Decizie nr.21 din 17.02.2022 de inadmisibilitate a sesizării nr.14b/2022 privind interpretarea articolului 9 alin.(2) în coroborare cu articolul 46 din Constituţie (posibilitatea stabilirii unor taxe şi tarife cu efect retroactiv de către autorităţile publice şi consecinţele acestui fapt pentru dreptul de proprietate)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr. 14b/2022 privind  interpretarea

articolului 9 alin.(2) în coroborare cu articolul 46 din Constituţie

(posibilitatea stabilirii unor taxe şi tarife cu efect retroactiv

de către autorităţile publice şi consecinţele acestui fapt

pentru dreptul de proprietate)

nr. 21  din  17.02.2022

 (în vigoare 17.02.2022) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 73-77 art. 39 din 18.03.2022

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN judecători,

cu participarea dnei Cristina Chihai, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 2 februarie 2022,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 17 februarie 2022, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află sesizarea depusă la Curtea Constituţională la 2 februarie 2022 de domnii Vlad Batrîncea, Corneliu Furculiţă, Adela Răileanu, Grigore Novac şi Petru Burduja, deputaţi în Parlamentul Republicii Moldova, în baza articolelor 135 alin.(1) lit.b) din Constituţie, 25 lit.g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 38 alin.(1) lit.g) din Codul jurisdicţiei constituţionale.

2. Autorii sesizării îi solicită Curţii Constituţionale să explice, prin interpretarea articolului 9 alin.(2) coroborat cu articolul 46 din Constituţie, dacă stabilirea şi impunerea unor taxe şi tarife cu efect retroactiv de către autorităţile publice reprezintă o încălcare a dreptului de proprietate.

LEGISLAŢIA PERTINENTĂ

3. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 9

Principiile fundamentale privind proprietatea

"(1) Proprietatea este publică şi privată. Ea se constituie din bunuri materiale şi intelectuale.

(2) Proprietatea nu poate fi folosită în detrimentul drepturilor, libertăţilor şi demnităţii omului.

(3) Piaţa, libera iniţiativă economică, concurenţa loială sunt factorii de bază ai economiei."

Articolul 46

Dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia

"(1) Dreptul la proprietate privată, precum şi creanţele asupra statului sunt garantate.

(2) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire.

(3) Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă.

(4) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii pot fi confiscate numai în condiţiile legii.

(5) Dreptul de proprietate privată obligă la respectarea sarcinilor privind protecţia mediului înconjurător şi asigurarea bunei vecinătăţi, precum şi la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii, revin proprietarului.

(6) Dreptul la moştenire a proprietăţii private este garantat."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorilor sesizării

4. Potrivit autorilor sesizării, la 28 ianuarie 2022, Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică a aprobat o hotărâre prin care a majorat preţul gazelor naturale de la 11,08 lei pentru un metru cub de gaz la 14,06 lei, preţ care trebuie plătit începând cu 1 ianuarie 2022.

5. Autorii sesizării susţin că hotărârea în discuţie are un caracter retroactiv şi distorsionează calculele reale ale consumatorilor, majorându-le cheltuielile pentru fiecare metru cub de gaz consumat cu 37%.

6. Potrivit autorilor sesizării, articolul 9 alin.(2) din Constituţie interzice exploatarea omului şi crearea de situaţii şi de condiţii care ar dezavantaja unele categorii de persoane şi le-ar avantaja pe altele, pornind de la posibilităţile patrimoniale de care dispun. Totodată, aceştia menţionează că impunerea unor taxe şi tarife de către autorităţi cu efect retroactiv compromite dreptul de proprietate garantat de articolul 46 din Constituţie. Astfel, cetăţenii ar fi lipsiţi de posibilitatea estimării consumului de resurse energetice, pe care sunt nevoiţi să le ajusteze nu la necesităţile reale, ci la posibilităţile financiare.

B. Aprecierea Curţii

7. Curtea a verificat respectarea, în prezenta cauză, a condiţiilor de admisibilitate a unei sesizări, stabilite în jurisprudenţa sa constantă.

8. Potrivit articolului 135 alin.(1) lit.b) din Constituţie, sesizarea privind interpretarea Constituţiei ţine de competenţa sa ratione materiae.

9. De asemenea, conform articolului 25 lit.g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi articolului 38 alin.(1) lit.g) din Codul jurisdicţiei constituţionale, deputaţii în Parlament au competenţa de a sesiza Curtea Constituţională.

10. Curtea observă că obiect al sesizării îl constituie interpretarea articolului 9 alin.(2) coroborat cu articolul 46 din Constituţie, sub aspectul posibilităţii stabilirii şi impunerii unor taxe şi tarife cu efect retroactiv de către autorităţile publice. În acest sens, autorii sesizării oferă ca exemplu un act al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică.

11. Având în vedere acest aspect, Curtea subliniază că nu este competentă să ofere o interpretare a Constituţiei prin raportare la pretinse acte retroactive care nu se supun controlului de constituţionalitate. Atunci când a observat că există norme legale care le acordă instanţelor de drept comun competenţa controlului (implicit a interpretării) unor acte ale autorităţilor publice, Curtea şi-a declinat competenţa în favoarea acestora (a se vedea, mutatis mutandis, DCC nr.126 din 28 noiembrie 2019, § 25-26). Actele administrative care nu se supun controlului de constituţionalitate de tipul celor din exemplul autorilor sesizării pot fi contestate în contencios administrativ în instanţele judecătoreşti. În cadrul controlului judecătoresc, autorii sesizării pot beneficia de o interpretare a caracterului conform sau neconform al unor acte administrative pretins retroactive cu dreptul de proprietate.

12. Prin urmare, având în vedere legislaţia relevantă aplicabilă, i.e. Codul administrativ, Codul civil, Legea cu privire la actele normative nr.100 din 22 decembrie 2017, care conţine dispoziţii referitoare la retroactivitatea actelor normative, instanţele de judecată se pot pronunţa cu privire la încălcările dreptului de proprietate provocate de adoptarea unor acte administrative cu caracter normativ pretins retroactive, în cazuri concrete.

13. Prin urmare, în baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea privind interpretarea Constituţiei este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) lit.b) şi 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea nr.14b/2022 privind interpretarea articolului 9 alin.(2) în coroborare cu articolul 46 din Constituţie, depusă de domnii Vlad Batrîncea, Corneliu Furculiţă, Adela Răileanu, Grigore Novac şi Petru Burduja, deputaţi în Parlamentul Republicii Moldova.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.