BIZLEXLegislația Republicii Moldova
Cuprins
Acte judiciare

Decizie nr.193 din 21.12.2023 de inadmisibilitate a sesizării nr.215g/2023 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor termeni din articolul 3 din Legea nr.166 din 21 septembrie 2017 cu privire la tichetele de masă (acordarea tichetelor de masă salariaţilor)

Tipul documentului
Acte judiciare
Data adoptării
21.12.2023

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr. 215g/2023 privind

excepţia de neconstituţionalitate a unor termeni din

articolul 3 din Legea nr.166 din 21 septembrie 2017

cu privire la tichetele de masă

(acordarea tichetelor de masă

salariaţilor)

nr. 193  din  21.12.2023

 (în vigoare 21.12.2023) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 70-72 art. 32 din 15.02.2024

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dnei Viorica PUICA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Nicolae ROŞCA

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Dina Musteaţa, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 2 octombrie 2023,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 21 decembrie 2023, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a termenilor "angajator" şi "salariaţilor" din articolul 3 din Legea nr.166 din 21 septembrie 2017 cu privire la tichetele de masă, ridicată de dl avocat Maxim Todorov, în dosarul nr.2-22126260-05-3a-21042023, pendinte la Curtea de Apel Cahul.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de dnii judecători Vitalie Movilă, Serghei Pilipenco şi Evghenii Dvurecenschii, de la Curtea de Apel Cahul, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiului principal

3. La 26 august 2022, Oficiul teritorial Cahul al Cancelariei de Stat a formulat o acţiune împotriva Consiliului comunei Moscovei, raionul Cahul, cu privire la anularea dispoziţiei secretarului comunei "Cu privire la acordarea tichetelor de masă". Prin dispoziţia menţionată a fost aprobată plata pentru tichetele de masă pentru primarul comunei.

4. Prin Hotărârea Judecătoriei Cahul, sediul Cantemir, din 31 ianuarie 2023, s-a admis acţiunea reclamantului şi a fost anulată dispoziţia secretarului Consiliului comunal Moscovei. La 6 februarie 2023 a fost formulat un apel.

5. În cadrul şedinţei de judecată, dl avocat Maxim Todorov a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a termenilor "angajator" şi "salariaţilor" din articolul 3 din Legea cu privire la tichetele de masă.

6. Prin Încheierea din 21 septembrie 2023, Curtea de Apel Cahul a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate a întregului articol contestat şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

7. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

Articolul 39

Dreptul la administrare

"(1) Cetăţenii Republicii Moldova au dreptul de a participa la administrarea treburilor publice nemijlocit, precum şi prin reprezentanţii lor.

(2) Oricărui cetăţean i se asigură, potrivit legii, accesul la o funcţie publică."

Articolul 47

Dreptul la asistenţă şi protecţie socială

"(1) Statul este obligat să ia măsuri pentru ca orice om să aibă un nivel de trai decent, care să-i asigure sănătatea şi bunăstarea, lui şi familiei lui, cuprinzând hrana, îmbrăcămintea, locuinţa, îngrijirea medicală, precum şi serviciile sociale necesare.

(2) Cetăţenii au dreptul la asigurare în caz de: şomaj, boală, invaliditate, văduvie, bătrâneţe sau în celelalte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzistenţă, în urma unor împrejurări independente de voinţa lor."

8. Prevederile relevante ale Legii nr.166 din 21 septembrie 2017 cu privire la tichetele de masă sunt următoarele:

Articolul 3

Acordarea tichetelor de masă

"(1) Angajatorul este în drept să acorde salariaţilor o alocaţie individuală de hrană, sub forma tichetelor de masă, achitând integral operatorului valoarea nominală a acestora, plata pentru emiterea şi gestionarea tichetelor de masă şi alte servicii prevăzute de contractele încheiate între operator şi angajator. Este interzis angajatorilor, la oferirea tichetelor de masă, să reducă salariul angajaţilor beneficiari de tichete de masă.

(2) În cazul cumulului de funcţii, tichetele de masă pot fi acordate numai de către angajatorii unde salariaţii în cauză îşi au locul de muncă de bază.

(3) Acordarea tichetelor de masă este facultativă. Angajatorul este în drept să suporte cheltuieli pentru hrană pentru un angajat, care vor fi deduse în scopuri fiscale conform art.24 alin.(19) din Codul fiscal, ori să acorde tichete de masă, fiind permisă doar o singură opţiune.

(4) Angajatorul este obligat să ţină evidenţa tichetelor de masă acordate salariaţilor.

(5) Condiţiile de acordare a tichetelor de masă de către angajatorii unităţi private se stabilesc de aceştia în contractele colective de muncă, actele normative la nivel de unitate, contractele individuale de muncă.

(6) Modul de operare cu tichetele de masă se stabileşte printr-un regulament aprobat de Guvern."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate

9. Autorul excepţiei notează că Oficiul teritorial Cahul al Cancelariei de Stat consideră că în categoria de "salariat" nu sunt incluse persoanele care deţin funcţii de demnitate publică şi care nu au contract individual de muncă. Autorul excepţiei menţionează că articolul 24 din Legea cu privire la statutul persoanelor de demnitate publică stabileşte că această Lege se completează cu prevederile legislaţiei muncii şi alte reglementări relevante, după caz. Astfel, legislatorul a prevăzut că persoanelor cu funcţii de demnitate publică li se aplică legislaţia muncii prin analogie cu normele stabilite pentru salariaţi. Deşi primarii şi viceprimarii, în calitate de persoane cu funcţii de demnitate publică, nu se încadrează în noţiunea de salariat definită de Legea cu privire la tichetele de masă şi articolul 1 din Codul muncii, regimul juridic general aplicabil acestora este identic cu regimul aplicabil salariaţilor care activează pe baza contractelor de muncă.

10. Astfel, în opinia autorului, norma contestată este contrară articolelor 4, 16, 20, 23, 39, 47 şi 54 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

11. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

12. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea cu privire la tichetele de masă, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

13. Curtea notează că excepţia de neconstituţionalitate este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

14. Curtea observă că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate ridicat de autor îl constituie termenii "angajator" şi "salariaţilor" din articolul 3 din Legea cu privire la tichetele de masă, însă instanţa a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a întregului alineat, fără a motiva. Prin urmare, Curtea reţine obiectul excepţiei ridicat de autor.

15. Curtea admite că instanţa va aplica prevederile criticate în cauza pe care o examinează. Curtea constată că prevederile contestate nu au făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate.

16. Curtea reţine că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept fundamental. Curtea trebuie să analizeze, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerinţă într-un drept fundamental (a se vedea DCC nr.92 din 25 iulie 2023, § 22).

17. În opinia autorului, norma contestată este contrară articolelor 4 (drepturile şi libertăţile omului), 16 (egalitatea), 20 (accesul liber la justiţie), 23 (dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle), 39 (dreptul la administrare), 47 (dreptul la asistenţă şi protecţie socială) şi 54 (restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi) din Constituţie.

18. Curtea reiterează că articolul 23 din Constituţie nu are o aplicare de sine stătătoare. Pentru a putea fi invocat standardul calităţii legii, trebuie să existe o ingerinţă într-un drept fundamental. În jurisprudenţa sa, Curtea a menţionat că testul calităţii legii se efectuează prin raportare la un drept fundamental (a se vedea DCC nr.170 din 4 noiembrie 2021, § 29; DCC nr.13 din 1 februarie 2022, § 21).

19. Curtea observă că autorul nu a argumentat contrarietatea prevederilor contestate cu normele constituţionale invocate. Astfel, Curtea subliniază că simpla enumerare a unor articole din Constituţie nu reprezintă veritabile critici de neconstituţionalitate. Curtea a stabilit că, dacă ar proceda la examinarea unei asemenea excepţii de neconstituţionalitate, ea s-ar substitui autorului acesteia în privinţa formulării unor critici de neconstituţionalitate, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu (DCC nr.117 din 8 septembrie 2022, §§ 14-15; DCC nr.61 din 29 iunie 2023, § 16).

20. Astfel, Curtea notează că autorul excepţiei şi-a argumentat opinia prin interpretări rezultate din coroborarea dispoziţiei contestate cu alte norme, fapt care ar provoca, în opinia sa, o neconcordanţă şi ambiguitate legislativă şi care, implicit, ar genera confuzie şi incertitudine pentru unii destinatari ai legii. În acest sens, Curtea reaminteşte că aspectele legate de interpretarea şi aplicarea legii nu ţin de competenţa Curţii Constituţionale. Această competenţă le revine, prin definiţie, instanţelor de judecată (DCC nr.133 din 12 august 2021, § 33; DCC nr.27 din 24 februarie 2022, § 28).

21. Prin urmare, pe baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a termenilor "angajator" şi "salariaţilor " din articolul 3 din Legea nr.166 din 21 septembrie 2017 cu privire la tichetele de masă, ridicată de dl avocat Maxim Todorov, în dosarul nr.2-22126260-05-3a-21042023, pendinte la Curtea de Apel Cahul.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.