Decizie nr.195 din 21.12.2023 de inadmisibilitate a sesizărilor nr.249g/2023 şi nr.250g/2023 privind excepţiile de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 313 din Codul contravenţional (sancţionarea excesului de putere sau depăşirii atribuţiilor de serviciu)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizărilor nr.249g/2023 şi nr.250g/2023

privind excepţiile de neconstituţionalitate a unor prevederi

din articolul 313 din Codul contravenţional

(sancţionarea excesului de putere sau

depăşirii atribuţiilor de serviciu)

nr. 195  din  21.12.2023

 (în vigoare 21.12.2023) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 70-72 art. 34 din 15.02.2024

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dnei Viorica PUICA,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dlui Dorin Casapu, asistent judiciar,

Având în vedere sesizările înregistrate la 21 noiembrie 2023,

Examinând admisibilitatea sesizărilor menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 21 decembrie 2023, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizările privind excepţiile de neconstituţionalitate a textului "amendă de la 30 la 90 de unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a deţine o anumită funcţie sau de dreptul de a desfăşura o anumită activitate pe un termen de la 3 luni la un an" din articolul 313 din Codul contravenţional, ridicate de dna avocat Ana Bolboceanu, în interesele dlui Alexandr Comarov, parte în dosarul nr.4-955/2023, şi, respectiv, în interesele dlui Victor Poleacov, parte în dosarul nr.4-1019/2023, ambele pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani.

2. Sesizările privind excepţiile de neconstituţionalitate au fost trimise la Curtea Constituţională de dna Valentina Garabagiu, judecătoare la Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

3. Având în vedere identitatea de obiect a sesizărilor şi a motivelor care stau la baza criticilor de neconstituţionalitate, Curtea a decis conexarea lor într-un singur dosar, pe baza articolului 43 din Codul jurisdicţiei constituţionale, atribuindu-i numărul 249g/2023.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiilor principale

Dosarul nr.4-955/2023 (sesizarea nr.249g/2023)

4. Pe rolul Judecătoriei Chişinău, sediul Buiucani, se află cauza de acuzare a dlui Alexandr Comarov de comiterea contravenţiei prevăzute la articolul 313 (excesul de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu) din Codul contravenţional.

5. În cadrul examinării cauzei, dna avocat Ana Bolboceanu a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a textului "amendă de la 30 la 90 de unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a deţine o anumită funcţie sau de dreptul de a desfăşura o anumită activitate pe un termen de la 3 luni la un an" din articolul 313 din Codul contravenţional.

6. Printr-o încheiere din 8 noiembrie 2023, Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani, a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a dispus trimiterea sesizării către Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

Dosarul nr.4-1019/2023 (sesizarea nr.250g/2023)

7. Pe rolul Judecătoriei Chişinău, sediul Buiucani, se află cauza de acuzare a dlui Victor Poleacov de comiterea contravenţiei prevăzute la articolul 313 (excesul de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu) din Codul contravenţional.

8. În cadrul examinării cauzei, dna avocat Ana Bolboceanu a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a textului "amendă de la 30 la 90 de unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a deţine o anumită funcţie sau de dreptul de a desfăşura o anumită activitate pe un termen de la 3 luni la un an" din articolul 313 din Codul contravenţional.

9. Printr-o încheiere din 8 noiembrie 2023, Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani, a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a dispus trimiterea sesizării către Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

10. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 1

Statul Republica Moldova

"[...]

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"[...]

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

Articolul 38

Dreptul de vot şi dreptul de a fi ales

"(1) Voinţa poporului constituie baza puterii de stat. Această voinţă se exprimă prin alegeri libere, care au loc în mod periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

(2) Cetăţenii Republicii Moldova au drept de vot de la vârsta de 18 ani, împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv, excepţie făcând cei puşi sub interdicţie în modul stabilit de lege.

(3) Dreptul de a fi aleşi le este garantat cetăţenilor Republicii Moldova cu drept de vot, în condiţiile legii."

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

"(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii."

Articolul 109

Principiile de bază ale administrării publice locale

"(1) Administraţia publică în unităţile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile autonomiei locale, ale descentralizării serviciilor publice, ale eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale şi ale consultării cetăţenilor în problemele locale de interes deosebit.

(2) Autonomia priveşte atât organizarea şi funcţionarea administraţiei publice locale, cât şi gestiunea colectivităţilor pe care le reprezintă.

(3) Aplicarea principiilor enunţate nu poate afecta caracterul de stat unitar."

11. Prevederile relevante ale Codului contravenţional, adoptat prin Legea nr.218 din 24 octombrie 2008, sunt următoarele:

Articolul 313

Excesul de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu

"Săvârşirea unei acţiuni care depăşeşte în mod vădit limitele drepturilor şi atribuţiilor acordate prin lege şi care contravine intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice, dacă fapta nu întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii,

se sancţionează cu amendă de la 30 la 90 de unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a deţine o anumită funcţie sau de dreptul de a desfăşura o anumită activitate pe un termen de la 3 luni la un an."

ÎN DREPT

A. Argumentele autoarei excepţiilor de neconstituţionalitate

12. Autoarea sesizărilor a susţinut că aplicarea sancţiunii contravenţionale este lăsată la discreţia agentului constatator. În cazul în care acesta decide aplicarea sancţiunii complementare, i.e. privarea de dreptul de a deţine o anumită funcţie pe un termen mai mare de cinci luni, acest fapt generează, prin efectul Legii nr.768 din 2 februarie 2000 privind statutul alesului local, încetarea mandatului alesului local, nu sancţionarea în scopul restabilirii echităţii.

13. Astfel, autoarea sesizărilor consideră că prevederile contestate vin în contradicţie cu principiile proporţionalităţii şi individualizării răspunderii contravenţionale, cu dreptul la un proces echitabil, precum şi cu liberul acces la justiţie, iar aplicarea acestei sancţiuni complementare în privinţa aleşilor locali ar trebui plafonată la un termen de maxim cinci luni.

14. În opinia autoarei sesizărilor, prevederile contestate contravin articolelor 1 alin.(3), 4, 5, 8, 20, 23, 28, 38, 39, 54, 109 şi 112 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

15. Examinând admisibilitatea sesizărilor, Curtea constată următoarele.

16. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul contravenţional, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

17. Excepţiile de neconstituţionalitate, ridicate de avocata părţilor în procese, sunt formulate de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

18. Deşi încheierile judecătoreşti prin care s-a acceptat ridicarea excepţiilor de neconstituţionalitate au ca obiect sancţiunea stabilită de articolul 313 din Codul contravenţional în totalitate, totuşi, în argumentele formulate în excepţii, autoarea are în vedere doar textul "pe un termen de la 3 luni la un an" din acest articol. Prin urmare, Curtea va reţine ca obiect al excepţiilor doar textul criticat.

19. Excepţiile au fost ridicate în două cauze contravenţionale în care persoanele sunt acuzate de comiterea unei contravenţii, i.e. excesul de putere şi, respectiv, depăşirea atribuţiilor de serviciu. Prin urmare, Curtea admite că prevederile contestate ar putea fi aplicate la soluţionarea cauzelor în care au fost ridicate excepţiile de neconstituţionalitate.

20. Curtea observă că prevederile contestate au făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate. Astfel, obiectul sesizărilor analizate acum este identic cu obiectul sesizării nr.210g/2023, care a fost declarată inadmisibilă prin Decizia nr.150 din 7 noiembrie 2023.

21. De principiu, această situaţie nu poate să constituie un impediment pentru a solicita controlul de constituţionalitate al unor prevederi din perspectiva altor critici de neconstituţionalitate. În asemenea cazuri, Curtea verifică dacă sesizarea conţine argumente noi sau dacă există circumstanţe de ordin general care să justifice o altă soluţie privind admisibilitatea (a se vedea DCC nr.152 din 17 noiembrie 2022, § 17; DCC nr.117 din 28 septembrie 2023, § 16).

22. Curtea reţine că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţiile de neconstituţionalitate să poată fi examinate în fond este incidenţa unui drept fundamental. Astfel, Curtea va analiza, prin prisma argumentelor autorului sesizărilor, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerinţă într-un drept fundamental garantat de Constituţie (a se vedea DCC nr.177 din 15 decembrie 2022, § 22; DCC nr.130 din 10 octombrie 2023, § 17).

23. Sub acest aspect, Curtea observă că autoarea sesizărilor a susţinut că prevederile contestate sunt contrare articolelor 1 alin.(3) (preeminenţa dreptului), 4 (drepturile şi libertăţile omului), 5 (democraţia şi pluralismul politic), 8 (respectarea dreptului internaţional şi a tratatelor internaţionale), 20 (accesul liber la justiţie), 23 (dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle), 28 (viaţa intimă, familială şi privată), 38 (dreptul de vot şi dreptul de a fi ales), 39 (dreptul la administrare), 54 (restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi), 109 (principiile de bază ale administrării publice locale) şi 112 (autorităţile săteşti şi orăşeneşti) din Constituţie.

24. Cu privire la incidenţa articolelor 1 alin.(3) şi 4 din Constituţie, Curtea subliniază că aceste articole comportă un caracter general şi nu pot reprezenta repere individuale şi separate (a se vedea HCC nr.4 din 3 martie 2022, § 26; DCC nr.80 din 17 iunie 2022, § 22; DCC nr.3 din 19 ianuarie 2023, § 17).

25. Referitor la articolele 23 şi 54 din Constituţie, Curtea reiterează că acestea nu au o aplicabilitate de sine stătătoare. Pentru a fi aplicabile, autoarea sesizărilor trebuie să demonstreze, în mod argumentat, existenţa unor ingerinţe în drepturile garantate de Constituţie (a se vedea HCC nr.4 din 3 martie 2022, § 28; HCC nr.8 din 5 aprilie 2022, § 26).

26. În privinţa incidenţei articolelor 5, 8, 28, 39 şi 112 din Constituţie, Curtea reţine că autoarea excepţiilor nu a motivat caracterul contradictoriu al dispoziţiilor contestate cu prevederile acestor norme constituţionale, iar simpla trimitere la aceste prevederi constituţionale nu poate fi considerată o critică de neconstituţionalitate. Dacă ar proceda la examinarea fondului sesizărilor formulate de o asemenea manieră, Curtea Constituţională s-ar substitui autorilor lor în invocarea argumentelor de neconstituţionalitate şi ar efectua un control din oficiu (a se vedea DCC nr.116 din 8 septembrie 2022, § 24).

27. De asemenea, Curtea nu poate trece la analiza bazată pe articolul 109 din Constituţie care reglementează principiile de bază ale administrării publice locale. Preluarea unor considerente din jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului în lipsa unei argumentări proprii nu reprezintă critici veritabile de neconstituţionalitate (a se vedea DCC nr.90 din 5 iulie 2022, § 20; DCC nr.75 din 13 iulie 2023, § 20).

28. Curtea nu vede cum ar fi afectate articolele 20 şi 38 din Constituţie, de vreme ce competenţa de stabilire şi individualizare a sancţiunii pentru comiterea contravenţiei prevăzute de articolul 313 din Codul contravenţional îi revine instanţei de judecată, potrivit articolului 401 alin.(3) din Cod.

29. În acest context, Curtea reaminteşte că la judecarea cauzelor contravenţionale, care i-au fost acordate în competenţa sa prin lege, instanţa de judecată are atât atribuţia, cât şi obligaţia de a examina cauza sub toate aspectele, complet şi obiectiv, cu respectarea dreptului la un proces echitabil şi la apărare, pronunţând soluţii care respectă principiul proporţionalităţii (a se vedea HCC nr.4 din 20 februarie 2018, § 56).

30. De asemenea, atunci când a analizat dimensiunea constituţională a dreptului de a fi ales într-o funcţie publică, Curtea a reţinut că prevederile din Constituţie nu garantează dreptul alesului local de a-şi exercita ulterior funcţia fără nicio limitare, în afara oricăror condiţii legale (a se vedea, mutatis mutandis, DCC nr.101 din 4 septembrie 2020, § 28; DCC nr.127 din 29 octombrie 2020, § 44; DCC nr.109 din 6 septembrie 2022, § 27).

31. Curtea notează că privarea de dreptul de a deţine o anumită funcţie pe baza articolului 313 din Codul contravenţional se aplică alesului local în cazul comiterii contravenţiei "excesul de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu". Această sancţiune se aplică doar atunci când se constată că alesul local a comis acţiuni care depăşesc în mod vădit limitele drepturilor şi atribuţiilor care i-au fost acordate prin lege şi că aceste acţiuni contravin intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice, dacă fapta nu întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii.

32. De altfel, Curtea reţine că instanţele de judecată dispun de o marjă de apreciere suficientă între limitele minime şi maxime ale sancţiunii din norma contestată, i.e. de la trei luni la un an, pentru a realiza individualizarea şi pentru a aprecia proporţionalitatea sancţiunii, prin raportare la fapta contravenţională şi la circumstanţele particulare ale cazului, astfel încât să existe un echilibru corect între scopul legii contravenţionale şi mijloacele utilizate, care să nu restrângă drepturile persoanei mai mult decât este necesar pentru a atinge acest scop (a se vedea, mutatis mutandis, DCC nr.125 din 5 octombrie 2023, § 25; DCC nr.150 din 7 noiembrie 2023, §§ 28, 29).

33. Referitor la opinia autoarei sesizărilor că aplicarea sancţiunii de privare de dreptul de a deţine o anumită funcţie în privinţa aleşilor locali ar trebui plafonată la maxim cinci luni, Curtea notează că reglementarea limitelor unei sancţiuni contravenţionale nu constituie, de regulă, o problemă de constituţionalitate. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că competenţa stabilirii limitelor pedepselor îi aparţine Parlamentului, care se bucură de o marjă discreţionară la elaborarea politicii penale a statului (articolul 72 alin.(3) lit.n) din Constituţie), iar Curtea poate interveni doar din perspectiva evaluării proporţionalităţii limitelor pedepsei stabilite (a se vedea, mutatis mutandis, DCC nr.159 din 24 noiembrie 2022, §§ 79, 80, 82).

34. Totodată, faptul că norma contestată, coroborată cu prevederile Legii nr.768 din 2 februarie 2000 privind statutul alesului local, admite situaţii în care sancţiunea aplicată ar putea conduce la încetarea mandatului alesului local, nu presupune, la modul abstract, că sancţiunea este disproporţionată. Sancţiunea poate fi aplicată de instanţa de judecată pe un termen de până la cinci luni sau mai mare de cinci luni, în funcţie de intensitatea încălcării limitelor drepturilor şi atribuţiilor acordate prin lege alesului local. Astfel, le revine instanţelor de judecată să aplice, conform intimei lor convingeri, o sancţiune care să respecte, între altele, principiul proporţionalităţii.

35. Prin urmare, Curtea reţine că sesizările sunt inadmisibile şi nu pot fi acceptate pentru examinare în fond.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g) şi 140 din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibile sesizările privind excepţiile de neconstituţionalitate a textului "pe un termen de la 3 luni la un an" din articolul 313 din Codul contravenţional, ridicate de dna avocat Ana Bolboceanu, în interesele dlui Alexandr Comarov, parte în dosarul nr.4-955/2023, şi, respectiv, în interesele dlui Victor Poleacov, parte în dosarul nr.4-1019/2023, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.