Decizie nr.180 din 27.11.2025 de inadmisibilitate a sesizării nr.150g/2025 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 177 alin.(1) din Codul penal (încălcarea inviolabilităţii vieţii personale [2])

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.150g/2025 privind

excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi

din  articolul 177  alin.(1) din  Codul  penal

(încălcarea inviolabilităţii vieţii personale [2])

nr. 180  din  27.11.2025

 (în vigoare 27.11.2025) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 623-625 art. 208 din 19.12.2025

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Ion MALANCIUC,

dnei Viorica PUICA,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA, judecători,

cu participarea dlui Dumitru Avornic, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 25 iunie 2025,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 27 noiembrie 2025, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 177 din Codul penal, ridicată de dl avocat Vasile Gafton, în interesele dlui Alexandr Stoianoglo, parte în dosarul nr.1-1621/2022, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de un complet format din doamnele judecătoare Natalia Patraşcu, Arina Ialanji şi Vasilina Bejenari din cadrul Judecătoriei Chişinău, sediul Buiucani, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

3. În cadrul examinării sesizării, domnul judecător Sergiu Litvinenco i-a prezentat Plenului o cerere de abţinere de la examinarea cauzei. Analizând motivele invocate, Curtea Constituţională a decis admiterea cererii.

4. În cadrul examinării sesizării, doamna judecătoare Domnica Manole i-a prezentat Plenului o cerere de abţinere de la examinarea cauzei. Analizând motivele invocate, Curtea Constituţională a decis respingerea cererii.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele cauzei penale

5. Pe rolul Judecătoriei Chişinău, sediul Buiucani, se află cauza penală de învinuire a dlui Alexandr Stoianoglo pentru comiterea infracţiunii prevăzute de articolul 177 alin.(2) lit.a) şi b) din Codul penal [încălcarea inviolabilităţii vieţii personale].

6. În cadrul examinării cauzei, dl avocat Vasile Gafton a ridicat, in interesele dlui Alexandr Stoianoglo, excepţia de neconstituţionalitate a articolului 177 din Codul penal.

7. Printr-o încheiere din 20 iunie 2025, Judecătoria Chişinău a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis, în acest sens, o sesizare la Curtea Constituţională, în vederea examinării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

8. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

Articolul 32

Libertatea opiniei şi a exprimării

"(1) Oricărui cetăţean îi este garantată libertatea gîndirii, a opiniei, precum şi libertatea exprimării în public prin cuvînt, imagine sau prin alt mijloc posibil.

(2) Libertatea exprimării nu poate prejudicia onoarea, demnitatea sau dreptul altei persoane la viziune proprie.

(3) Sînt interzise şi pedepsite prin lege contestarea şi defăimarea statului şi a poporului, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial, la violenţă publică, precum şi alte manifestări ce atentează la regimul constituţional."

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

"(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii."

9. Prevederile relevante ale Codului penal, adoptat prin Legea nr.985 din 18 aprilie 2002, sunt următoarele:

Articolul 177

Încălcarea inviolabilităţii vieţii personale

"(1) Culegerea ilegală sau răspândirea cu bună-ştiinţă a informaţiilor, ocrotite de lege, despre viaţa personală ce constituie secret personal sau familial al altei persoane fără consimţământul ei

se pedepseşte cu amendă în mărime de până la 650 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore.

[...]

(2) Răspândirea informaţiilor menţionate la alin.(1):

a) într-un discurs public, prin mass-media;

b) prin folosirea intenţionată a situaţiei de serviciu;

[...]

se pedepseşte cu amendă în mărime de la 550 la 850 unităţi convenţionale sau cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de 1 an, sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii sau cu închisoare de până la 2 ani, cu amendă, aplicată persoanei juridice, în mărime de la 2000 la 3000 unităţi convenţionale.

[...]."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

10. Autorul excepţiei consideră că prevederea criticată nu este formulată de o manieră precisă, iar eventualul subiect al infracţiunii ar fi lipsit de posibilitatea de a-şi cunoaşte în prealabil, fără echivoc, comportamentul care ar putea avea un caracter penal.

11. În particular, autorul susţine că prevederea "informaţiilor ocrotite de lege, despre viaţa personală ce constituie secret personal sau familial" nu este previzibilă, deoarece nu stabileşte care date pot fi atribuite la categoria informaţiilor ce constituie "secret personal" sau "secret familial", determinând o aplicare arbitrară a normei de către autorităţile competente.

12. De asemenea, autorul excepţiei critică omisiunea de a prevedea situaţiile în care fapta de răspândire a informaţiilor nu constituie infracţiune, cum ar fi cazul divulgării unor informaţii de interes public, fapt care ar restrânge în mod nejustificat dreptul la libertatea de exprimare.

13. În fine, autorul excepţiei afirmă că prevederea contestată este contrară articolelor 23, 32 şi 54 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

14. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

15. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul penal, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

16. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de reprezentantul unei părţi în proces şi este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă prevederile articolului 177 din Codul penal.

18. Curtea reţine că prevederile articolului 177 alin.(1) din Codul penal au mai fost obiect al controlului constituţionalităţii, fiind pronunţată Decizia nr.10 din 5 ianuarie 2018. În jurisprudenţa sa, Curtea a menţionat că verificarea anterioară a constituţionalităţii normelor atacate nu reprezintă un impediment pentru a solicita controlul de constituţionalitate al aceloraşi prevederi, din perspectiva altor critici de neconstituţionalitate. În asemenea cazuri, Curtea trebuie să verifice dacă sesizarea conţine argumente noi sau dacă există circumstanţe de ordin general care să justifice o altă soluţie privind admisibilitatea (DCC nr.25 din 2 martie 2020, § 19; DCC nr.37 din 30 martie 2021, § 20).

19. Curtea a stabilit în jurisprudenţa sa, ca o condiţie de admisibilitate a sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, şi faptul că prevederile contestate trebuie să fie aplicabile la soluţionarea cauzei. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză penală privind învinuirea de comiterea infracţiunii prevăzute la articolul 177 alin.(2) lit.a) şi b) din Codul penal. Curtea admite că instanţa de judecată ar putea aplica norma criticată în cauza în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.

20. Curtea notează că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept fundamental. Astfel, Curtea va analiza, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerinţă într-un drept fundamental (DCC nr.14 din 7 februarie 2023, § 21; DCC nr.174 din 7 decembrie 2023, § 20).

21. Curtea reţine că autorul excepţiei a invocat articolele 23 (dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle), 32 (libertatea de exprimare) şi 54 (restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi) din Constituţie.

22. În privinţa articolelor 23 şi 54 din Constituţie, Curtea reţine că acestea nu au o aplicare de sine stătătoare, ci numai în coroborare cu un drept fundamental, care trebuie să fie aplicabil (a se vedea DCC nr.125 din 5 octombrie 2023, § 21).

23. Cu referire la incidenţa articolului 32 din Constituţie, autorul excepţiei susţine că norma criticată nu permite identificarea clară a informaţiilor care constituie "secret personal sau familial" şi nu permite divulgarea informaţiilor care, deşi cad sub incidenţa normei contestate, sunt de interes public, fapt care ar restrânge nejustificat dreptul la libertatea de exprimare.

24. Curtea notează că norma contestată incriminează fapta de răspândire, cu bună-ştiinţă, a informaţiilor, ocrotite de lege, despre viaţa personală ce constituie secret personal sau familial al altei persoane, fără consimţământul acesteia.

25. Cu referire la claritatea sintagmei "informaţiilor, ocrotite de lege, despre viaţa personală ce constituie secret personal sau familial", în Decizia nr.10 din 5 ianuarie 2018, Curtea a constatat că interpretarea sintagmei "secret personal sau familial" excedează competenţei Curţii Constituţionale, iar conceptul de "viaţă privată" este un termen larg, care nu poate fi definit exhaustiv (a se vedea DCC nr.10 din 5 ianuarie 2018, §§ 17-19). Totodată, în baza prerogativelor constituţionale, Curtea observă că după adoptarea Deciziei menţionate supra, legislatorul a reglementat, inter alia, acţiunile care pot afecta viaţa privată, limitele dreptului la viaţa privată şi prezumţia de consimţământ (a se vedea articolele 46, 47 şi 48 din Codul civil).

26. Curtea reţine că viaţa privată reprezintă un concept juridic pe cât de complex, pe atât de sensibil din viaţa cetăţeanului, prin care legislatorul stabileşte obligaţia statului de a respecta şi ocroti viaţa intimă, familială şi privată (articolul 28 din Constituţie), dar şi prevede interdicţii referitoare la "atingeri aduse vieţii private", inter alia, prin difuzarea de ştiri, dezbateri, anchete sau reportaje scrise sau audivizuale privind viaţa intimă personală sau familială, difuzarea sau utilizarea corespondenţei ori a documentelor personale fără a avea consimţământul persoanei la care acestea se referă (a se vedea articolele 46 şi 47 din Codul civil).

27. Curtea nu constată elemente care să justifice reconsiderarea jurisprudenţei sale. Prin urmare, aceste raţionamente rămân valabile şi în prezenta cauză.

28. Cu referire la argumentul autorului, potrivit căruia norma nu ar admite derogări, cum ar fi în cazul divulgării unor informaţii de interes public, Curtea constată că, în esenţă, autorul excepţiei pune în discuţie posibilitatea punerii în balanţă a două drepturi concurente, i.e. a dreptului la libertatea de exprimare şi a dreptului la respectarea vieţii private.

29. Sub acest aspect, Curtea constată că Legea nr.64 din 23 aprilie 2010 cu privire la libertatea de exprimare prevede, inter alia, semnificaţia unor termeni şi expresii utilizate, posibilitatea dezvăluirii informaţiilor de interes public şi conţine repere care să permită punerea în balanţă a drepturilor concurente (a se vedea prevederile articolelor 2, 3, 10 şi 11 din Legea nr.64 din 23 aprilie 2010).

30. Curtea reiterează că legile trebuie interpretate şi aplicate ca făcând parte dintr-un sistem juridic coerent, nu în mod izolat şi prin ignorarea altor norme relevante (a se vedea DCC nr.63 din 29 iunie 2023, § 27).

31. Prin urmare, Curtea notează că le revine instanţelor de judecată să stabilească în fiecare caz particular, pe baza circumstanţelor factuale relevante şi a probelor administrate, dacă acţiunile unei persoane concrete întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute la articolul 177 din Codul penal şi să vegheze dacă la acuzarea persoanelor de comiterea infracţiunii a fost asigurat un echilibru corect între dreptul la libertatea de exprimare şi dreptul la respectarea vieţii private.

32. Curtea observă că, de fapt, prin criticile sale, autorul sesizării ridică o problemă de interpretare şi de stabilire a câmpului de aplicare al infracţiunii incriminate, care nu ţine de competenţa Curţii Constituţionale. Această competenţă le revine, prin definiţie, instanţelor de judecată (a se vedea DCC nr.2 din 18 ianuarie 2022, § 19; DCC nr.120 din 13 septembrie 2022, § 26; DCC nr.46 din 27 aprilie 2023, § 29).

33. Prin urmare, pe baza celor menţionate mai sus, Curtea constată că sesizarea în cauză privind excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 27 alineatele (2) şi (3) lit.d), 37 şi 40 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 177 din Codul penal, ridicată de dl avocat Vasile Gafton, în interesele dlui Alexandr Stoianoglo, parte în dosarul nr.1-1621/2022, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.