Decizie nr.38 din 09.03.2026 cu privire la cererea de suspendare a acţiunii articolelor III şi IV din Legea nr.26 din 5 martie 2026 pentru modificarea unor acte normative (fortificarea securităţii judecătorilor şi procurorilor) (sesizarea nr.42a/2026)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

cu privire  la  cererea de  suspendare a  acţiunii  articolelor III şi  IV din

Legea nr.26 din 5 martie 2026 pentru modificarea unor acte normative

(fortificarea securităţii judecătorilor şi procurorilor)

(sesizarea nr.42a/2026)

nr. 38  din  09.03.2026

 (în vigoare 09.03.2026) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.152-155 art. 54 din 08.04.2026

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Sergiu LITVINENCO,

dlui Ion MALANCIUC,

dnei Viorica PUICA,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA, judecători,

cu participarea dnei Iulia Vartic, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea nr.42a, înregistrată la 6 martie 2026,

Examinând prima facie sesizarea menţionată,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 9 martie 2026, în camera de consiliu,

CONSTATĂ:

1. La originea cauzei se află o sesizare depusă la Curtea Constituţională la 6 martie 2026, pe baza articolelor 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie şi 25 alin.(1) lit.g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, de către dnii Ion Chicu, Alexandru Berlinschii, Adrian Lebedinschi, Diana Caraman şi Alexandru Verşinin, deputaţi în Parlamentul Republicii Moldova. În aceeaşi dată, dl deputat Ion Chicu a mai depus un supliment la această sesizare.

2. Autorii sesizării îi solicită Curţii să verifice constituţionalitatea articolelor III şi IV din Legea nr.26 din 5 martie 2026 pentru modificarea unor acte normative (fortificarea securităţii judecătorilor şi procurorilor).

3. În subsidiar, autorii sesizării îi solicită Curţii, pe baza articolului 26 alineatele (1) şi (2) pct.1) lit.b), c) şi d) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, să suspende acţiunea normelor contestate. Articolul 6 alin.(1) din Legea nr.65 din 30 martie 2023 şi articolul 6 alin.(1) din Legea nr.252 din 17 august 2023 prevăd că membrii comisiilor de evaluare sunt numiţi cu votul a 3/5 din deputaţii aleşi. Prin articolele III şi IV din Legea nr.26/2026, Parlamentul a completat articolul 6 din Legea nr.65/2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi a candidaţilor la funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie şi, respectiv, articolul 6 din Legea nr.252/2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi procurorilor, în sensul în care, dacă proiectul hotărârii Parlamentului privind numirea membrilor propuşi de partenerii de dezvoltare pentru comisiile de evaluare nu a întrunit numărul necesar de voturi de trei cincimi din numărul deputaţilor aleşi, Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi examinează în mod repetat, în aceeaşi sesiune, candidaţii propuşi şi alege candidaţii cu cel mai mare număr de voturi. Dacă sunt aleşi în mod repetat aceiaşi candidaţi, Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi elaborează proiectul hotărârii Parlamentului, însoţit de un raport, care se dezbate în plenul Parlamentului şi se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor aleşi.

4. În susţinerea solicitării de suspendare, autorii afirmă că prevederile contestate afectează sau se referă la unul dintre domeniile stabilite de lege şi că prejudiciul în cazul nesuspendării va fi ireparabil. Prevederile contestate ar fi fost introduse printr-un amendament depus la un proiect de lege cu un alt obiect de reglementare, eludând astfel procedura obligatorie a cel puţin două lecturi, pe care o impune articolul 74 alin.(1) din Constituţie pentru legile organice.

5. Potrivit suplimentului la sesizare, "certitudinea sporită" a viciului procedural justifică, prin ea însăşi, dispunerea imediată a suspendării. În supliment se menţionează că prevederile contestate afectează trei domenii enumerate de articolul 26 alin.(2) pct.1) din Legea nr.74/2025. Numirea membrilor comisiei de evaluare cu votul majorităţii parlamentare ar compromite imparţialitatea structurală a comisiei. Orice decizie adoptată de o comisie viciată ar afecta în mod iremediabil drepturile fundamentale ale persoanelor evaluate.

6. În supliment se susţine că pragul calificat de 61 de deputaţi, care era decisiv anterior, nu reprezenta o simplă opţiune tehnică, ci era o garanţie că un mecanism excepţional de evaluare nu poate fi declanşat fără un consens care să depăşească o majoritate absolută. Reducerea acestui prag la o majoritate simplă, imediat după ce opoziţia l-a utilizat pentru a bloca numiri considerate inoportune, suprimă rolul constituţional al minorităţii parlamentare. De asemenea, autorii susţin că posibilitatea ca puterea legislativă să controleze, printr-o majoritate a deputaţilor aleşi, componenţa acestor comisii fără o contrabalanţă constituie o capturare a puterii judecătoreşti, incompatibilă cu principiul separaţiei puterilor în stat.

7. Referitor la caracterul ireparabil al prejudiciului, în supliment se menţionează că la următoarea şedinţă a Parlamentului majoritatea deputaţilor vor aplica noile prevederi şi vor numi în funcţie candidaţii care nu au fost susţinuţi de 61 de deputaţi la prima încercare. Intrarea în vigoare a prevederilor contestate ar vicia percepţia publică asupra întregului proces de evaluare extraordinară, în situaţia în care încrederea în justiţie, dar mai cu seamă încrederea în procesul de evaluare externă, este foarte scăzută.

8. Curtea subliniază că măsura suspendării acţiunii unor acte contestate implică (i) să se stabilească dacă prevederile contestate afectează sau se referă la unul sau mai multe domenii indicate la articolul 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, iar raţiunea ei constă în (ii) evitarea unor prejudicii şi consecinţe negative iminente (a se vedea DCC nr.119 din 22 august 2025, § 6). Aceste condiţii trebuie întrunite cumulativ.

9. În jurisprudenţa sa, Curtea a menţionat că, în cazul invocării riscului afectării unui domeniu prevăzut de articolul 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, autorul cererii de suspendare trebuie să demonstreze intensitatea şi posibilele prejudicii şi consecinţe negative iminente şi ireparabile ale riscului invocat (a se vedea DCC nr.122 din 28 septembrie 2023, § 9). Chiar dacă riscul este abstract, cererile cu privire la suspendarea acţiunii actelor sesizate trebuie motivate convingător. Doar invocarea riscului şi enumerarea unor valori fundamentale nu reprezintă o motivare suficientă şi convingătoare pentru suspendarea acţiunii normelor contestate (a se vedea DCC nr.102 din 12 iulie 2022, § 4; DCC nr.143 din 26 octombrie 2023, § 8).

10. Examinând prima facie sesizarea, Curtea nu poate confirma argumentele autorilor potrivit cărora prevederile contestate ar afecta în mod iminent şi iremediabil dreptul la un proces echitabil, democraţia şi pluralismul politic şi separaţia şi colaborarea puterilor. În primul rând, aşa cum a menţionat şi Comisia de la Veneţia (CDL-AD(2023)005, §§ 6 şi 42), rapoartele comisiilor de evaluare au un caracter consultativ (a se vedea HCC nr.2 din 16 ianuarie 2025, § 143, şi DCC nr.7 din 23 ianuarie 2025, § 26). În al doilea rând, prevederile contestate nu anihilează posibilitatea persoanelor evaluate de a contesta în justiţie hotărârile defavorabile ale Consiliului Superior al Magistraturii sau ale Consiliului Superior al Procurorilor, prin care se acceptă rapoartele comisiilor de evaluare. Judecătorii care judecă această categorie de cauze beneficiază de prezumţia constituţională a independenţei şi imparţialităţii unui tribunal. Aceste aspecte invalidează şi argumentul autorilor sesizării referitor la încălcarea principiului separaţiei puterilor în stat. Totodată, autorii sesizării nu au făcut trimitere la nicio prevedere constituţională care le-ar confirma poziţia potrivit căreia sunt încălcate valorile democraţiei şi pluralismului politic, prin faptul că majoritatea deputaţilor aleşi votează o modificare legislativă.

11. Astfel, Curtea consideră că autorii sesizării nu au demonstrat în mod convingător că aplicarea prevederilor contestate ar produce consecinţe iremediabile care nu ar putea fi înlăturate de către organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor sau pe calea justiţiei. Curtea reiterează că raţiunea suspendării acţiunii actelor contestate este o măsură in extremis şi constă în evitarea unor consecinţe negative iminente şi ireparabile pentru valorile fundamentale garantate de Constituţie (a se vedea DCC nr.104 din 5 august 2025, § 8).

12. Prin urmare, Curtea constată că nu există motive pentru suspendarea acţiunii dispoziţiilor contestate.

Din aceste considerente, în baza articolelor 135 alin.(1) lit.a), 140 din Constituţie, 26, 37 şi 40 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se respinge cererea de suspendare a acţiunii articolelor III şi IV din Legea nr.26 din 5 martie 2026 pentru modificarea unor acte normative (fortificarea securităţii judecătorilor şi procurorilor), formulată de dnii Ion Chicu, Alexandru Berlinschii, Adrian Lebedinschi, Diana Caraman şi Alexandru Verşinin, deputaţi în Parlamentul Republicii Moldova.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.