Decizie nr.29 din 27.02.2025 de inadmisibilitate a sesizării nr.177g/2024 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 231/1 din Codul contravenţional (conducerea vehiculelor cu numere de înmatriculare eliberate în unităţile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului sau municipiul Bender ori cu numere de înmatriculare neutre [2])

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.177g/2024 privind excepţia de

neconstituţionalitate a articolului 231¹ din Codul contravenţional

(conducerea vehiculelor cu numere de înmatriculare

eliberate în unităţile administrativ-teritoriale din

stânga Nistrului sau municipiul Bender ori

cu numere de înmatriculare neutre [2])

nr. 29  din  27.02.2025

 (în vigoare 27.02.2025) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.126-129 art. 42 din 13.03.2025

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Liuba ŞOVA, preşedinte de şedinţă,

dnei Viorica PUICA,

dlui Nicolae ROŞCA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dlui Dorin Casapu, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 23 august 2024,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 27 februarie 2025, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 231¹ din Codul contravenţional, ridicată de dl avocat stagiar Alexandru Stavinschi, în interesele dlui Ion Boboc, în dosarul nr.5r-2321/2024, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Ciocana.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de dna Verginia Baltag, judecător de la Judecătoria Chişinău, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Circumstanţele litigiului principal, aşa cum au fost formulate de autorul sesizării, pot fi rezumate după cum urmează.

4. La 16 iunie 2024, dl Ion Boboc a fost sancţionat contravenţional pentru conducerea unui vehiculul cu număr de înmatriculare eliberat în unităţile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului, fără să aibă domiciliul în localităţile din stânga Nistrului, municipiul Bender ori în localităţile Gîsca, Chiţcani, Zahorna, Mereneşti şi Cremenciug din raionul Căuşeni, potrivit articolului 231¹ din Codul contravenţional.

5. Nefiind de acord cu decizia agentului constatator, la 2 iulie 2024, dl Ion Boboc a formulat o contestaţie pentru anularea ei.

6. În procesul examinării cauzei, dl avocat stagiar Alexandru Stavinschi a ridicat, în interesele dlui Ion Boboc, excepţia de neconstituţionalitate a articolului 231¹ din Codul contravenţional.

7. Printr-o încheiere din 20 august 2024, judecătorul cazului a admis cererea de ridicare a excepţiei de neconstituţionalitate şi a dispus trimiterea sesizării la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

Legislaţia pertinentă

8. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 1

Statul Republica Moldova

"[...]

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate."

Articolul 16

Egalitatea

"(1) Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.

(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială."

Articolul 27

Dreptul la libera circulaţie

"(1) Dreptul la libera circulaţie în ţară este garantat.

(2) Oricărui cetăţean al Republicii Moldova îi este asigurat dreptul de a-şi stabili domiciliul sau reşedinţa în orice localitate din ţară, de a ieşi, de a emigra şi de a reveni în ţară."

Articolul 46

Dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia

"(1) Dreptul la proprietate privată, precum şi creanţele asupra statului sunt garantate.

[...]."

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

"(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii."

Articolul 127

Proprietatea

"(1) Statul ocroteşte proprietatea.

(2) Statul garantează realizarea dreptului de proprietate în formele solicitate de titular, dacă acestea nu vin în contradicţie cu interesele societăţii.

(3) Proprietatea publică aparţine statului sau unităţilor administrativ-teritoriale.

(4) Bogăţiile de orice natură ale subsolului, spaţiul aerian, apele şi pădurile folosite în interes public, resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental, căile de comunicaţie, precum şi alte bunuri stabilite de lege, fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice."

9. Prevederile relevante ale Codului contravenţional, adoptat prin Legea nr.218 din 24 octombrie 2008, sunt următoarele:

Articolul 231¹

Conducerea vehiculului cu număr de înmatriculare eliberat

în unităţile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului sau

municipiul Bender ori cu număr de înmatriculare neutru

"Conducerea vehiculului cu număr de înmatriculare eliberat în unităţile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului sau municipiul Bender ori cu număr de înmatriculare neutru de către o persoană care are domiciliul în altă localitate decât localităţile din stânga Nistrului, municipiul Bender ori localităţile Gîsca, Chiţcani, Zahorna, Mereneşti şi Cremenciug din raionul Căuşeni

se sancţionează cu amendă de la 60 la 90 de unităţi convenţionale cu aplicarea a 5 puncte de penalizare, aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 90 la 150 de unităţi convenţionale aplicată persoanei juridice care desfăşoară activitate de întreprinzător în Republica Moldova, cu sau fără privarea de dreptul de a desfăşura o anumită activitate pe un termen de la 6 luni la un an."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

10. Autorul sesizării susţine că prevederile contestate instituie un tratament discriminatoriu dintre persoanele care utilizează mijloace de transport cu numere de înmatriculare eliberate de unităţile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului sau cu numere de înmatriculare neutre, dar sunt domiciliate într-o altă localitate din Republica Moldova decât localităţile din stânga Nistrului şi persoanele domiciliate în stânga Nistrului, municipiul Bender sau localităţile Gîsca, Chiţcani, Zahorna, Mereneşti şi Cremenciug din raionul Căuşeni.

11. De asemenea, autorul excepţiei consideră că norma contestată limitează libertatea de circulaţie a persoanelor care domiciliază în stânga Nistrului şi au în proprietate mijloace de transport cu numere de înmatriculare eliberate de unităţile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului. Astfel, norma contestată nu le permite persoanelor care domiciliază în stânga Nistrului să-şi stabilească domiciliul în alte localităţi din Republica Moldova.

12. Totodată, autorul sesizării afirmă că persoanele care nu au domiciliul în stânga Nistrului, însă care au în proprietate mijloace de transport înregistrate în localităţile respective nu pot să-şi exercite pe deplin dreptul de proprietate, pentru că le este interzisă conducerea acestor mijloace de transport pe teritoriul Republicii Moldova.

13. În opinia autorului sesizării, prevederile contestate contravin articolelor 1 alin.(3), 16, 27, 54 şi 127 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

14. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

15. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul contravenţional, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

16. Curtea observă că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de către avocatul unei părţi în proces. Astfel, sesizarea este formulată de către subiectul căruia i s-a acordat acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

17. Curtea notează că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă articolul 231¹ din Codul contravenţional, care stabileşte sancţionarea conducerii vehiculelor cu numere de înmatriculare eliberate în unităţile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului sau municipiul Bender sau cu numere de înmatriculare neutre de persoane care au domiciliul într-o altă localitate decât localităţile din stânga Nistrului, municipiul Bender ori localităţile Gîsca, Chiţcani, Zahorna, Mereneşti şi Cremenciug din raionul Căuşeni.

18. Curtea observă că prevederile contestate au făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate, dar din perspectiva altor critici de neconstituţionalitate (a se vedea DCC nr.143 din 15 decembrie 2020). De principiu, această situaţie nu reprezintă un impediment pentru un nou control de constituţionalitate al prevederilor contestate, odată ce sunt prezentate alte critici de neconstituţionalitate (a se vedea DCC nr.85 din 25 iulie 2024, § 15).

19. Curtea notează că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză contravenţională în care se examinează contestaţia formulată împotriva unui proces-verbal de sancţionare pe baza articolului 231¹ din Codul contravenţional. Astfel, Curtea admite că instanţa de judecată va aplica prevederile contestate la soluţionarea contestaţiei.

20. Curtea notează că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept fundamental. Astfel, Curtea va analiza, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerinţă într-un drept fundamental (a se vedea DCC nr.58 din 6 iunie 2024, § 25).

21. Autorul excepţiei a susţinut că prevederile contestate sunt contrare articolelor 1 alin.(3) (preeminenţa dreptului), 16 (egalitatea), 27 (dreptul la libera circulaţie), 54 (restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi) şi 127 (proprietatea) din Constituţie.

22. Cu referire la incidenţa articolului 1 alin.(3) din Constituţie, Curtea reţine că acesta comportă un caracter general şi nu poate reprezenta un reper separat (a se vedea DCC nr.49 din 4 iunie 2024, § 18). Referitor la articolul 54 din Constituţie, Curtea a reţinut, în jurisprudenţa sa, că acesta nu are o aplicabilitate de sine stătătoare. Pentru a fi aplicabil, autorul sesizării trebuie să demonstreze existenţa unor ingerinţe în drepturile fundamentale garantate de Constituţie (a se vedea DCC nr.37 din 25 aprilie 2024, § 20).

23. Cu privire la aplicabilitatea articolului 16 din Constituţie, Curtea menţionează că acesta este incident atunci când se demonstrează existenţa unui tratament diferenţiat, precum şi în cazul în care tratamentul diferenţiat contestat se referă la unul din drepturile fundamentale garantate de Constituţie (a se vedea DCC nr.73 din 6 iulie 2023, § 20).

24. Cu referire la pretinsa încălcare a dreptului la libera circulaţie, Curtea reiterează jurisprudenţa sa, potrivit căreia articolul 27 din Constituţie garantează dreptul cetăţeanului la libera circulaţie în interiorul statului, precum şi dreptul de a-l părăsi; acest fapt implică dreptul de a-şi stabili domiciliul sau reşedinţa în orice localitate din ţară, de a ieşi, de a emigra şi de a reveni în ţară. Astfel, în eventualitatea unei sancţionări în baza prevederilor contestate, persoanei nu-i este limitată exercitarea dreptului la libera circulaţie, i. e. poate circula liber în continuare prin utilizarea unei varietăţi de mijloace, inclusiv cele de transport (a se vedea DCC nr.143 din 15 decembrie 2020, § 23 şi jurisprudenţa citată acolo).

25. Curtea notează că autorul sesizării a susţinut incidenţa articolului 127 din Constituţie, însă şi-a formulat criticile prin raportare la dreptul de proprietate privată garantat de articolul 46 din Constituţie.

26. Curtea observă că autorul sesizării în criticile sale afirmă că soţia sa este proprietarul mijlocului de transport din litigiu, dar pretinde o restrângere a dreptului de proprietate în calitate de posesor prin interzicerea conducerii mijlocului de transport înmatriculat în localităţile menţionate de norma contestată.

27. Curtea notează că dreptul de proprietate, garantat de dispoziţiile constituţionale, nu este un drept absolut, poate suporta anumite limitări şi este susceptibil de ingerinţe ale statului în ceea ce priveşte exercitarea atributelor sale. Limitarea exerciţiului acestui drept poate fi impusă de necesitatea asigurării unui echilibru între interesele individuale şi interesul general, iar uneori are ca scop protecţia drepturilor şi a libertăţilor altor persoane.

28. Analiza coroborată a legislaţiei naţionale permite Curţii să reţină că legislatorul a reglementat modul de folosire şi exploatare a mijloacelor de transport pe teritoriul ţării (a se vedea, în special, Legea nr.131/2007 privind siguranţa traficului rutier, Codul transporturilor rutiere etc.). Legea prevede că proprietarul "este obligat să înmatriculeze vehiculul ori să îl înregistreze, după caz, în modul stabilit, înainte de a-l pune în circulaţie", iar "pentru a circula pe drumuri publice, vehiculele […] trebuie să fie înmatriculate ori înregistrate şi să poarte plăci cu număr de înmatriculare sau de înregistrare" (a se vedea articolul 53 alineatele (1) şi (2) din Legea nr.131/2007 privind siguranţa traficului rutier). Procedura de înregistrare a mijloacelor de transport auto în Registrul de stat al vehiculelor se reglementează prin Hotărârea Guvernui nr.1047 din 8 noiembrie 1999.

29. Totodată, în scopul asigurării realizării obiectivului de reintegrare a ţării, precum şi al asigurării accesului în trafic rutier internaţional al populaţiei din stânga Nistrului şi municipiul Bender Parlamentul a adoptat Legea nr.170 din 26 iulie 2018, care, prin derogare de la regulile menţionate supra, a permis circulaţia pe drumurile publice din Republica Moldova a autovehiculelor care au plăci cu număr de înmatriculare neutru sau plăci cu număr de înmatriculare eliberate în unităţile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului şi municipiul Bender doar cu condiţia că persoanele (cetăţenii Republicii Moldova, cetăţenii străini sau apatrizii) care conduc aceste automobile îşi au domiciliul în acele localităţi (a se vedea şi articolul 53 alineatele 2¹ din Legea nr.131/2007). În cazul în care interdicţia menţionată nu este respectată, conducătorul vehiculului este sancţionat în baza dispoziţiei contestate (a se vedea articolul 231¹ din Codul contravenţional).

30. Curtea notează că legislatorul a permis înstrăinarea mijloacelor de transport înmatriculate cu numere neutre către alte persoane care nu au domiciliul în stânga Nistrului sau localităţile menţionate, precum şi înmatricularea mijloacelor de transport de către persoanele care au domiciliul în stânga Nistrului sau localităţile menţionate, pentru obţinerea plăcilor cu număr de înmatriculare cu inscripţiile respective şi simbolurile de stat, dar cu respectarea a două condiţii: (i) să nu fie interzisă introducerea mijlocului de transport pe teritoriul Republicii Moldova; (ii) cumpărătorul sau persoana care înmatriculează mijlocul de transport să achite drepturile de import (a se vedea art.I punctul 10 din Legea nr.170/2018).

31. Aşadar, din analiza sistemică a prevederilor legale menţionate, Curtea reţine că norma contestată nu face incident dreptul de proprietate al conducătorului mijlocului de transport, garantat de articolele 46 şi 127 din Constituţie.

32. Pentru că nu s-a demonstrat incidenţa unui drept fundamental prevăzut de Constituţie, Curtea notează că nici articolele 1 alin.(3), 16 şi 54 din Constituţie nu se fac incidente.

33. Prin urmare, pe baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 231¹ din Codul contravenţional, ridicată de dl avocat stagiar Alexandru Stavinschi, în interesele dlui Ion Boboc, în dosarul nr.5r-2321/2024, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Ciocana.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.