Decizie nr.28 din 13.02.2025 de inadmisibilitate a sesizării nr.236g/2024 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 338 din Codul penal (imprevizibilitatea textului "a altor informaţii pentru a fi folosite în dauna intereselor Republicii Moldova")

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr. 236g/2024 privind excepţia de 

neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 338 din Codul penal

(imprevizibilitatea textului "a altor informaţii pentru a fi folosite

în dauna intereselor Republicii Moldova")

nr. 28  din  13.02.2025

 (în vigoare 13.02.2025) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.126-129 art. 41 din 13.03.2025

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dnei Viorica PUICA,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dlui Dorin Casapu, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 28 noiembrie 2024,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 13 februarie 2025, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului "a altor informaţii pentru a fi folosite în dauna intereselor Republicii Moldova" din articolul 338 din Codul penal, ridicată de dl avocat Gheorghe Ionaş, în interesele dlui Ion Creangă, în dosarul nr.1-2763/2024, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de dna judecător Arina Ialanji de la Judecătoria Chişinău, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

3. În cadrul examinării sesizării, domnul judecător Nicolae Roşca a prezentat Plenului cerere de abţinere de la examinarea cauzei. Analizând motivele invocate, Curtea Constituţională a decis respingerea cererii.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiului principal

4. Pe rolul Judecătoriei Chişinău se află cauza penală de acuzare a dlui Ion Creangă de comiterea infracţiunii prevăzute la articolul 337 alin.(2) (trădare de patrie) din Codul penal.

5. În procesul de examinare a cauzei, dl avocat Gheorghe Ionaş a ridicat, în interesele dlui Ion Creangă, excepţia de neconstituţionalitate a textului "a altor informaţii pentru a fi folosite în dauna intereselor Republicii Moldova" din articolul 338, aferent şi faptei prevăzute la articolul 337 (exprimată prin spionaj) din Codul penal.

6. Printr-o încheiere din 22 noiembrie 2024, judecătorul cazului a admis cererea de ridicare a excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

7. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 1

Statul Republica Moldova

"[...]

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate."

Articolul 4

Drepturile şi libertăţile omului

"(1) Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile omului se interpretează şi se aplică în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care Republica Moldova este parte.

(2) Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte şi legile ei interne, prioritate au reglementările internaţionale."

Articolul 7

Constituţia, Lege Supremă

"Constituţia Republicii Moldova este Legea ei Supremă. Nici o lege şi nici un alt act juridic care contravine prevederilor Constituţiei nu are putere juridică."

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 21

Prezumţia nevinovăţiei

"Orice persoană acuzată de un delict este prezumată nevinovată până când vinovăţia sa va fi dovedită în mod legal, în cursul unui proces judiciar public, în cadrul căruia i s-au asigurat toate garanţiile necesare apărării sale."

Articolul 22

Neretroactivitatea legii

"Nimeni nu va fi condamnat pentru acţiuni sau omisiuni care, în momentul comiterii, nu constituiau un act delictuos. De asemenea, nu se va aplica nici o pedeapsă mai aspră decât cea care era aplicabilă în momentul comiterii actului delictuos."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

Articolul 26

Dreptul la apărare

"(1) Dreptul la apărare este garantat.

(2) Fiecare om are dreptul să reacţioneze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale.

[...]."

Articolul 32

Libertatea opiniei şi a exprimării

"(1) Oricărui cetăţean îi este garantată libertatea gândirii, a opiniei, precum şi libertatea exprimării în public prin cuvânt, imagine sau prin alt mijloc posibil.

(2) Libertatea exprimării nu poate prejudicia onoarea, demnitatea sau dreptul altei persoane la viziune proprie.

(3) Sunt interzise şi pedepsite prin lege contestarea şi defăimarea statului şi a poporului, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial, la violenţă publică, precum şi alte manifestări ce atentează la regimul constituţional."

Articolul 34

Dreptul la informaţie

"(1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit.

(2) Autorităţile publice, potrivit competenţelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetăţenilor asupra treburilor publice şi asupra problemelor de interes personal.

(3) Dreptul la informaţie nu trebuie să prejudicieze măsurile de protecţie a cetăţenilor sau siguranţa naţională.

(4) Mijloacele de informare publică, de stat sau private, sunt obligate să asigure informarea corectă a opiniei publice.

(5) Mijloacele de informare publică nu sunt supuse cenzurii."

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

"(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii."

8. Prevederile relevante ale Codului penal, adoptat prin Legea nr.985 din 18 aprilie 2002, sunt următoarele:

Articolul 337

Trădare de patrie

"(1) Trădarea de Patrie, adică fapta săvârşită intenţionat de către un cetăţean al Republicii Moldova împotriva suveranităţii, independenţei, unităţii, indivizibilităţii, securităţii sau capacităţii de apărare a Republicii Moldova, în interesul unui stat străin, al unei organizaţii străine, al unei entităţi anticonstituţionale sau al reprezentanţilor lor, exprimată prin:

a) trecere de partea inamicului pe timp de război sau conflict armat;

b) spionaj;

c) divulgare a secretului de stat;

d) acordare de ajutor în vederea desfăşurării unor activităţi ostile împotriva securităţii statului,

se pedepseşte cu închisoare de la 12 la 20 de ani.

(2) Faptele prevăzute la alin.(1) săvârşite din interes material sau de o persoană publică, de o persoană cu funcţie de răspundere, de o persoană cu funcţie de demnitate publică

se pedepsesc cu închisoare de la 15 la 20 de ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 10 la 15 ani.

[...]."

Articolul 338

Spionajul

"Transmiterea, precum şi sustragerea sau culegerea de informaţii ce constituie secret de stat în scopul transmiterii lor unui stat străin, unei organizaţii străine, unei entităţi anticonstituţionale sau agenturii lor, precum şi transmiterea sau culegerea, din însărcinarea serviciului de spionaj străin sau al unei entităţi anticonstituţionale, a altor informaţii pentru a fi folosite în dauna intereselor Republicii Moldova, dacă spionajul este săvârşit de un cetăţean străin sau de un apatrid,

se pedepseşte cu închisoare de la 12 la 20 de ani."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

9. Autorul sesizării afirmă că textul "a altor informaţii pentru a fi folosite în dauna intereselor Republicii Moldova" din norma contestată nu corespunde criteriilor de calitate a legii penale, pentru că nu este previzibil şi clar, fiind expus într-o formă extrem de vagă şi abstractă. Din acest motiv, în acuzarea unei persoane poate fi luată în considerare orice informaţii, indiferent de forma de exprimare şi de caracterul secretizat sau nu al informaţiilor în discuţie. Astfel, nu este clar câmpul de aplicare al normei contestate, ea permiţând interpretări arbitrare.

10. În acest context, în lipsa unei practici judiciare în acest domeniu, autorul excepţiei consideră că atât organele de drept, cât şi destinatarii legii nu pot anticipa transmiterea căror informaţii ar putea constitui spionaj sau trădare de patrie prin spionaj. De asemenea, textul contestat nu stabileşte criterii clare şi previzibile pentru aprecierea urmărilor prejudiciabile.

11. Totodată, autorul sesizării afirmă că neclaritatea şi imprevizibilitatea textului de lege criticat impune o cenzură penală şi limitează dreptul la libertatea de exprimare.

12. În opinia sa, prevederile contestate contravin articolelor 1 alin.(3), 4, 7, 20, 21, 22, 23, 26, 32, 34 şi 54 alin.(1) din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

13. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

14. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul penal, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

15. Curtea observă că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de avocatul unei părţi în proces. Astfel, sesizarea este formulată de către subiectul căruia i s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

16. Curtea notează că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă textul "a altor informaţii pentru a fi folosite în dauna intereselor Republicii Moldova" din articolul 338 din Codul penal. Curtea constată că prin Decizia de inadmisibilitate nr.90 din 24 iulie 2018 a analizat criticile privind neclaritatea şi imprevizibilitatea noţiunii "spionaj" din alineatul (1) al articolul 337 din Codul penal şi a declarat sesizarea inadmisibilă. Totuşi, Curtea observă că prevederile contestate nu au făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate prin prisma criticilor autorului.

17. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză penală în care persoana este acuzată de trădare de patrie, exprimată, inter alia, prin spionaj. Curtea admite că instanţa de judecată va putea ţine cont de prevederile contestate în cauza în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.

18. Curtea notează că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept fundamental. Astfel, Curtea va analiza, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerinţă într-un drept fundamental (a se vedea DCC nr.194 din 21 decembrie 2023, § 17).

19. Autorul excepţiei susţine că prevederile contestate sunt contrare articolelor 1 alin.(3) (preeminenţa dreptului), 4 (drepturile şi libertăţile omului), 7 (Constituţia, Lege Supremă), 20 (accesul liber la justiţie), 21 (prezumţia nevinovăţiei), 22 (neretroactivitatea legii penale), 23 (dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle), 26 (dreptul la apărare), 32 (libertatea opiniei şi a exprimării), 34 (dreptul la informaţie) şi 54 (restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi), din Constituţie.

20. În jurisprudenţa sa, Curtea a subliniat că articolele 4 şi 7 din Constituţie nu au o aplicabilitate de sine stătătoare. Pentru a fi aplicabile, autorul sesizării trebuie să demonstreze, în mod argumentat, existenţa unei ingerinţe în drepturile garantate de Constituţie. Cu privire la articolul 54 din Constituţie, Curtea reiterează că acesta îi impune un mod de analiză a caracterului proporţional al ingerinţelor în drepturile fundamentale. Pentru a putea fi aplicat, de asemenea, trebuie să se constate incidenţa unui drept fundamental (HCC nr.8 din 5 aprilie 2022, § 26; DCC nr.105 din 5 septembrie 2024, § 22).

21. Referitor la articolele 20, 21, 26 şi 34 din Constituţie, Curtea reţine că autorul excepţiei nu a motivat în ce măsură prevederile contestate afectează normele constituţionale menţionate. Astfel, Curtea subliniază că simpla enumerare a unor articole din Constituţie, precum şi citarea unor considerente din jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului în lipsa unei argumentări proprii nu reprezintă critici veritabile de neconstituţionalitate (a se vedea DCC nr.114 din 26 septembrie 2023, § 16). Anterior, Curtea a subliniat că nu-l poate substitui pe autorul excepţiei la formularea argumentelor de neconstituţionalitate, pentru că ar efectua un control din oficiu (a se vedea DCC nr.93 din 1 august 2023, § 23; DCC nr.46 din 14 mai 2024, § 20).

22. Referitor la pretinsa lipsă de previzibilitate a textului contestat, Curtea aminteşte că prevederile articolelor 1 alin.(3), 22 şi 23 din Constituţie garantează standardul calităţii legii penale substanţiale (a se vedea DCC nr.93 din 7 iulie 2022, § 21). Curtea a reţinut că dispoziţiile articolului 22 din Constituţie garantează, împreună cu prevederile articolului 7 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, principiul legalităţii incriminării şi a pedepsei penale (nullum crimen, nulla poena sine lege) (a se vedea HCC nr.25 din 12 august 2021, § 39). Totuşi, aceste norme constituţionale nu-i impun legislatorului obligaţia definirii tuturor termenilor folosiţi în cuprinsul normelor de drept penal substanţial (a se vedea DCC nr.141 din 7 noiembrie 2024, § 34).

23. De altfel, în jurisprudenţa sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut în mod constant că, deşi certitudinea este dezirabilă, ea poate implica o rigiditate excesivă. Totuşi, legea trebuie să poată ţine pasul cu circumstanţele în schimbare (a se vedea Bavćar v. Slovenia, 7 septembrie 2023, § 144; Saakashvili v. Georgia, 23 mai 2024, § 142). În consecinţă, multe legi sunt formulate, inevitabil, în termeni care, într-o măsură mai mare sau mai mică, sunt vagi şi a căror interpretare şi aplicare ţin de practica judiciară (a se vedea Jasuitis şi Šimaitis v. Lituania, 12 decembrie 2023, § 111; Sacharuk v. Lituania, 23 aprilie 2024, § 144). Articolul 7 din Convenţie nu poate fi interpretat ca interzicând clarificarea treptată a regulilor răspunderii penale prin interpretarea judiciară de la caz la caz, cu condiţia ca evoluţia rezultată să fie în concordanţă cu esenţa infracţiunii şi să poată fi prevăzută în mod rezonabil (a se vedea Norman v. Regatul Unit, 6 iulie 2021, § 60, Yasak v. Turcia, 27 august 2024, §§ 179-180).

24. De asemenea, Curtea Constituţională a reţinut că legea penală nu poate să exceleze în texte explicative. Oricât de clar ar fi redactată o normă juridică, în orice sistem de drept există un element inevitabil de interpretare judiciară, inclusiv într-o normă de drept penal. Astfel, rolul decizional acordat instanţelor de judecată urmăreşte tocmai înlăturarea dubiilor ce persistă cu ocazia interpretării normelor (a se vedea DCC nr.38 din 25 aprilie 2024, § 21; DCC nr.87 din 25 iulie 2024, § 22).

25. Curtea reţine că deşi legislatorul a utilizat o formulare mai largă prin textul "a altor informaţii pentru a fi folosite în dauna intereselor Republicii Moldova" în contextul infracţiunii de trădare de patrie prin spionaj, alte texte din norma contestată precizează domeniul ei de aplicare. De exemplu, prin utilizarea textului "transmiterea sau culegerea, din însărcinarea serviciului de spionaj străin sau al unei entităţi anticonstituţionale" legislatorul precizează condiţia colaborării cetăţeanului Republicii Moldova cu cel puţin una din entităţile menţionate. De asemenea, prin utilizarea textului "pentru a fi folosite în dauna intereselor Republicii Moldova" legislatorul precizează scopul transmiterii informaţiilor în discuţie. Prin urmare, legea penală îi solicită părţii acuzării să demonstreze atât colaborarea cetăţeanului Republicii Moldova cu entitatea străină, cât şi faptul că informaţiile transmise pot fi folosite în dauna intereselor Republicii Moldova.

26. Astfel, având în vedere varietatea de situaţii care pot apărea în practică, Curtea consideră că nu este nici posibil, nici rezonabil ca legislatorul să stabilească în Codul penal o listă exhaustivă a informaţiilor care pot fi culese sau transmise în contextul infracţiunii de trădare de patrie exprimată prin spionaj sau a infracţiunii de spionaj. De altfel, o asemenea listă ar putea omite reglementarea unor situaţii care ar justifica, în mod rezonabil, tragerea la răspundere penală pe baza articolului 337 sau a articolului 338 din Codul penal (a se vedea, mutatis mutandis, DCC nr.194 din 21 decembrie 2023, § 24; DCC nr.87 din 25 iulie 2024, § 23).

27. De asemenea, Curtea Europeană a constatat că o lege poate îndeplini totuşi condiţia previzibilităţii chiar dacă persoana în cauză trebuie să recurgă la o consiliere juridică adecvată sau prin interpretarea acesteia de către instanţe, pentru a evalua, într-o măsură rezonabilă, consecinţele pe care le poate avea o anumită acţiune (a se vedea Yüksel Yalçinkaya v. Turcia [MC], 26 septembrie 2023, § 238; Saakashvili v. Georgia, 23 mai 2024, § 141).

28. Mai mult, în cauza Moiseyev v. Federaţia Rusă din 9 octombrie 2008, Curtea Europeană a menţionat că prevederile legii penale ruse care incriminau fapta de spionaj nu prezentau vicii din perspectiva standardului calităţii legii. Aceste prevederi se refereau în mod explicit la colectarea "altor informaţii" (care nu constituiau un secret de stat) la cererea unui serviciu de informaţii străin. Curtea a considerat că consecinţele nerespectării acestor legi erau previzibile în mod adecvat, nu doar cu ajutorul asistenţei juridice, ci şi ca o chestiune de bun simţ. Mai mult, Curtea Europeană a notat că interpretarea câmpului de aplicare al unei infracţiuni de o manieră compatibilă cu esenţa acelei infracţiuni trebuie considerată, de regulă, ca fiind previzibilă. Prin urmare, nu a fost reţinută o încălcare a articolului 7 al Convenţiei (a se vedea §§ 239-241).

29. În acest context, Curtea notează că destinatarul legii poate stabili sensul textului de lege criticat, inclusiv cu ajutorul interpretării acestuia de către instanţele judecătoreşti, prin recurgerea la consiliere juridică sau prin aplicarea simplă a regulilor de interpretare lingvistică, pornind de la sensul textului criticat, în conformitate cu esenţa infracţiunii incriminate.

30. Cu referire la pretinsa încălcare a dreptului la libertatea de exprimare afirmată de autorul sesizării, Curtea menţionează că identificarea "altor informaţii" care pot reprezenta obiectul imaterial al infracţiunilor de spionaj sau de trădare de patrie exprimată prin spionaj a fost restrânsă de legislator prin impunerea a două condiţii cumulative (i) însărcinarea serviciului de spionaj străin sau al unei entităţi anticonstituţionale şi (ii) scopul transmiterii informaţiei, i.e. folosirea informaţiei în dauna intereselor Republicii Moldova. Totuşi, întrunirea acestor condiţii trebuie analizată de la caz la caz. Această analiză are un caracter concret, nu abstract, şi nu ţine de competenţa Curţii Constituţionale, ci a instanţelor de judecată (a se vedea, mutatis mutandis, DCC nr.127 din 10 octombrie 2023, § 34). Prin urmare, Curtea nu poate reţine criticile autorului sesizării privind încălcarea dreptului la libertatea de exprimare garantat de articolul 32 din Constituţie.

31. Totodată, Curtea observă că, de fapt, prin criticile sale, autorul sesizării ridică o problemă de interpretare şi de stabilire a câmpului de aplicare al infracţiunii incriminate, care nu ţine de competenţa Curţii Constituţionale. Această competenţă le revine, prin definiţie, instanţelor de judecată (a se vedea DCC nr.2 din 18 ianuarie 2022, § 19; DCC nr.120 din 13 septembrie 2022, § 26; DCC nr.46 din 27 aprilie 2023, § 29).

32. Din aceste considerente, Curtea constată că textul contestat nu afectează articolul 22 în coroborare cu articolele 1 alin.(3) şi 23 alin.(2) din Constituţie, din perspectiva argumentelor invocate în sesizare.

33. Pentru că nu s-a demonstrat incidenţa unui drept fundamental prevăzut de Constituţie, Curtea notează că nici articolele 4, 7 şi 54 din Constituţie nu se fac incidente.

34. Prin urmare, sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului "a altor informaţii pentru a fi folosite în dauna intereselor Republicii Moldova" din articolul 338 din Codul penal, ridicată de dl avocat Gheorghe Ionaş, în interesele dlui Ion Creangă, în dosarul nr.1-2763/2024, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.