Decizie nr.3 din 19.01.2023 de inadmisibilitate a sesizării nr.154g/2022 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolelor 6 şi 70 din Codul contravenţional (calomnia)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.154g/2022 privind

excepţia de neconstituţionalitate a articolelor 6

şi 70 din Codul contravenţional

(calomnia)

nr. 3  din  19.01.2023

 (în vigoare 19.01.2023) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 42-44 art. 26 din 14.02.2023

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dlui Marcel Lupu, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 30 septembrie 2022,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 19 ianuarie 2023, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolelor 6 şi 70 din Codul contravenţional, adoptat prin Legea nr.218 din 24 octombrie 2008, ridicată de dl Igor Hlopeţchi, parte în dosarul nr.4r-511/2022, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de un complet de judecători de la Curtea de Apel Chişinău (format din dnii Ion Bulhac, Ghenadie Morozan şi Ghenadie Lîsîi), pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Printr-o hotărâre din 24 ianuarie 2022, Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani, a anulat un proces-verbal cu privire la contravenţia de calomnie, prevăzută de articolul 70 din Codul contravenţional, în care dl Igor Hlopeţchi avea calitatea de contravenient. Victima contravenţiei a contestat cu recurs hotărârea Judecătoriei Chişinău, sediul Buiucani.

4. În cadrul examinării recursului, dl Igor Hlopeţchi a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a articolelor 6 şi 70 din Codul contravenţional.

5. Printr-o încheiere din 20 septembrie 2022, Curtea de Apel Chişinău a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

6. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 4

Drepturile şi libertăţile omului

"(1) Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile omului se interpretează şi se aplică în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care Republica Moldova este parte.

(2) Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte şi legile ei interne, prioritate au reglementările internaţionale."

Articolul 21

Prezumţia nevinovăţiei

"Orice persoană acuzată de un delict este prezumată nevinovată până când vinovăţia sa va fi dovedită în mod legal, în cursul unui proces judiciar public, în cadrul căruia i s-au asigurat toate garanţiile necesare apărării sale."

Articolul 22

Neretroactivitatea legii

"Nimeni nu va fi condamnat pentru acţiuni sau omisiuni care, în momentul comiterii, nu constituiau un act delictuos. De asemenea, nu se va aplica nici o pedeapsă mai aspră decât cea care era aplicabilă în momentul comiterii actului delictuos."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

7. Prevederile relevante ale Codului contravenţional, adoptat prin Legea nr.218 din 24 octombrie 2008, sunt următoarele:

Articolul 6

Principiul egalităţii în faţa legii

"(1) Persoanele care au săvârşit contravenţii sunt egale în faţa legii şi a autorităţilor publice şi sunt supuse răspunderii contravenţionale fără deosebire de rasă, naţionalitate, limbă, religie, sex, apartenenţă politică, avere, origine socială sau de orice altă situaţie.

(2) Conform prevederilor Constituţiei, ale altor legi şi/sau ale tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte, anumite categorii de persoane pot beneficia de condiţii speciale de urmărire contravenţională sau de garanţia de a nu fi supuse urmăririi şi răspunderii contravenţionale."

Articolul 70

Calomnia

"(1) Calomnia, adică răspândirea cu bună ştiinţă a unor informaţii mincinoase ce defăimează o altă persoană,

se sancţionează cu amendă de la 48 la 72 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 20 la 60 de ore, cu amendă de la 72 la 150 de unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere cu privarea de dreptul de a deţine anumite funcţii sau de dreptul de a desfăşura anumite activităţi pe un termen de la 3 luni la un an.

(2) Aceeaşi acţiune însoţită de învinuirea în săvârşirea unei infracţiuni

se sancţionează cu amendă de la 60 la 90 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 40 la 60 de ore, cu amendă de la 90 la 180 de unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere cu privarea de dreptul de a deţine anumite funcţii sau de dreptul de a desfăşura anumite activităţi pe un termen de la 6 luni la un an.

(3) Fapta prevăzută la alin.(1) şi (2), săvârşită din motive de prejudecată,

se sancţionează cu amendă de la 72 la 90 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 30 la 60 de ore, sau cu arest contravenţional de până la 15 zile, cu amendă de la 180 la 240 de unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere cu privarea de dreptul de a deţine anumite funcţii sau de dreptul de a desfăşura anumite activităţi pe un termen de la 6 luni la un an."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

8. Autorul excepţiei menţionează că legislatorul a reglementat deopotrivă remedii civile (e.g. Codul civil şi Legea cu privire la libertatea de exprimare) şi penale (e.g. articolul 70 din Codul contravenţional) în vederea apărării onoarei, reputaţiei şi demnităţii. Potrivit autorului excepţiei, dată fiind existenţa unor remedii civile mai puţin intruzive la care pot apela victimele calomniei, articolul 70 din Codul contravenţional, care sancţionează contravenţia de calomnie, este neconstituţional.

9. Autorul excepţiei consideră că articolul 70 din Codul contravenţional contravine articolelor 4, 21, 22 şi 23 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

10. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

11. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul contravenţional, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

12. Curtea observă că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de o parte în proces. Astfel, sesizarea este formulată de către subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

13. Curtea constată că, deşi în cererea autorului excepţiei şi în încheierea de admitere a ridicării excepţiei se menţionează articolele 6 şi 70 din Codul contravenţional, în motivarea excepţiei, autorul s-a referit doar la prevederile articolului 70 din Cod. Curtea nu poate efectua controlul constituţionalităţii unei norme legale în lipsa avansării vreunei critici de neconstituţionalitate. Din acest motiv, Curtea reţine spre examinare doar articolul 70 din Codul contravenţional. Prevederile acestui articol nu au mai constituit obiect al controlului de constituţionalitate.

14. Curtea a stabilit, în jurisprudenţa sa, ca o condiţie de admisibilitate a sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate şi faptul ca prevederile contestate să fie aplicate la soluţionarea cauzei (a se vedea HCC nr.2 din 9 februarie 2016, punctul 1 din dispozitiv).

15. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză care are ca obiect un recurs împotriva unei hotărâri judecătoreşti prin care a fost anulat un proces-verbal cu privire la contravenţia de calomnie, prevăzută de articolul 70 din Codul contravenţional. Astfel, Curtea admite că articolul 70 din Codul contravenţional ar putea fi aplicat în cauza în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.

16. Autorul excepţiei a susţinut că reglementarea contravenţiei de calomnie contravine articolelor 4 [drepturile şi libertăţile omului], 21 [prezumţia nevinovăţiei], 22 [neretroactivitatea legii] şi 23 [dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle] din Constituţie, dată fiind existenţa unor remedii civile de apărare a onoarei, a reputaţiei şi a demnităţii.

17. Referitor la incidenţa articolului 4 din Constituţie, în jurisprudenţa sa, Curtea a subliniat că acesta comportă un caracter general şi nu poate constitui un reper individual şi separat pentru controlul constituţionalităţii (a se vedea HCC nr.8 din 5 aprilie 2022, § 26).

18. Cu privire la principiul prezumţiei nevinovăţiei, garantat de articolul 21 din Constituţie, Curtea reţine că din conţinutul normei contestate nu rezultă vreo prezumţie cu privire la vinovăţia persoanelor învinuite de calomnie. Dimpotrivă, potrivit articolului 375 din Codul contravenţional, orice persoană acuzată de comiterea unei contravenţii se consideră nevinovată atât timp cât vinovăţia sa nu este dovedită în modul prevăzut de lege. Prin urmare, articolul 21 din Constituţie nu este incident în prezenta cauză.

19. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că articolele 22 şi 23 din Constituţie, care garantează principiul nulla poena sine lege, nullum crimen sine lege şi posibilitatea fiecărei persoane de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle, îi conferă Curţii competenţa examinării conformităţii legilor penale cu exigenţele accesibilităţii şi previzibilităţii (a se vedea HCC nr.25 din 12 august 2021, § 43, 46). Curtea constată că, deşi autorul excepţiei a susţinut că nomele constituţionale care se referă la exigenţele calităţii legii penale sunt încălcate, acesta nu a formulat vreo critică în acest sens, ci a menţionat că există remedii civile, mai puţin intruzive în exercitarea libertăţii de exprimare, de care pot face uz victimele calomniei.

20. Deşi aceste constatări ar putea fi suficiente pentru a declara sesizarea inadmisibilă, pentru consolidarea raţionamentelor sale, Curtea menţionează următoarele.

21. Având în vedere marja de apreciere de care dispun statele pe baza articolului 10 din Convenţia Europeană, stabilirea răspunderii penale pentru calomnie nu este, per se, disproporţionată în raport cu scopul urmărit (Lindon, Otchakovsky-Laurens şi July v. Franţa [MC], 22 octombrie 2007, § 59). Autorităţile naţionale trebuie să asigure un echilibru corect între libertatea de exprimare şi dreptul la reputaţie al altor persoane. Dreptul la respectarea reputaţiei reclamă adoptarea de către stat a unor măsuri pozitive adecvate (Cumpănă şi Mazăre v. România [MC], 17 decembrie 2004, §§ 91, 113).

22. În jurisprudenţa sa, Curtea a subliniat că nu poate efectua un control de constituţionalitate în privinţa unei infracţiuni din perspectiva principiului ultima ratio, analizând existenţa unor măsuri alternative non-penale. Ea nu se află în poziţia de a elabora studii empirice în această privinţă. Pot exista opinii diferite sub aspect criminologic, însă nu ţine de rolul Curţii să o favorizeze pe una dintre ele în detrimentul celorlalte. Politica penală a statului reprezintă o competenţă rezervată Parlamentului (articolul 72 alin.(3) lit.n) din Constituţie). În acest sens, Parlamentul se bucură de o marjă discreţionară la elaborarea politicii penale naţionale, în particular atunci când decide dacă o conduită trebuie incriminată sau dacă unele fapte trebuie sancţionate penal. Din perspectiva principiului ultima ratio, Curtea Constituţională poate interveni doar atunci când efectuează, odată sesizată, testul proporţionalităţii limitelor pedepsei (DCC nr.159 din 24 noiembrie 2022, § 70-73).

23. În acest context, Curtea observă că autorul excepţiei nu a prezentat argumente referitoare la caracterul disproporţionat al limitelor pedepsei stabilite pentru contravenţia de calomnie.

24. Reglementarea paralelă a răspunderii civile şi penale (lato sensu) pentru un comportament, inclusiv pentru fapta de calomnie, reprezintă o practică uzuală. În timp ce răspunderea penală urmăreşte un scop punitiv şi preventiv, cea civilă urmăreşte un scop compensatoriu, de reparare a prejudiciului provocat prin fapta incriminată. Ad absurdum, dacă ar da curs argumentelor autorului excepţiei, Curtea ar trebui să declare neconstituţionale toate infracţiunile şi contravenţiile care produc prejudicii materiale sau morale, dată fiind posibilitatea înaintării unor acţiuni civile pe baza normelor care reglementează răspunderea civilă delictuală.

25. Prin urmare, în baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolelor 6 şi 70 din Codul contravenţional, adoptat prin Legea nr.218 din 24 octombrie 2008, ridicată de dl Igor Hlopeţchi, parte în dosarul nr.4r-511/2022, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.