BIZLEXLegislația Republicii Moldova
Cuprins
Acte judiciare

Decizie nr.194 din 21.12.2023 de inadmisibilitate a sesizării nr.234g/2023 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 260/5 din Codul penal (imprevizibilitatea sintagmei "consecinţe juridice")

Tipul documentului
Acte judiciare
Data adoptării
21.12.2023

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.234g/2023 privind excepţia

 de neconstituţionalitate a unor prevederi din

articolul 2605 din Codul penal

(imprevizibilitatea sintagmei

"consecinţe juridice")

nr. 194  din  21.12.2023

 (în vigoare 21.12.2023) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 70-72 art. 33 din 15.02.2024

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dnei Viorica PUICA,

dlui Nicolae ROŞCA

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dlui Dorin Casapu, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 1 noiembrie 2023,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 21 decembrie 2023, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului "în scopul de a fi utilizate în vederea producerii unei consecinţe juridice" din articolul 2605 din Codul penal, ridicată de dl avocat Ilie Gîlca, în interesele dnei Olga Merlan, în dosarul nr.1-190/2022, pendinte la Judecătoria Cahul, sediul central.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de dl judecător Mihail Buşuleac de la Judecătoria Cahul, sediul central, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Pe rolul Judecătoriei Cahul, sediul central, se află cauza penală de acuzare a dnei Olga Merlan de comiterea infracţiunii prevăzute la articolul 2605 (falsul informatic) din Codul penal.

4. În procesul de examinare a cauzei, dl avocat Ilie Gîlca a ridicat, în interesele dnei Merlan, excepţia de neconstituţionalitate a textului "în scopul de a fi utilizate în vederea producerii unei consecinţe juridice" din articolul 2605 din Codul penal.

5. Printr-o încheiere din 23 octombrie 2023, Judecătoria Cahul, sediul central, a admis cererea de ridicare a excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

6. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 1

Statul Republica Moldova

"[…]

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate."

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 22

Neretroactivitatea legii

"Nimeni nu va fi condamnat pentru acţiuni sau omisiuni care, în momentul comiterii, nu constituiau un act delictuos. De asemenea, nu se va aplica nici o pedeapsă mai aspră decât cea care era aplicabilă în momentul comiterii actului delictuos."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative.

[…]"

Articolul 26

Dreptul la apărare

"(1) Dreptul la apărare este garantat.

(2) Fiecare om are dreptul să reacţioneze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale.

[…]"

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

"(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii."

7. Prevederile relevante ale Codului penal, adoptat prin Legea nr.985 din 18 aprilie 2002, sunt următoarele:

Articolul 2605

Falsul informatic

"Introducerea, modificarea sau ştergerea ilegală a datelor informatice ori restricţionarea ilegală a accesului la aceste date, rezultând date necorespunzătoare adevărului, în scopul de a fi utilizate în vederea producerii unei consecinţe juridice."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

8. Autorul sesizării menţionează că prevederile contestate sunt imprevizibile, deoarece nu este clar care sunt consecinţele juridice ce ar putea surveni în urma săvârşirii infracţiunii de fals informatic şi ar justifica încadrarea juridică a faptei potrivit articolului 2605 din Codul penal. Nici Codul penal şi nicio altă lege în materie penală nu definesc noţiunea de "consecinţă juridică".

9. Astfel, autorul excepţiei consideră că acest fapt permite organelor de drept să interpreteze în mod extensiv şi defavorabil prevederile criticate faţă de persoanele acuzate de comiterea acestei infracţiuni.

10. În opinia sa, prevederile contestate contravin articolelor 1 alin.(3), 20, 22, 23, 26 alineatele (1) şi (2), şi 54 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

11. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

12. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul penal, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

13. Curtea observă că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de avocatul unei părţi în proces. Astfel, sesizarea este formulată de către subiectul căruia i s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

14. Curtea notează că deşi autorul sesizării critică textul "în scopul de a fi utilizate în vederea producerii unei consecinţe juridice" din articolul 2605 din Codul penal, în esenţă, acesta se referă la imprevizibilitatea sintagmei "consecinţe juridice" din articolul menţionat.

15. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză penală în care persoana este acuzată de fals informatic. Curtea admite că prevederile contestate ar putea fi aplicate în cauza în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.

16. Curtea observă că prevederile contestate nu au făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate.

17. Curtea notează că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept fundamental. Astfel, Curtea va analiza, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerinţă într-un drept fundamental (a se vedea HCC nr.16 din 20 mai 2021, § 31; DCC nr.48 din 27 aprilie 2023, § 18).

18. Autorul excepţiei a susţinut că prevederile contestate sunt contrare articolelor 1 alineatul (3) (preeminenţa dreptului), 20 (accesul liber la justiţie), 22 (neretroactivitatea legii), 23 (dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle), 26 alineatele (1) şi (2) (dreptul la apărare) şi 54 (restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi) din Constituţie.

19. Referitor la articolele 20, 26 şi 54 din Constituţie, Curtea reţine că autorul excepţiei nu a motivat în ce măsură prevederile contestate afectează normele constituţionale menţionate. Astfel, Curtea reţine că simpla enumerare a nomelor constituţionale în lipsa argumentelor care ar fundamenta pretinsa relaţie de contrarietate a dispoziţiilor legale criticate faţă de acestea nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituţionalitate (a se vedea, mutatis mutandis, DCC nr.45 din 12 aprilie 2022, § 23; DCC nr.19 din 28 februarie 2023, § 22).

20. Anterior, Curtea a subliniat că nu-l poate substitui pe autorul excepţiei la formularea argumentelor de neconstituţionalitate, pentru că ar efectua un control din oficiu (a se vedea DCC nr.53 din 4 mai 2023, § 18; DCC nr.93 din 1 august 2023, § 23).

21. Referitor la pretinsa lipsă de previzibilitate a dispoziţiilor contestate, Curtea aminteşte că prevederile articolelor 22 şi 23 din Constituţie nu-i impun legislatorului obligaţia definirii tuturor termenilor folosiţi în cuprinsul normelor de drept penal substanţial (a se vedea DCC nr.131 din 5 decembrie 2019, § 30).

22. Deşi certitudinea este dezirabilă, ea poate implica o rigiditate excesivă. Totuşi, legea trebuie să poată ţine pasul cu circumstanţele în schimbare (a se vedea Bavčar v. Slovenia, 7 septembrie 2023, § 144).

23. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că legea penală nu poate să exceleze în texte explicative. Oricât de clar ar fi redactată o normă juridică, în orice sistem de drept există un element inevitabil de interpretare judiciară, inclusiv într-o normă de drept penal. Astfel, rolul decizional conferit instanţelor de judecată urmăreşte tocmai înlăturarea dubiilor ce persistă cu ocazia interpretării normelor (a se vedea DCC nr.58 din 22 aprilie 2021, § 21; DCC nr.78 din 16 iunie 2022, § 25).

24. Astfel, având în vedere multitudinea de situaţii care pot apărea în practică, Curtea consideră că nu este nici posibil, nici rezonabil ca Codul penal să prevadă o listă exhaustivă de consecinţe juridice care ar putea surveni în urma săvârşirii infracţiunii de fals informatic. De altfel, o listă exhaustivă de consecinţe juridice ar putea omite reglementarea unor situaţii care ar justifica, în mod rezonabil, tragerea la răspundere penală pentru falsul informatic (a se vedea, mutatis mutandis, DCC nr.78 din 16 iunie 2022, § 26; DCC nr.179 din 15 decembrie 2022, § 24; DCC nr.89 din 25 iulie 2023, § 24).

25. Totodată, Curtea Europeană a constatat că o lege poate îndeplini totuşi cerinţa de previzibilitate chiar dacă persoana în cauză trebuie să recurgă la o consiliere juridică adecvată pentru a evalua, într-o măsură rezonabilă, consecinţele pe care le poate avea o anumită acţiune (a se vedea Berardi şi Mularoni v. San Marino, 10 ianuarie 2019, § 40; Bavčar v. Slovenia, 7 septembrie 2023, § 147).

26. În acest context, Curtea atestă că destinatarul legii poate stabili sensul prevederilor contestate, inclusiv prin recurgere la o consiliere juridică sau prin aplicarea simplă a regulilor de interpretare lingvistică, pornind de la sensul uzual al sintagmei criticate.

27. Prin urmare, pe baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului "în scopul de a fi utilizate în vederea producerii unei consecinţe juridice" din articolul 2605 din Codul penal, ridicată de dl avocat Ilie Gîlca, în interesele dnei Olga Merlan, în dosarul nr.1-190/2022, pendinte la Judecătoria Cahul, sediul central.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.