Decizie nr.35 din 30.03.2023 de inadmisibilitate a sesizării nr.68g/2023 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 305/1 alin.(4) din Codul de procedură penală (motivele de respingere a demersurilor referitoare la autorizarea finalizării urmăririi penale în lipsa învinuitului)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de  inadmisibilitate a  sesizării nr. 68g/2023 privind

excepţia de neconstituţionalitate a articolului 305¹

alin. (4) din Codul de procedură penală

(motivele de respingere a demersurilor

referitoare  la  autorizarea  finalizării

urmăririi penale în lipsa învinuitului)

nr. 35  din  30.03.2023

 (în vigoare 30.03.2023) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.122-125 art. 63 din 12.04.2023

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Liuba ŞOVA, preşedinte de şedinţă,

dlui Nicolae ROŞCA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dlui Dumitru Avornic, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 14 martie 2023,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 30 martie 2023, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 305¹ alin. (4) din Codul de procedură penală, ridicată de dl avocat Lucian Rogac, în interesele dlui Vladimir Plahotniuc, în dosarul nr.11r-502/2022, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Sesizarea a fost trimisă la Curtea Constituţională de un complet de judecători de la Curtea de Apel Chişinău, format din dnii Ion Bulhac, Ghenadie Morozan şi Ghenadie Lîsîi, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Pe rolul Curţii de Apel Chişinău se află recursul formulat de dl avocat Lucian Rogac, în interesele dlui Vladimir Plahotniuc, împotriva încheierii Judecătoriei Chişinău, sediul Ciocana, din 17 noiembrie 2022, privind autorizarea finalizării urmăririi penale în lipsa învinuitului.

4. În cadrul examinării recursului, dl avocat Lucian Rogac a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a articolului 305¹ alin. (4) din Codul de procedură penală.

5. Printr-o încheiere din 6 martie 2023, Curtea de Apel Chişinău a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a sesizat, în acest sens, Curtea Constituţională, în vederea examinării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

6. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"[…]

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

Articolul 26

Dreptul la apărare

"(1) Dreptul la apărare este garantat.

(2) Fiecare om are dreptul să reacţioneze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale.

(3) În tot cursul procesului părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.

(4) Amestecul în activitatea persoanelor care exercită apărarea în limitele prevăzute se pedepseşte prin lege."

7. Prevederile relevante ale Codului de procedură penală, adoptat prin Legea nr.122 din 14 martie 2003, sunt următoarele:

Articolul 291¹

Finalizarea urmăririi penale în lipsa învinuitului

"(1) În cazul în care învinuitul se sustrage de la urmărirea penală sau locul aflării lui nu este stabilit în urma investigaţiilor de căutare ori nu a fost posibilă înaintarea acuzării în conformitate cu prevederile art.282¹, procurorul, prin ordonanţă motivată, din oficiu sau la solicitarea organului de urmărire penală, dispune finalizarea urmăririi penale în lipsa învinuitului, cu informarea apărătorului ales sau a avocatului care acordă asistenţă juridică garantată de stat, şi înaintează un demers judecătorului de instrucţie prin care solicită acordul pentru finalizarea urmăririi penale.

(2) Finalizarea urmăririi penale în lipsa învinuitului are loc dacă sunt întrunite cumulativ următoarele condiţii:

a) în privinţa persoanei a fost emisă o ordonanţă de punere sub învinuire pentru comiterea unei sau mai multor infracţiuni grave, deosebit de grave sau excepţional de grave potrivit Codului penal;

b) învinuitul se sustrage de la urmărirea penală sau locul aflării lui nu este stabilit şi nu a fost posibilă asigurarea prezenţei acestuia în faţa organului de urmărire penală;

c) în privinţa învinuitului au fost dispuse investigaţii de căutare;

d) persoana pusă sub învinuire nu este minoră.

(3) Finalizarea urmăririi penale în lipsa învinuitului nu este permisă în raport cu alte infracţiuni decât cele specificate la alin.(2) lit.a), cu excepţia cazurilor în care infracţiunile sunt comise de aceeaşi persoană care se sustrage de la urmărirea penală sau al cărei loc de aflare nu a fost stabilit şi în privinţa căreia au fost dispuse investigaţii de căutare, iar disjungerea va afecta negativ efectuarea deplină şi obiectivă a urmării penale şi a cercetării judecătoreşti.

(4) În cazul în care în aceeaşi cauză penală sunt mai mulţi învinuiţi, dintre care unul este anunţat în căutare şi acesta a comis una dintre infracţiunile specificate la alin.(2) lit.a), procurorul poate dispune finalizarea urmăririi penale în lipsa învinuitului care este anunţat în căutare. Urmărirea penală faţă de ceilalţi învinuiţi continuă conform procedurii generale.

Articolul 305¹

Modul de examinare a demersurilor referitoare la autorizarea

 finalizării urmăririi penale în lipsa învinuitului

"[…]

(4) În urma examinării demersului şi a materialelor prezentate, judecătorul de instrucţie adoptă o încheiere motivată privind respingerea demersului procurorului, în cazul în care nu sunt întrunite cerinţele legale sau în cazul în care nu a fost demonstrat că învinuitul se sustrage de la urmărirea penală şi acesta a fost anunţat în căutare, sau privind admiterea demersului procurorului. În încheierea judecătorului de instrucţie se indică motivele de fapt şi de drept invocate la respingerea sau admiterea demersului procurorului.

[…]."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

8. Autorul excepţiei afirmă că prevederile contestate nu reglementează cazurile în care judecătorul de instrucţie poate admite sau respinge demersul referitor la autorizarea finalizării urmăririi penale în lipsa învinuitului. Potrivit autorului, legislatorul a stabilit că judecătorul de instrucţie pronunţă o încheiere de respingere a demersului în cazul în care nu sunt întrunite "cerinţele legale" fără să menţioneze care sunt aceste cerinţe.

9. În susţinerea argumentelor sale, autorul excepţiei a invocat pretinsa încălcare a articolelor 20, 23 şi 26 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

10. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

11. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul de procedură penală, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

12. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de avocatul unei părţi în proces. Astfel, sesizarea este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă articolul 305¹ alin. (4) din Codul de procedură penală. Curtea constată că aceste prevederi au făcut anterior obiectul unei sesizări la Curtea Constituţională (a se vedea DCC nr.138 din 29 septembrie 2022). Totuşi, Curtea observă că, în prezenta cauză, autorul excepţiei a avansat critici de neconstituţionalitate care nu au fost analizate anterior, i.e. omisiunea unei reglementări exprese a cazurilor în care judecătorul de instrucţie poate admite sau respinge demersul referitor la autorizarea finalizării urmăririi penale în lipsa învinuitului.

14. Curtea a stabilit în jurisprudenţa sa, ca o condiţie de admisibilitate a sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, şi faptul că prevederile contestate trebuie să fie aplicabile la soluţionarea cauzei (HCC nr.2 din 9 februarie 2016, punctul 1 din dispozitiv).

15. Excepţia de neconstituţionalitate au fost ridicată într-o cauză care are ca obiect un recurs formulat împotriva unei încheieri de autorizare a finalizării urmăririi penale în lipsa învinuitului. Pentru că prevederile contestate reglementează soluţiile pe care le poate pronunţa judecătorul de instrucţie cu privire la demersul de autorizare a finalizării urmăririi penale în lipsa învinuitului, Curtea admite că instanţa de judecată le-ar putea aplica la soluţionarea cauzei.

16. Autorul excepţiei a susţinut pretinsa contrarietate a dispoziţiilor contestate cu articolele 20 [accesul liber la justiţie], 23 [dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle] şi 26 [dreptul la apărare] din Constituţie.

17. Potrivit articolului 305¹ alin. (4) din Codul de procedură penală, după examinarea demersului de autorizare a finalizării urmăririi penale în lipsa învinuitului şi a materialelor prezentate, judecătorul de instrucţie adoptă o încheiere motivată privind respingerea demersului procurorului, în cazul în care nu sunt întrunite cerinţele legale sau în cazul în care nu s-a demonstrat că învinuitul se sustrage de la urmărirea penală şi acesta a fost anunţat în căutare, sau privind admiterea demersului procurorului, precizând motivele care stau la baza soluţiei.

18. Deşi autorul excepţiei afirmă că legea nu prevede care sunt "cerinţele legale" care trebuie întrunite pentru a putea autoriza finalizarea urmăririi penale în lipsa învinuitului, Curtea constată că legislatorul a reglementat la articolul 291¹ alin.(2) condiţiile care trebuie întrunite cumulativ pentru a putea finaliza urmărirea penale în lipsa învinuitului (e.g. gravitatea infracţiunii comise, învinuitul să nu fie minor etc.). Totuşi, Curtea notează că acesta ridică, de fapt, o problemă de interpretare şi de aplicare a legii procesual-penale.

19. Curtea reiterează că legislaţia procesual-penală nu poate să exceleze în texte explicative. Oricât de clar ar fi redactată o normă juridică, în orice sistem de drept există un element inevitabil de interpretare judiciară, inclusiv într-o normă de drept penal procesual. O dispoziţie legală nu poate fi ruptă din sistemul normativ din care face parte şi nu poate opera în mod izolat. Dimpotrivă, ea trebuie citită în coroborare cu celelalte dispoziţii legale incidente, ca făcând parte dintr-un sistem juridic coerent (DCC nr.187 din 22 decembrie 2022, § 44). Totuşi, chestiunile legate de interpretarea şi de aplicarea legii nu ţin de competenţa Curţii Constituţionale. Această competenţă le revine, prin definiţie, instanţelor de judecată (DCC nr.187 din 22 decembrie 2022, § 45).

20. Având în vedere cele menţionate, Curtea reţine că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate în discuţie nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 305¹ alin. (4) din Codul de procedură penală, ridicată de dl avocat Lucian Rogac, în interesele dlui Vladimir Plahotniuc, în dosarul nr.11r-502/2022, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.