Decizie nr.187 din 21.12.2023 de inadmisibilitate a sesizării nr.165g/2023 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 26 alin.(1) lit.a) din Legea contenciosului administrativ nr.793 din 10 februarie 2000 (temeiurile anulării actului administrativ contestat)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.165g/2023 privind excepţia de

neconstituţionalitate a articolului 26 alin.(1) lit.a) din Legea

contenciosului administrativ nr.793 din 10 februarie 2000

(temeiurile anulării actului administrativ contestat)

nr. 187  din  21.12.2023

 (în vigoare 21.12.2023) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 58-60 art. 26 din 08.02.2024

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dnei Viorica PUICA,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Ana Florean, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 15 iunie 2023,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 21 decembrie 2023, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 26 alin.(1) lit.a) din Legea contenciosului administrativ nr.793 din 10 februarie 2000, ridicată de dl avocat Petru Istrati în interesele dlui Alexandru Rotaru, parte în dosarul nr.3a-1149/2021, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de un complet de judecată de la Curtea de Apel Chişinău format din dnele Ecaterina Palanciuc şi Ina Dutca şi dl Denis Băbălău, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Printr-o decizie din 8 noiembrie 2010, Consiliul comunal Truşeni a aprobat vânzarea-cumpărarea unor loturi de teren agricol de pe teritoriul Primăriei comunei Truşeni. În acest sens, au fost încheiate mai multe contracte de vânzare-cumpărare, inclusiv contractul nr.791 încheiat între Primărie şi dl Alexandru Rotaru.

4. La 21 martie 2012, Oficiul teritorial Chişinău al Cancelariei de Stat a formulat o acţiune în contencios administrativ împotriva Consiliului comunal Truşeni, prin care a solicitat anularea deciziei din 8 noiembrie 2010 privind vânzarea-cumpărarea loturilor de teren agricol. Dl Alexandru Rotaru, împreună cu alte persoane, a fost atras în proces în calitate de intervenient accesoriu.

5. La 9 februarie 2015, Judecătoria Buiucani, municipiul Chişinău, a respins acţiunea. La 12 mai 2016, Curtea de Apel Chişinău a casat hotărârea Judecătoriei Buiucani şi a dispus trimiterea cauzei la rejudecare de către un alt complet al acestei instanţe.

6. La 30 mai 2017, Judecătoria Buiucani, municipiul Chişinău, a respins acţiunea. Hotărârea primei instanţe a fost casată de Curtea de Apel Chişinău la 25 aprilie 2018. Instanţa de apel a emis o nouă hotărâre prin care a admis acţiunea formulată de Oficiul teritorial Chişinău al Cancelariei de Stat şi a anulat decizia Consiliului comunal Truşeni din 8 noiembrie 2010, inclusiv contractul de vânzare-cumpărare încheiat între Primăria comunei Truşeni şi dl Alexandru Rotaru.

7. La 9 octombrie 2019, dna Minodora Platon a formulat o cerere de revizuire a deciziei Curţii de Apel Chişinău din 25 aprilie 2018.

8. La 26 decembrie 2019, Curtea de Apel Chişinău a admis cererea de revizuire, a casat decizia Curţii de Apel Chişinău din 25 aprilie 2018 şi a dispus rejudecarea cauzei în procedura apelului.

9. La 2 martie 2021, Curtea de Apel Chişinău a casat hotărârea Judecătoriei Chişinău, sediul Buiucani, din 30 mai 2017 şi a emis o nouă decizie prin care s-a declarat inadmisibilă acţiunea formulată din cauza omiterii termenului de înaintare a acţiunii.

10. La 22 septembrie 2021, Curtea Supremă de Justiţie a casat decizia instanţei de apel din 2 martie 2021 şi a dispus trimiterea cauzei la rejudecare de un alt complet de judecată al Curţii de Apel Chişinău.

11. În cadrul procesului, dl avocat Petru Istrate a ridicat, în interesele dlui Alexandru Rotaru, excepţia de neconstituţionalitate a articolului 26 alin.(1) lit.a) din Legea contenciosului administrativ.

12. La 24 mai 2023, Curtea de Apel Chişinău a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis, în acest sens, o sesizare la Curtea Constituţională.

B. Legislaţia pertinentă

13. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 1

Statul Republica Moldova

"[...]

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sînt garantate.

Articolul 9

Principiile fundamentale privind proprietatea

"(1) Proprietatea este publică şi privată. Ea se constituie din bunuri materiale şi intelectuale.

[...]."

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"[…]

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

Articolul 46

Dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia

"(1) Dreptul la proprietate privată, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate.

[…]."

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

"(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii."

14. Prevederile relevante ale Legii contenciosului administrativ nr.793 din 10 februarie 2000 sunt următoarele:

Articolul 26

Temeiurile anulării actului administrativ contestat

"(1) Actul administrativ contestat poate fi anulat, în tot sau în parte, în cazul în care:

a) este ilegal în fond ca fiind emis contrar prevederilor legii;

b) este ilegal ca fiind emis cu încălcarea competenţei;

c) este ilegal ca fiind emis cu încălcarea procedurii stabilite.

(2) Instanţa de contencios administrativ nu este competentă să se pronunţe asupra oportunităţii actului administrativ şi a operaţiunilor administrative care au stat la baza emiterii acestuia."

[Legea contenciosului administrativ a fost abrogată la 1 aprilie 2019 prin intrarea în vigoare a Codului administrativ, adoptat prin Legea nr.116 din 19 iulie 2018]

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

15. Autorul sesizării menţionează că articolul 26 alin.(1) lit.a) din Legea contenciosului administrativ stabileşte că actul administrativ contestat poate fi anulat, în tot sau în parte, în cazul în care este ilegal în fond, pentru că este emis contrar prevederilor legii.

16. Autorul sesizării susţine că norma în discuţie: i) nu delimitează nulitatea absolută de nulitatea relativă a actului administrativ; ii) nu prevede motivele anulării actului administrativ contestat; iii) nu precizează dacă actul administrativ a fost emis cu încălcarea unor norme imperative sau dacă încălcările comise de autoritate sunt esenţiale; iv) nu prevede termene de prescripţie sau de decădere; v) nu stabileşte cercul de subiecţi care pot cere declararea nulităţii actelor administrative şi vi) nu prevede efectele declarării nulităţii actului administrativ.

17. Totodată, autorul susţine că norma contestată nu stabileşte mecanisme de individualizare a măsurilor luate în privinţa actelor administrative afectate de vicii, iar instanţa de judecată nu are o competenţă deplină în acest sens. Autorul consideră că, potrivit prevederilor în discuţie, instanţa de judecată este obligată să declare nulitatea absolută a actului administrativ, fără să ţină cont de proporţionalitatea acestei sancţiuni.

18. În concluzie, autorul pretinde că din cauza acestor omisiuni legislative norma contestată nu corespunde exigenţelor calităţii legii şi încalcă securitatea raporturilor juridice, accesul liber la justiţie şi dreptul de proprietate.

19. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, norma contestată este contrară articolelor 1 alin.(3), 9, 20, 23, 46 şi 54 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

20. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

21. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor Parlamentului, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea contenciosului administrativ, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

22. Excepţia de neconstituţionalitate, ridicată de avocatul părţii într-un proces din faţa instanţei de judecată, este formulată de subiectul căruia i s-a acordat acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

23. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie articolul 26 alin.(1) lit.a) din Legea contenciosului administrativ. Curtea observă că Legea în discuţie a fost abrogată la 1 aprilie 2019 prin intrarea în vigoare a Codului administrativ. Totuşi, în jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată atât în privinţa actelor în vigoare, cât şi în privinţa actelor abrogate, dacă sub imperiul acestora s-au născut raporturi juridice care continuă să producă efecte, iar norma este aplicabilă în cazul raporturilor juridice litigioase şi este determinantă pentru soluţionarea cauzei (a se vedea DCC nr.5 din 19 ianuarie 2023, § 19).

24. Curtea notează că, deşi norma contestată era în vigoare la data emiterii deciziei contestate, la momentul rejudecării acestei cauze Legea contenciosului administrativ a fost abrogată la 1 aprilie 2019 prin intrarea în vigoare a Codului administrativ.

25. În acest context, Curtea reţine că articolul 258 din Codul administrativ stabileşte dispoziţii tranzitorii în cazul acţiunilor de contencios administrativ pendinte formulate până la intrarea în vigoare a Codului administrativ. Astfel, potrivit alin.(3) teza întâi din acest articol, procedurile de contencios administrativ iniţiate până la intrarea în vigoare a codului se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a codului, conform prevederilor codului. Cu titlu de excepţie, teza a doua din acelaşi alineat prevede că doar examinarea admisibilităţii acţiunii în contencios administrativ se va face conform prevederilor Legii contenciosului administrativ.

26. Curtea observă că norma contestată de autor din Legea contenciosului administrativ prevede că actul administrativ contestat poate fi anulat, în tot sau în parte, în cazul în care este ilegal în fond ca fiind emis contrar prevederilor legii.

27. Având în vedere că norma contestată de autor nu se referă la admisibilitatea acţiunii, ci la fondul cauzei, pe baza articolului 258 alin.(3) teza a doua din Codul administrativ, Curtea reţine că dispoziţiile contestate nu sunt aplicabile la soluţionarea cauzei.

28. Curtea subliniază că, deşi potrivit jurisprudenţei sale excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată atât în privinţa actelor în vigoare, cât şi în privinţa actelor care nu mai sunt în vigoare, condiţia aplicabilităţii normei contestate în cazul raporturilor juridice litigioase nu poate fi omisă (a se vedea DCC nr.6 din 24 ianuarie 2023, § 25).

29. Prin urmare, pe baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 26 alin.(1) lit.a) din Legea contenciosului administrativ nr.793 din 10 februarie 2000, ridicată de dl avocat Petru Istrati în interesele dlui Alexandru Rotaru, parte în dosarul nr.3a-1149/2021, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.