Decizie nr.4 din 18.01.2022 de inadmisibilitate a sesizării nr.213g/2021 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 173 din Codul fiscal, adoptat prin Legea nr.1163 din 24 aprilie 1997 (stingerea obligaţiei fiscale prin prescripţie)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.213g/2021 privind excepţia de

neconstituţionalitate a unor  prevederi din  articolul 173 din

Codul fiscal, adoptat prin Legea nr.1163 din 24 aprilie 1997

(stingerea obligaţiei fiscale prin prescripţie)

nr. 4  din  18.01.2022

 (în vigoare 18.01.2022) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 53-59 art.19 din 25.02.2022

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Dina Musteaţa, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată pe 13 octombrie 2021,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând pe 18 ianuarie 2022, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textelor "se face în baza unei decizii scrise a conducerii organelor cu atribuţii de administrare fiscală care administrează obligaţia fiscală respectivă" şi "în baza deciziei adoptate de către consiliul local" din articolul 173 din Codul fiscal, adoptat prin Legea nr.1163 din 24 aprilie 1997, ridicată de dl avocat Dragoş Chetraru, în interesele S.A. "Moldova Business Asigurare", în dosarul nr.2i-472/19, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul central.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de dl judecător Gheorghe Mîţu de la Judecătoria Chişinău, sediul central, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Pe 15 iulie 2019, Serviciul Fiscal de Stat a formulat o cerere introductivă privind intentarea procesului de insolvabilitate în privinţa debitorului S.A. "Moldova Business Asigurare".

4. Pe 30 septembrie 2019, Judecătoria Chişinău, sediul central, a pronunţat o hotărâre privind intentarea procesului de insolvabilitate cu aplicarea procedurii simplificate a falimentului în privinţa debitorului S.A. "Moldova Business Asigurare".

5. Pe 27 septembrie 2021, dl avocat Dragoş Chetraru a ridicat, în interesele S.A. "Moldova Business Asigurare", excepţia de neconstituţionalitate a textelor "se face în baza unei decizii scrise a conducerii organelor cu atribuţii de administrare fiscală care administrează obligaţia fiscală respectivă" şi "în baza deciziei adoptate de către consiliul local" din articolul 173 din Codul fiscal, adoptat prin Legea nr.1163 din 24 aprilie 1997.

6. Prin Încheierea din 28 septembrie 2021, Judecătoria Chişinău, sediul central, a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a sesizat Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

7. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 26

Dreptul la apărare

"(1) Dreptul la apărare este garantat.

(2) Fiecare om are dreptul să reacţioneze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale.

(3) În tot cursul procesului părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.

[…]"

Articolul 46

Dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia

"(1) Dreptul la proprietate privată, precum şi creanţele asupra statului sunt garantate.

(2) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire.

[…]".

8. Prevederile relevante ale Codului fiscal, adoptat prin Legea nr.1163 din 24 aprilie 1997, sunt următoarele:

Articolul 173

Stingerea obligaţiei fiscale prin prescripţie

"Dacă nu a fost exercitat în termenele prevăzute de prezentul cod, dreptul statului de a determina obligaţia fiscală sau de a o executa silit se stinge prin prescripţie în modul stabilit de Guvern. Concomitent, se stinge şi obligaţia fiscală a contribuabilului. Stingerea obligaţiei fiscale în urma survenirii termenelor de prescripţie se face în baza unei decizii scrise a conducerii organelor cu atribuţii de administrare fiscală care administrează obligaţia fiscală respectivă, iar în cazul serviciului de colectare a impozitelor şi taxelor locale – în baza deciziei adoptate de către consiliul local."

Articolul 265

Termenul de prescripţie pentru stingerea obligaţiei fiscale

"(1) Dacă determinarea obligaţiei fiscale a avut loc în termen sau în perioada stabilită la art.264, ea poate fi stinsă prin executare silită de către Serviciul Fiscal de Stat în conformitate cu prezentul titlu sau de către instanţa judecătorească, însă numai în cazul în care acţiunile Serviciului Fiscal de Stat sau sesizarea instanţei judecătoreşti au avut loc pe parcursul a 6 ani de după determinarea obligaţiei fiscale.

[…]".

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

9. Autorul excepţiei susţine că, potrivit Codului civil, termenul prescripţiei extinctive este de trei ani, iar pentru creditorul de drept public, legislatorul a prevăzut un termen de şase ani. În acest caz, chiar dacă valabilitatea obligaţiei fiscale are un termen extins de prescripţie, norma contestată instituie şi o modalitate specială de stingere a obligaţiei fiscale prescrise. Autorul notează că textul contestat din articolul 173 din Codul fiscal afectează grav sistemul de garanţii şi reguli prevăzute de articolul 265 din acelaşi cod. Autorul consideră că prevederile articolului 265 nu vor fi operante din motivul că autoritatea fiscală competentă nu va emite decizia de stingere a obligaţiei fiscale prescrise, aşa cum este prevăzut în articolul contestat.

10. Autorul sesizării pretinde că dispoziţiile contestate sunt contrare articolelor 4, 7, 16, 20, 26, 46, 54 şi 58 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

11. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

12. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul fiscal, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

13. Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate, ridicată de dl avocat Dragoş Chetraru, în interesele S.A. "Moldova Business Asigurare", în dosarul nr.2i-472/19, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul central, este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie textele "se face în baza unei decizii scrise a conducerii organelor cu atribuţii de administrare fiscală care administrează obligaţia fiscală respectivă" şi "în baza deciziei adoptate de către consiliul local" din articolul 173 din Codul fiscal, adoptat prin Legea nr.1163 din 24 aprilie 1997. Curtea admite că norma contestată ar putea fi aplicată la soluţionarea cauzei în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate. Curtea constată că textele criticate nu au constituit anterior obiect al controlului constituţionalităţii.

15. Curtea reţine că autorul sesizării a invocat incidenţa articolelor 4 [drepturile şi libertăţile omului], 7 [Constituţia, Legea Supremă], 16 [egalitatea], 20 [accesul liber la justiţie], 26 [dreptul la apărare], 46 [dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia], 54 [restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi] şi 58 [contribuţii financiare] din Constituţie.

16. Cu referire la pretinsa încălcare a articolelor 4 şi 7 din Constituţie, Curtea a subliniat că aceste norme comportă un caracter general şi reprezintă imperative care stau la baza tuturor legilor Republicii Moldova. Ele nu pot constitui repere separate. Aceste norme nu pot fi invocate de sine stătător, ci numai în coroborare cu o altă prevedere din Constituţie, care trebuie să fie aplicabilă (a se vedea HCC nr.2 din 12 ianuarie 2021, § 20; HCC nr.4 din 21 ianuarie 2021, § 20). De asemenea, în jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că articolele 16 şi 54 din Constituţie nu au o aplicabilitate de sine stătătoare. Pentru a fi aplicabile, autorul sesizării trebuie să demonstreze existenţa unor ingerinţe în drepturile fundamentale garantate de Constituţie (HCC nr.16 din 20 mai 2021, §36; DCC nr.112 din 15 iulie 2021, § 22).

17. Cu referire la incidenţa articolelor 26, 46 şi 58 din Constituţie, autorul nu a oferit argumente care să demonstreze caracterul contradictoriu al prevederilor contestate în raport cu normele constituţionale. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că simpla enumerare a normelor constituţionale, în lipsa argumentelor care ar fundamenta pretinsa relaţie de contrarietate a dispoziţiilor legale criticate faţă de acestea, nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituţionalitate (a se vedea DCC nr.135 din 12 august 2021, § 21; DCC nr.138 din 14 septembrie 2021, § 25-26).

18. Cu referire la articolul 20 din Constituţie, Curtea menţionează că accesul liber la justiţie nu are un caracter absolut, ci unul care poate implica limitări, inclusiv de ordin procedural (a se vedea HCC nr.23 din 5 august 2021, § 56; DCC nr.56 din 2 iunie 2020, § 27). Sub aspect constituţional, este esenţial ca legea să conţină garanţii procesuale suficiente care să-i ofere persoanei posibilitatea rezonabilă de a-şi apăra cauza în scopul contestării măsurilor care interferează cu drepturile sale. Astfel, Curtea nu poate reţine argumentele autorului referitoare la imposibilitatea apărării drepturilor sale, deoarece Codul fiscal conţine suficiente garanţii pentru ca un debitor să poată contesta acţiunile organului fiscal. Curtea observă că Codul fiscal prevede la capitolul 17 din Titlul V modalitatea de contestare a deciziilor Serviciului Fiscal de Stat sau a acţiunii funcţionarului fiscal de către persoana vizată în decizie sau împotriva căreia a fost întreprinsă acţiunea. Mai mult, având în vedere că persoana juridică în interesul căreia a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate se află în proces de insolvabilitate, reprezentantul debitorului insolvabil deţine prerogativa de a contesta creanţele acceptate şi incluse de administratorul insolvabilităţii/lichidator în tabelul definitiv al creanţelor (articolul 143 alin.(6) şi articolul 144 din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012), inclusiv creanţele prescrise.

19. Curtea observă că, în argumentele sale, autorul invocă şi eventuale contradicţii între: (i) articolul contestat [articolul 173] şi articolul 265 din Codul fiscal; (ii) articolul 1 alin.(4) din Legea insolvabilităţii şi articolul 22 alin.(1) din Codul de procedură civilă. Curtea reiterează că o pretinsă incompatibilitate dintre două sau mai multe norme infraconstituţionale conţinute în legi diferite sau în acelaşi act normativ nu reprezintă o problemă de constituţionalitate, ci una de interpretare şi de aplicare a legii, a cărei rezolvare le revine instanţelor de judecată (a se vedea DCC nr.82 din 8 iunie 2021, § 21).

20. Prin urmare, în baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g) şi 140 din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textelor "se face în baza unei decizii scrise a conducerii organelor cu atribuţii de administrare fiscală care administrează obligaţia fiscală respectivă" şi "în baza deciziei adoptate de către consiliul local" din articolul 173 din Codul fiscal, ridicată de dl avocat Dragoş Chetraru, în interesele S.A. "Moldova Business Asigurare", în dosarul nr.2i-472/19, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul central.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.