Decizie nr.182 din 27.05.2022 cu privire la examinarea cererii prealabile depusă de "Reforma Art" SRL, fondatoarea serviciului media audiovizual "Jurnal TV"

CONSILIUL AUDIOVIZUALULUI

D E C I Z I E

cu privire la examinarea cererii prealabile depusă

de "Reforma Art" SRL, fondatoarea serviciului

media audiovizual "Jurnal TV"

nr. 182  din  27.05.2022

 (în vigoare 27.05.2022) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 221-229 art. 847 din 22.07.2022

* * *

Pe data de 15 aprilie 2022, Consiliul Audiovizualului a recepţionat cererea prealabilă iniţială înaintată de "Reforma Art" SRL, fondatoarea serviciului media audiovizual de televiziune "Jurnal TV", privind anularea Deciziei nr.114 din 15 aprilie 2022. La 12 mai 2022 "Reforma Art" SRL a depus cererea prealabilă motivată.

În argumentarea poziţiei sale, "Reforma Art" SRL menţionează: "De la început accentuăm că controlul legalităţii actelor de sancţionare emise de o autoritate publică impune obligaţia de a constata dacă acestea corespund exigenţelor legale, că faptele delictuale incriminate persoanei au fost probate suficient, că toate dubiile sunt interpretate în beneficiul persoanei învinuite reieşind din prezumţia de nevinovăţie de care aceasta beneficiază în temeiul art.21 al Constituţiei Republicii Moldova şi art.6 al CEDO.

La fel, urmează să se verifice dacă sancţiunea aplicată este conformă cu caracterul şi gravitatea abaterii, împrejurările în care abaterea a fost săvârşită, cauzele şi consecinţele abaterii, gradul de vinovăţie al furnizorului de servicii media, conduita acestora, impactul faptei etc.

În speţă însă, învinuirile înaintate prin decizia contestată sunt lovite de vicii fundamentale în condiţiile necorespunderii învinuirilor respective exigenţelor legale.

Această concluzie este fortificată şi prin dispoziţiile art.118 şi 119 din Codul administrativ, ce statuează că motivarea este operaţiunea administrativă prin care se expun considerentele care justifică emiterea unui act administrativ individual, în motivare se indică temeiurile esenţiale de drept şi de fapt pe care le-a luat în considerare autoritatea publică pentru decizia sa. Din motivarea deciziilor discreţionare trebuie să poată fi recunoscute şi punctele de vedere din care autoritatea publică a reieşit la exercitarea dreptului discreţionar. Motivarea trebuie să se refere şi la argumentele expuse în cadrul audierii.

Motivarea completă a unui act administrativ individual cuprinde: a) motivarea în drept – temeiul legal pentru emiterea actului administrativ, inclusiv formele procedurale obligatorii pe care se bazează actul; b) motivarea în fapt – oportunitatea emiterii actului administrativ, inclusiv modul de exercitare a dreptului discreţionar, dacă este cazul; c) în cazul actelor administrative defavorabile – o descriere succintă a procedurii administrative care a stat ta baza emiterii actului: investigaţii, probe, audieri, opinii ale participanţilor contrare conţinutului final al actului etc.

Motivarea completă este obligatorie, este parte integrantă a actului administrativ individual şi condiţionează legalitatea acestuia.

Conţinutul unui act administrativ individual trebuie să fie suficient de cert. Un act administrativ individual poate fi emis în scris, verbal sau prin comportament concludent. Forma actului administrativ individual este aleasă de autoritatea publică care emite actul administrativ în baza dreptului discreţionar corespunzător obligaţiilor sale".

Cu referire la aceste afirmaţii, este de menţionat că Decizia Consiliului Audiovizualului nr.114 din 15.04.2022 este motivată în conformitate cu prevederile Codului administrativ, la care face trimitere inclusiv "Reforma Art" SRL. Decizia Consiliului Audiovizualului conţine motivarea în drept şi motivarea în fapt, cu indicarea detaliată a probelor şi argumentelor care au stat la baza sancţionării "Reforma Art" SRL, inclusiv la aplicarea sancţiunii s-a ţinut cont şi de gravitatea încălcării, fiind aplicată amenda minimă prevăzută de Codul serviciilor media audiovizuale.

"Reforma Art" SRL cu referire la subiectul cu titlul "Ruşii ataca marile oraşe ale Ucrainei" (19:07:19) susţine: "În ce priveşte acest subiect, în cadrul căruia a fost relatat despre bombardarea Ucrainei de către forţele militare ale Federaţiei Ruse, accentuăm că este vorba despre live-ul realizat de trimisul special al nostru în or. Odesa, D. Gargaliuc. El a dat toată informaţia din observaţiile personale, plus ceea ce a vorbit pe loc cu oamenii. El a fost în teren, a povestit ce a văzut. Era un live de atmosferă, despre ce se întâmpla acolo în acele clipe. Este una dintre cele trei reguli ale jurnalismului privind obţinerea informaţiilor: a) declaraţii asumate; b) documente; c) ceea ce vede reporterul, relatare de la faţa locului.

Acest reportaj a fost apreciat de Consiliu ca fiind difuzat cu nerespectarea reglementărilor privind: relatările trebuie să provină din surse sigure, suficient documentate sub aspect factologic, cu o abordare credibilă şi imparţială a evenimentelor, cu reflectarea echilibrată a diferitor opinii. Or, norma citată stabileşte mai multe acţiuni/inacţiuni alternative, doar că nu s-a indicat care anume acţiune/inacţiune ne este imputată nouă? În ce constă nemijlocit abaterea?

În condiţiile în care reporterul a povestit de la faţa locului despre propria experienţă trăită, nu înţelegem care opinii mai erau necesare de prezentat? Care surse mai trebuiau indicate?

În asemenea mod, acuzaţiile sunt vagi, incerte şi ele se află în disonanţă totală cu starea reală indicată în reportaj, motive din care fapta nu poate fi calificată prin prisma normei legale citate".

Cu privire la aceste afirmaţii este de menţionat că, deşi subiectul poartă titlul "Ruşii atacă marile oraşe ale Ucrainei", iar în debutul acestuia prezentatoarea comunică despre faptul că: "Armata Rusă a atacat astăzi cu rachete o unitate militară de lângă Ismail, Kievul a declarat că Rusia trebuie să oprească bombardarea oraşelor din Ucraina înainte de a putea începe discuţii despre vreun armistiţiu. La fel ca Harkovul sau Kievul, oraşul de la marea Neagră, Odesa, este afectat grav de război. Acolo se află trimisul nostru special, Dumitru Garcaliuc, care vine cu detalii", reporterul, de fapt, nu a spus decât că a fost o zi fără evenimente majore în Odesa, pe parcursul a două ore, răsunând alarma. Totodată, reporterul vorbeşte despre faptul că armata rusă lansează rachete şi tot mai multe zvonuri circulă despre o rebeliune a soldaţilor marinei ruseşti.

Astfel, se atestă că relatările reporterului nu conţin un suport factologic şi nu este indicată sursa de provenienţă a acestora, relatarea limitându-se la afirmaţii ca: "Tot mai multe zvonuri circulă..."; "Se spune că...".

În acest caz este lipsă de acurateţe în prezentarea subiectului, dat fiind faptul că este vorba de un reporter special trimis în teren să documenteze, să relateze despre ce se întâmplă acolo, din subiect însă, reporterul nu a spus decât că nu au fost evenimente astăzi şi că armata rusă lansează rachete, dar nu este clar de unde provine această informaţie şi dacă a fost suficient documentată.

Este de specificat că membrul Consiliului Audiovizualului, Ruslan Mihalevschi, în cadrul şedinţei publice, a constatat că informaţia este prezentată în baza unor zvonuri.

Astfel, în acest caz, este relevantă încă o prevedere a art.13 din Codul serviciilor media audiovizuale, şi anume alin.(3), conform căreia: "În cazul în care informaţia provine din surse confidenţiale sau a căror credibilitate nu este verificată suficient, acest lucru trebuie să fie menţionat explicit". În cazul în care reporterul sau serviciul media nu are suport factologic suficient, ar trebui să informeze consumatorul de programe despre acest lucru.

"Reforma Art" SRL cu privire la subiectul cu titlul "Războiul povestit de prizonierii ruşi" (19:22:31) afirmă: "Cu referire la subiectul cu titlul "Războiul povestit de prizonierii ruşi", în care se relatează despre soldaţii ruşi capturaţi de armata ucraineană, atragem atenţia că materialul a fost realizat în baza informaţiilor oficiale difuzate de SBU (Serviciul ucrainean de Securitate), inclusiv imaginile video obţinute de la această instituţie oficială, fiind lizibilă sigla serviciului dat. De ce Consiliul nu ţine cont de acest argument? De ce o autoritate publică de stat, cum este Serviciul ucrainean de Securitate nu este apreciată ca fiind o sursă credibilă?

Atestăm vădita netemeinicie a acuzaţiilor invocate, ceea ce atrage greşita calificare a presupuselor fapte".

La cele invocate de "Jurnal TV", precum că în cadrul subiectului a fost difuzată sigla Serviciului ucrainean de Securitate, de la care au fost preluate informaţiile, este de menţionat că în cadrul şedinţei publice s-a expus inclusiv vicepreşedinta CA, Ana Gonţa, care a declarat că sigla în cauză a apărut doar pe durata a 02 sec., fără ca să fie clar, de fapt, cui îi aparţine şi omul de rând nu are cum să cunoască acest lucru. Totodată, art.13 alin.(5) lit.e) din Codul serviciilor media audiovizuale prevede că: "În programele audiovizuale de ştiri şi de dezbateri trebuie să fie respectate următoarele reguli: în cazul prezentării înregistrărilor provenite din alte surse decât cele ale redacţiei, să se precizeze acest lucru". Respectiv, norma citată prevede obligaţia furnizorul de servicii media "să precizeze acest lucru".

"Reforma Art" SRL cu referire la subiectul cu titlul "Kievul vorbeşte de crime de război" (19:28:28) susţine: "Referitor la subiectul cu titlul "Kievul vorbeşte de crime de război", accentuăm că se relatează despre atitudinea Ucrainei şi a Curţii Penale de la Haga privind eventualele crime de război ale Federaţiei Ruse în Ucraina. La ora difuzării ştirii nu exista un comentariu oficial din partea Federaţiei Ruse. Reacţia a apărut mult mai târziu, abia pe data de 05 martie, printr-o scrisoare semnată de ambasadorul Rusiei în Regatul Ţărilor de Jos, care a anunţat că guvernul său nu intenţionează să participe la audieri. Despre această scrisoare şi poziţia Federaţiei Ruse a fost comunicată publicului în acea zi – în ziua apariţiei comunicatului!

Consiliul urmează să ateste că norma legală imputată este aplicabilă doar situaţiilor când poziţia părţii opuse există în spaţiul public şi ea nu a fost difuzată (comunicată), pe când în speţă o atare poziţie a Federaţiei Ruse nu exista la data realizării şi difuzării reportajului, astfel că nu putem fi sancţionaţi pentru faptul că nu am difuzat ceva ce nu exista! Mai mult, în această ordine de idei, Consiliul admite o cenzură în mass-media (care este interzisă expres), deoarece impune să nu realizăm subiecte de interes public în cazurile în care nu există opinia a unei părţi implicate în acel subiect.

Prin urmare, presupusa calificare a faptei este vădit eronată şi ea nu cade sub incidenţa normelor imputate".

Cu referire la aceste afirmaţii este de menţionat că în privinţa subiectului cu titlul "Kievul vorbeşte de crime de război", Consiliul Audiovizualului nu a aplicat sancţiune pentru încălcarea prevederilor art.13 alin.(6) lit.a) din Codul serviciilor media audiovizuale.

SRL "Reforma Art", în cererea prealabilă, mai afirmă: "Totodată, în cadrul buletinului de ştiri a fost difuzat un subiect, cu durata de aproximativ 04 minute, în care se relatează despre situaţia refugiaţilor din centrele de plasament…

Cât priveşte subiectul în care se relatează despre situaţia refugiaţilor de la centrele de plasare ale acestora, accentuăm că în reportaj sunt vizaţi şi copiii refugiaţilor, ajunşi în Moldova fie cu părinţii, fie singuri. Imaginea cu copilul refugiat a fost difuzată cu acordul persoanelor în grija cărora el se afla. S-a apreciat că este în interesul suprem al publicului de a fi informat despre ororile la care sunt supuşi copiii afectaţi de războiul nedrept pornit de Federaţia Rusă, având ca temei prevederile art.6 alin.(l) lit.b) din Legea nr.30/2013 cu privire la protecţia copiilor împotriva impactului negativ al informaţiei, potrivit cărora informaţia cu impact negativ asupra copiilor poate fi difuzată fără respectarea restricţiilor dacă publicarea ei se face în interes public.

În această privinţă, Consiliul urmează să ateste cert că nu poate fi vorba despre limitarea dreptului postului de a publica imaginea copilului, atât timp cât scopul a fost unul de interes public, de a arăta telespectatorilor realitatea înconjurătoare, că alături de ţara noastră este o situaţie excepţională, în care mor oameni şi că mai mulţi copii sunt afectaţi de acest război, ei fiind nevoiţi incorect să sufere de pe urma acestei nedreptăţi. Nu s-a atentat asupra vieţii private a copilului, ci s-a expus public situaţia lui.

Prin urmare, presupusa faptă nu formează obiectul normei imputate, precum şi aceasta este scutită de răspundere prin prisma unei alte prevederi legale speciale, care se aplică cu prioritate, dat fiind reglementările exhaustive din art.5 alin.(3) şi (4) din Legea 100/22.12.2017 cu privire la actele normative, care stabilesc că: "Normele juridice speciale sunt aplicabile în exclusivitate anumitor categorii de raporturi sociale sau subiecţi strict determinaţi. În caz de divergenţă între o normă generală şi o normă specială, care se conţin în acte normative de acelaşi nivel, se aplică norma specială; Normele juridice derogatorii sunt diferite în raport cu reglementarea-cadru în materie şi sunt aplicabile unei situaţii determinate. În caz de divergenţă între o normă generală sau specială şi o normă derogatorie, care se conţin în acte normative de acelaşi nivel, se aplică norma derogatorie…"".

Cu referire la aceste afirmaţii este de menţionat că în a doua parte a reportajului se relatează despre cazul unui băiat de 11 ani, pe nume Andrei, lăsat la frontiera moldo-ucraineană de tatăl său, iar ulterior preluat de o familie de moldoveni pe care o vede prima dată în viaţă.

Astfel, serviciul media audiovizual de televiziune "Jurnal TV" nu a întreprins măsuri pentru a împiedica recunoaşterea băiatului. Nu se ştie nici dacă numele "Andrei" este adevărat sau unul conspirativ, însă dacă e un nume convenţional, acest fapt trebuie menţionat pe parcursul subiectului.

În segmentul de timp 19:18:32 a fost difuzată o secvenţă în care minorul este intervievat de către reporter despre momentele prin care a trecut odată cu începerea conflictului armat în Ucraina.

Este de specificat că la reflectarea acestui caz, nu s-a ţinut cont de vulnerabilitatea vârstei minorului şi nici de starea psihoemoţională a acestuia, totodată, nefiind întreprinse toate măsurile necesare pentru protejarea identităţii: minorul aflat în situaţie dificilă a fost intervievat fără estomparea feţei, au fost prezentate informaţii cu privire la identitatea acestuia, precum vârsta, numele, de unde a venit, cine îl adăposteşte.

Prin urmare, sunt relevante prevederile art.15 alin.(4) din Codul serviciilor media audiovizuale: "Dreptul minorului la respectarea vieţii private şi la propria imagine prevalează în faţa necesităţii de informare, inclusiv în cazul minorului aflat în situaţii dificile".

De asemenea, este de specificat că prevederile art.6 alin.(1) lit.b) din Legea nr.30 Cu privire la protecţia copiilor împotriva impactului negativ al informaţiei, potrivit cărora informaţia cu impact negativ asupra copiilor poate fi difuzată fără respectarea restricţiilor dacă publicarea ei se face în interes public, la care face trimitere furnizorul de servicii media, este irelevantă în cazul subiectului care a vizat minorul refugiat.

Dat fiind faptul că prevederile legale cu privire la protecţia minorilor abordează două segmente: copil – consumator de programe audiovizuale şi copil – protagonist în cadrul programelor audiovizuale. Astfel, prevederile art.6 alin.(1) lit.b) din Legea nr.30 Cu privire la protecţia copiilor împotriva impactului negativ al informaţiei, specificate de furnizor, se referă exclusiv la clasificarea programelor audiovizuale, în contextul minorului drept consumator de programe, în cadrul cărora iniţial s-ar difuza unele informaţii cu impact negativ asupra acestuia.

În timp ce, în ştirea sus-menţionată, minorul este însuşi protagonistul acesteia (minorul aflat în situaţie dificilă, refugiat din cauza războiului), a fost intervievat fără estomparea feţei, au fost prezentate informaţii cu privire la identitatea acestuia, precum vârsta, numele, de unde a venit, cine îl adăposteşte.

"Reforma Art" SRL mai menţionează: "Mai mult, Consiliul vădit eronat a insinuat asupra posibilităţii sancţionării postului pentru presupusa încălcare repetată a prevederilor art.13 alin.(4) din Codul serviciilor media audiovizuale, insinuând asupra sancţiunii precedente aplicate prin decizia Consiliului nr.31/198 din 23 august 2021. Însă Consiliul nu a ţinut cont de faptul că această decizie a fost contestată în instanţa de judecata competentă, iar prin încheierea Judecătoriei Chişinău, s. Râşcani din 5 octombrie 2021 (copia se anexează), menţinută prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 17 februarie 2022 (copia se anexează), a fost suspendat actul administrativ – Decizia Consiliului Audiovizualului nr.31/198 din 23 august 2021. În asemenea mod, Consiliul a aplicat un act administrativ nevalabil, a cărui activitate era şi este suspendată prin hotărâre judecătorească irevocabilă, ceea ce constituie o derogare gravă de la garanţiile legale şi procesuale, această situaţie fiind incompatibilă cu garanţiile unui proces echitabil.

Prin urmare şi în această parte actul administrativ contestat este lovit de nulitate absolută.

În asemenea circumstanţe considerăm că nu am comis vreo încălcare în sensul prevăzut de art.84 Codul serviciilor media audiovizuale.

În această ordine de idei atestăm că, potrivit principiului preeminenţei dreptului, ce constituie una din exigenţele unui proces echitabil în sensul prevederilor art.6 par. 1) al CEDO (cauza Roşca c. Moldovei, nr.6267/02 din 22.03.2005 § 24), sancţionarea de către o autoritate publică a unei persoane pentru comiterea unei pretinse abateri de la obligaţiile impuse prin Lege nu poate fi realizată prin derogare de la normele ce impun autorităţii respective obligaţia de a examina cazul multiaspectual şi de a-şi baza decizia de condamnare pe probele ce dovedesc integral întrunirea tuturor elementelor constitutive ale încălcării incriminate, inclusiv prin prisma principiilor instituite de evaluarea activităţii, astfel încât derogarea de la aceste cerinţe contravine principiului nominalizat şi, astfel, atrage necesitatea anulării unei astfel de decizii...".

Cu referire la aceste afirmaţii, este de menţionat că prima instanţă doar a suspendat executarea Deciziei Consiliului Audiovizualului nr.31/198 din 23 august 2021. Acest fapt nu presupune că Decizia Consiliului Audiovizualului nr.31/198 este anulată sau ilegală. Respectiv, Consiliul Audiovizualului nu a aplicat un act administrativ nevalabil.

Ca urmare a dezbaterilor publice, în temeiul prevederilor art.73-75 din Codul serviciilor media audiovizuale nr.174/2018, şi ale Codului administrativ, Consiliul Audiovizualului

DECIDE:

1. A respinge cererea prealabilă din 15 aprilie 2022 (completată la 12 mai 2022), depusă de "Reforma Art" SRL, ca neîntemeiată (PRO (5) UNANIM – L. VIŢU-EŞANU, A. GONŢA, T. CRESTENCO, O. DABIJA şi R. MIHALEVSCHI).

2. Controlul asupra executării prezentei decizii îl exercită Direcţia juridică şi reglementări.

3. Prezenta decizie intră în vigoare la momentul adoptării şi va fi publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi pe pagina web a Consiliului Audiovizualului.