proces, în limitele calităţii sale procesuale, iar potrivit pct.2), soţul şi rudele apropiate ale condamnatului beneficiază şi ei de acest drept.

14. Astfel, sesizarea este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile articolelor 70 alin.(7) pct.3) şi 458 alin.(3) din Codul de procedură penală. Dispoziţiile articolului 70 din Codul de procedură penală se referă la condiţiile de admitere, desemnare şi înlocuire a apărătorului în cadrul procesului penal, precum şi acordarea asistenţei juridice garantate de stat. Dispoziţiile articolului 458 din Codul de procedură penală stabilesc cazurile de revizuire a procesului penal.

16. Curtea reţine că prevederile contestate sub aspectul invocat de autoarea sesizării nu au făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate.

17. Curtea notează că o altă condiţie pentru formularea excepţiei de neconstituţionalitate o constituie aplicabilitatea prevederilor contestate în cauza în care a fost ridicată excepţia (a se vedea punctul 1 din dispozitivul HCC nr.2 din 9 februarie 2016). Norma contestată trebuie să fie aplicabilă în soluţionarea cauzei aflate pe rolul instanţei de judecată (a se vedea DCC nr.18 din 9 februarie 2021, § 22).

18. Curtea observă că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză care are ca obiect examinarea unei plângeri depuse împotriva unei ordonanţe privind refuzul de a deschide procesul de revizuire a unei sentinţe judecătoreşti irevocabile. În cererea sa de revizuire, autoarea a invocat motivul prevăzut la articolul 458 alin.(3) pct.2) din Codul de procedură penală.

19. În jurisprudenţa sa, Curtea a notat că în cadrul procedurii de revizuire trebuie deosebite două aspecte: 1) admisibilitatea cererii de revizuire şi 2) analiza fondului cauzei. La admisibilitatea cererii de revizuire procurorul sau, după caz, instanţa de judecată verifică doar dacă există vreun motiv din cele prevăzute de lege [a se vedea articolul 458 alin.(3) din Codul de procedură penală] şi dacă sunt respectate termenele stabilite la articolul 459 din Codul de procedură penală (DCC nr.128 din 15 noiembrie 2018, § 26). Atunci când examinează cererea de revizuire, sarcina instanţei de judecată nu constă în a determina acuzaţia penală, ci în a verifica dacă există vreun motiv prevăzut de lege pentru depunerea unei cereri de revizuire [a se vedea, mutatis mutandis, Kokkonis şi Chalilopoulou v. Grecia (dec.), 31 octombrie 2017, § 13] (DCC nr.88 din 20 iulie 2020, § 30).

20. Prezenta excepţie a fost ridicată în procesul examinării unei plângeri împotriva ordonanţei procurorului prin care s-a refuzat deschiderea procedurii de revizuire, aceasta fiind prima etapă a procedurii de revizuire. Aşadar, având în vedere faptul că la prima etapă procedura revizuirii priveşte doar examinarea admisibilităţii acesteia, Curtea constată că instanţa nu urmează să aplice prevederile contestate din articolul 70 alin.(7) pct.3) din Codul de procedură penală, care se referă la condiţiile de admitere, desemnare şi înlocuire a apărătorului în cadrul procesului penal, precum şi acordarea asistenţei juridice garantate de stat, care ţin de judecarea fondului cauzei.

21. Prin urmare, Curtea constată că prevederile articolului 70 alin.(7) pct.3) din Codul de procedură penală nu sunt aplicabile la examinarea admisibilităţii cererii privind anularea ordonanţei contestate şi consideră că acest capăt al sesizării este inadmisibil.

22. Autoarea excepţiei de neconstituţionalitate pretinde că dispoziţiile articolului 458 alin.(3) din Codul de procedură penală sunt contrare articolelor 15 [universalitatea], 20 [accesul liber la justiţie], 21 [prezumţia nevinovăţiei], 23 [calitatea legii], 25 [dreptul la libertate individuală şi la siguranţă al persoanei], 26 [dreptul la apărare] şi 54 [restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi] din Constituţie.

23. În jurisprudenţa sa, Curtea a subliniat că articolele 15, 23 şi 54 din Constituţie nu au o aplicabilitate de sine stătătoare (a se vedea DCC nr.56 din 2 iunie 2020, § 23-24; DCC nr.162 din 29 decembrie 2020, § 26; DCC nr.29 din 18 martie 2021, § 20 ). Pentru a fi aplicabile, autorul excepţiei de neconstituţionalitate trebuie să demonstreze existenţa unor ingerinţe în drepturile fundamentale.

24. Cu privire la pretinsa neconstituţionalitate a prevederilor articolului 458 alin.(3) din Codul de procedură penală, Curtea reţine că autoarea excepţiei consideră că acestea contravin articolelor 20 şi 26 din Constituţie, pentru că între motivele de revizuire a procesului penal prevăzute la articolul 458 alin.(3) din Codul de procedură penală nu se regăseşte motivul de revizuire a hotărârilor instanţei de recurs în cazurile când acestea conţin erori judiciare.

25. Curtea notează că articolul 20 din Constituţie îşi găseşte corespondenţa în dispoziţiile articolului 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, care garantează dreptul la un proces echitabil. În jurisprudenţa sa, Curtea Europeană a stabilit că articolul 6 din Convenţie nu este aplicabil unei proceduri care vizează redeschiderea unui proces, deoarece persoana care solicită acest lucru, odată ce condamnarea sa rămâne definitivă, nu este "acuzată de o infracţiune" în sensul respectivului articol (Fischer v. Austria, (dec.), 6 mai 2003). Doar noile proceduri, după autorizarea redeschiderii procesului, pot fi considerate ca determinante la stabilirea temeiniciei unei acuzaţii în materie penală (Löffler v. Austria, 3 octombrie 2000, § 18-19). Astfel, în prezenta cauză nu este incident articolul 20 din Constituţie.

26. Curtea reţine că, deşi autoarea excepţiei a invocat incidenţa articolelor 21, 25 şi 26 din Constituţie, aceasta nu a motivat în ce măsură prevederea contestată îi afectează drepturile fundamentale. Prin urmare, în sesizare nu este demonstrată contrarietatea dintre textul contestat şi normele constituţionale invocate (a se vedea HCC nr.11 din 25 martie 2021, § 34).

27. De asemenea, Curtea reţine că articolele 15, 23 şi 54 din Constituţie nu sunt incidente, deoarece nu s-a constatat existenţa unor ingerinţe în drepturile fundamentale garantate de Constituţie, care au fost invocate de autoarea excepţiei.

28. Având în vedere cele menţionate supra, Curtea reţine că şi capătul sesizării în partea în care autoarea solicită interpretarea unor norme constituţionale (a se vedea supra § 1) este inadmisibil.

29. Prin urmare, în baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea în cauză nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) lit.g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor articolelor 70 alin.(7) pct.3) şi 458 alin.(3) din Codul de procedură penală, precum şi interpretarea articolelor 135 alin.(1) lit.a) şi g) şi 54 alin.(1) şi (2) din Constituţie prin prisma articolelor 20 şi 26 din Constituţie, ridicată de dna Elena Donos, în interesele dlui Tudor Donos, parte în dosarul nr.10-4/2021, pendinte la Judecătoria Orhei, sediul Şoldăneşti.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.