Decizie nr.188 din 23.12.2022 de inadmisibilitate a sesizării nr.148g/2022 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 20 alin.(2) lit.c) din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012 (documentele anexate la cererea introductivă a creditorului)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.148g/2022 privind excepţia

de neconstituţionalitate a articolului 20 alin.(2) lit.c) din

Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012

(documentele anexate la cererea

introductivă a creditorului)

nr. 188  din  23.12.2022

 (în vigoare 23.12.2022) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 17-20 art. 12 din 24.01.2023

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Liuba ŞOVA, preşedinte de şedinţă,

dlui Nicolae ROŞCA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Dina Musteaţa, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 19 septembrie 2022,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 23 decembrie 2022, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 20 alin.(2) lit.c) din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012, ridicată de dl avocat Mihail Gherbovei şi dl Octavian Bivol, în interesele S.R.L. "Monzo", în dosarul nr.2i-691/2021, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul central.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de dl judecător Gheorghe Mîţu de la Judecătoria Chişinău, sediul central, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Creditorul S.R.L. "Cariba-Argo" a formulat o cerere introductivă privind intentarea procesului de insolvabilitate faţă de debitorul S.R.L. "Monzo".

4. În cadrul şedinţei de judecată, reprezentanţii debitorului au ridicat excepţia de neconstituţionalitate a articolului 20 alin.(2) lit.c) din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012.

5. Prin Încheierea din 13 septembrie 2022, Judecătoria Chişinău, sediul central, a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

6. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 26

Dreptul la apărare

"(1) Dreptul la apărare este garantat.

(2) Fiecare om are dreptul să reacţioneze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale.

(3) În tot cursul procesului părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.

(4) Amestecul în activitatea persoanelor care exercită apărarea în limitele prevăzute se pedepseşte prin lege."

Articolul 46

Dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia

"(1) Dreptul la proprietate privată, precum şi creanţele asupra statului sunt garantate.

[…]

(5) Dreptul de proprietate privată obligă la respectarea sarcinilor privind protecţia mediului înconjurător şi asigurarea bunei vecinătăţi, precum şi la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii, revin proprietarului.

[…]".

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

"(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii."

7. Prevederile relevante ale Legii insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012 sunt următoarele:

Articolul 20

Conţinutul cererii introductive a creditorului.

Documentele anexate

"(1) În cererea introductivă a creditorului trebuie să se indice:

a) denumirea/numele şi prenumele creditorului şi ale debitorului, sediul/adresa, alte date de identificare ale acestora, confirmate prin extrasul din registrul public corespunzător;

b) valoarea creanţelor creditorului, mărimea dobânzilor şi a penalităţilor aferente;

c) temeiul creanţelor şi termenul executării lor;

d) menţiuni despre alte probe ce confirmă creanţa creditorului;

e) propunerea candidaturii la funcţia de administrator provizoriu pe perioada de observare a debitorului;

f) alte date, considerate de creditor ca fiind necesare pentru examinarea cererii.

(2) La cererea introductivă a creditorului se anexează:

a) documentele ce adeveresc obligaţiile debitorului faţă de creditor, mărimea datoriilor la aceste obligaţii, scadenţa obligaţiilor, temeiul intentării procesului de insolvabilitate potrivit art.10, alte documente care justifică cererea creditorului;

b) dovada notificării prealabile a debitorului de către creditor;

c) dovada notificării Serviciului Fiscal de Stat despre intenţia de a depune cerere introductivă, cu excepţia cazului în care cererea introductivă a fost depusă de către Serviciul Fiscal de Stat."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorilor sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate

8. Autorii menţionează că norma contestată, în redactarea anterioară Legii nr.141 din 16 iulie 2020, stabilea că la cererea introductivă creditorul trebuie să anexeze copia de pe hotărârea irevocabilă a instanţei de judecată sau copia de pe hotărârea arbitrală irevocabilă, ori copia de pe hotărârea judecătorească irevocabilă privind recunoaşterea hotărârii judecătoreşti sau a hotărârii arbitrale străine, ori decizia (hotărârea) organului abilitat prin legea executorie la acel moment. În redacţia actuală, norma contestată nu obligă creditorii să prezinte un document executoriu la depunerea cererii introductive şi, prin acest fapt, face posibilă intentarea procesului de insolvabilitate faţă de debitori în lipsa unei obligaţii scadente.

9. Autorii notează că norma contestată nu instituie suficiente garanţii, care ar permite debitorului să se apere împotriva eventualelor abuzuri. De asemenea, norma în discuţie nu asigură un echilibru corect între interesele debitorului şi ale creditorilor. În opinia autorilor, prevederile contestate contravin articolelor 20, 26, 46 şi 54 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

10. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

11. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea insolvabilităţii, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

12. Curtea notează că excepţia de neconstituţionalitate este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

13. Curtea reţine că obiectul excepţiei îl constituie articolul 20 alin.(2) lit.c) din Legea insolvabilităţii. Curtea constată că prevederile contestate nu au făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate. Curtea reţine că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză privind intentarea procesului de insolvabilitate. Astfel, Curtea admite că instanţa va aplica prevederile criticate în cauza pe care o examinează.

14. Autorii sesizării invocă faptul că norma contestată încalcă articolele 20 [accesul liber la justiţie], 26 [dreptul la apărare], 46 alin.(1) şi alin.(5) [dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia] şi 54 [restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi] din Constituţie.

15. Curtea reiterează că articolul 54 din Constituţie nu are o aplicare de sine stătătoare. Astfel, pentru a putea fi invocat acest articol, autorul sesizării trebuie să argumenteze incidenţa unui drept fundamental (a se vedea DCC nr.107 din 21 iulie 2022, § 23).

16. Cu referire la incidenţa articolului 20 în coroborare cu articolul 26 din Constituţie, Curtea menţionează că norma contestată, în redactarea anterioară Legii nr.141 din 16 iulie 2020, stabilea că la cererea introductivă creditorul trebuie să anexeze copia hotărârii irevocabile a instanţei de judecată sau copia hotărârii arbitrale irevocabile, ori copia hotărârii judecătoreşti irevocabile privind recunoaşterea hotărârii judecătoreşti sau a hotărârii arbitrale străine, ori decizia (hotărârea) organului abilitat prin legea executorie la acel moment. În redactarea actuală, norma contestată nu obligă creditorii să prezinte un document executoriu la depunerea cererii introductive, ci stabileşte că creditorii trebuie să anexeze dovada notificării Serviciului Fiscal de Stat despre intenţia de a depune o cerere introductivă, cu excepţia cazului în care cererea introductivă a fost depusă de către Serviciul Fiscal de Stat.

17. În acest context, Curtea constată că, prin Legea nr.141 din 16 iulie 2020, legislatorul a exclus condiţia prezentării de către creditor a unei hotărâri judecătoreşti irevocabile care confirmă creanţa faţă de debitor la depunerea cererii introductive. Modificarea normei contestate a fost justificată¹ prin faptul că pentru intentarea procesului de insolvabilitate debitorului este suficient ca creditorul să facă dovada existenţei motivelor de intentare, fără a fi necesar să prezinte hotărâri judecătoreşti irevocabile care-i confirmă creanţa.

____________________________

¹ https://www.parlament.md/LegislationDocument.aspx?Id=1704ab75-18bb-4e55-9628-3fdeb609985c

18. Curtea constată că deşi norma contestată nu condiţionează intentarea procesului de insolvabilitate de existenţa unei hotărâri judecătoreşti irevocabile care confirmă creanţa faţă de debitor, legislatorul a prevăzut garanţii pentru debitor în vederea prevenirii cererilor abuzive din partea creditorilor.

19. Astfel, Curtea constată că Legea insolvabilităţii obligă creditorul să notifice în prealabil debitorul despre intenţia sa de a formula o cerere introductivă (articolul 19 din Lege). De asemenea, creditorul poate solicita intentarea procesului de insolvabilitate, dată fiind incapacitatea de plată a debitorului, doar dacă debitorul este în întârziere de plată mai mult de 60 de zile (articolul 2 din Lege).

20. Mai mult, după admiterea cererii introductive spre examinare, instanţa de insolvabilitate va expedia debitorului o copie a cererii pentru ca debitorul să formuleze o referinţă. La această etapă, legea prevede posibilitatea debitorului să răstoarne prezumţia incapacităţii de plată invocată de creditor. Debitorul poate prezenta probe în acest sens, care să confirme executarea obligaţiilor pecuniare sau că există o acţiune civilă în legătură cu această obligaţie, intentată până la depunerea cererii introductive, ori că obligaţia poate fi stinsă prin compensare sau prin orice altă probă considerată pertinentă de către debitor (articolul 28 din Lege).

21. De asemenea, Curtea observă că Legea insolvabilităţii permite debitorului să solicite despăgubiri de la creditorul care a solicitat intentarea procesului de insolvabilitate în mod intenţionat, fără existenţa unui temei de insolvabilitate (articolul 33 din Lege).

22. Curtea observă că norma contestată conţine suficiente garanţii pentru debitor care îi permit să se apere împotriva eventualelor abuzuri din partea creditorilor. Pe de altă parte, norma contestată asigură creditorilor posibilitatea să solicite intentarea procedurii de insolvabilitate în cazul existenţei temeiurilor de intentare a acestei proceduri, fiind respectat echilibrul dintre interesele participanţilor la procedura de insolvabilitate. Prin urmare, Curtea nu reţine incidenţa articolelor 20 şi 26 din Constituţie prin prisma argumentelor autorilor.

23. Cu referire la incidenţa articolului 46 din Constituţie, autorii nu au oferit argumente care să demonstreze caracterul contradictoriu al prevederilor contestate în raport cu normele constituţionale. Curtea reţine că simpla enumerare a normelor constituţionale, în lipsa argumentelor care ar fundamenta pretinsa relaţie de contrarietate a dispoziţiilor legale criticate faţă de acestea, nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituţionalitate (a se vedea DCC nr.46 din 1 aprilie 2021, § 16; DCC nr.65 din 13 mai 2021, § 17).

24. Prin urmare, în baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 20 alin.(2) lit.c) din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012, ridicată de dl avocat Mihail Gherbovei şi dl Octavian Bivol, în interesele S.R.L. "Monzo", în dosarul nr.2i-691/2021, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul central.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.