Decizie nr.45 din 14.05.2024 de inadmisibilitate a sesizării nr.78g/2024 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din Regulamentul privind cerinţele de colectare, epurare şi deversare a apelor uzate în sistemul de canalizare şi/sau în emisare pentru localităţile urbane şi rurale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.950 din 25 noiembrie 2013 (termenul de contestare a actelor referitoare la prelevarea şi la analiza apei uzate)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr. 78g/2024  privind excepţia de neconstituţionalitate a

unor prevederi din Regulamentul privind cerinţele de colectare, epurare şi deversare

a apelor uzate în sistemul de canalizare şi/sau în emisare pentru localităţile urbane

şi rurale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 950 din 25 noiembrie 2013

(termenul de contestare a actelor referitoare

la prelevarea şi la analiza apei uzate)

nr. 45  din  14.05.2024

 (în vigoare 14.05.2024) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 238-240 art. 90 din 06.06.2024

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dnei Viorica PUICA,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Cristina Chihai, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 3 aprilie 2024,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 14 mai 2024, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a punctelor 19¹⁹, 19²¹ şi 19²⁸ din Regulamentul privind cerinţele de colectare, epurare şi deversare a apelor uzate în sistemul de canalizare şi/sau în emisare pentru localităţile urbane şi rurale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.950 din 25 noiembrie 2013 (în redactarea Hotărârii Guvernului nr.90 din 19 februarie 2020 şi a Hotărârii Guvernului nr.656 din 6 septembrie 2023), ridicată de dl avocat Alexandru Tonu, în interesele SRL "Trans World Entertainment" şi SRL "Imensitate", părţi în dosarul nr.2c-38/2023, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru.

2. Sesizarea a fost trimisă la Curtea Constituţională, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, de dna judecătoare Violeta Gîrleanu, din cadrul Judecătoriei Chişinău, sediul Centru.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiului principal

3. La 30 decembrie 2022, SRL "Trans World Entertainment" şi SRL "Imensitate" au chemat în judecată SA "Apă-Canal Chişinău" pentru anularea facturilor de plată pentru depăşirea concentraţiei maxim admisibilă a poluanţilor şi a rapoartelor referitoare la prelevarea apei uzate, precum şi pentru încasarea cheltuielilor de judecată.

4. În cadrul pregătirii cauzei pentru dezbaterile judiciare, pârâta SA "Apă-Canal Chişinău" a ridicat excepţia de tardivitate pe baza punctelor 19¹⁹ şi 19²⁸ din Regulamentul privind cerinţele de colectare, epurare şi deversare a apelor uzate în sistemul de canalizare şi/sau în emisare pentru localităţile urbane şi rurale.

5. În şedinţa de judecată din 13 februarie 2024, dl avocat Alexandru Tonu a ridicat, în interesele SRL "Trans World Entertainment" şi ale SRL "Imensitate", excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor menţionate la § 1.

6. Printr-o încheiere din 27 martie 2024, Judecătoria Chişinău, sediul Centru, a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a sesizat Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

7. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 6

Separaţia şi colaborarea puterilor

"În Republica Moldova puterea legislativă, executivă şi judecătorească sunt separate şi colaborează în exercitarea prerogativelor ce le revin, potrivit prevederilor Constituţiei."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte

drepturile şi îndatoririle

"(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

[...]."

Articolul 60

Parlamentul, organ reprezentativ

suprem şi legislativ

"(1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova şi unica autoritate legislativă a statului.

[...]."

Articolul 72

Categorii de legi

"[...]

(3) Prin lege organică se reglementează:

[...]

e) organizarea şi funcţionarea (…) a instanţelor judecătoreşti, a contenciosului administrativ;

[...]."

Articolul 102

Actele Guvernului

"(1) Guvernul adoptă hotărâri, ordonanţe şi dispoziţii.

(2) Hotărârile se adoptă pentru organizarea executării legilor.

[…]."

Articolul 115

Instanţele judecătoreşti

"(1) Justiţia se înfăptuieşte prin Curtea Supremă de Justiţie, prin curţile de apel şi prin judecătorii.

[…]."

8. Prevederile relevante ale Legii apelor nr.272 din 23 decembrie 2011 sunt următoarele:

Articolul 39

Cerinţele de epurare a apelor uzate

în localităţile urbane

"(1) Cerinţele pentru exploatarea sistemelor de colectare a apelor uzate în localităţile urbane şi pentru exploatarea staţiilor de epurare se stabilesc printr-un regulament aprobat de Guvern, care trebuie să conţină prevederi referitor la:

a) metoda şi gradul de epurare care trebuie asigurate în funcţie de numărul de locuitori/de mărimea localităţii deservite sau care urmează să fie deservită de un sistem de colectare şi de o staţie de epurare şi/sau de calitatea apelor receptoare în care se deversează apele uzate epurate;

b) identificarea şi clasificarea unor astfel de ape receptoare, desemnate ca zone sensibile;

b¹) modalitatea de determinare a aglomerărilor umane;

c) obligativitatea deversării tuturor apelor industriale uzate într-un sistem de colectare în localităţile urbane, care trebuie să aibă loc pe baza unui acord, cu excepţia cazurilor argumentate din punct de vedere tehnic, economic şi ecologic;

d) condiţiile privind gestionarea nămolurilor ce rezultă din procesul de epurare;

e) obligativitatea monitorizării evacuărilor de deşeuri lichide şi a monitorizării efectelor acestora, în plus faţă de cerinţele de raportare;

f) alte aspecte relevante.

[…]."

Articolul 40

Cerinţele de epurare a apelor

uzate în localităţile rurale

"Cerinţele de colectare, depozitare, de epurare şi deversare a apelor uzate casnice în localităţile rurale, inclusiv cerinţele de exploatare a sistemelor de colectare locale, a staţiilor şi a proceselor de epurare alternative, a tehnologiilor şi a proceselor adecvate, se stabilesc într-un regulament aprobat de Guvern."

9. Prevederile relevante ale Legii privind serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare nr.303 din 13 decembrie 2013 sunt următoarele:

Articolul 5

Competenţa Guvernului

"(1) Guvernul asigură realizarea politicii generale de stat în domeniul serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare conform programului de guvernare.

(2) Guvernul îşi exercită atribuţiile în domeniul serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare prin:

[…]

b) aprobarea de acte normative în domeniul serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare în conformitate cu concepţiile privind dezvoltarea socioeconomică, urbanismul şi amenajarea teritoriului, protecţia şi conservarea mediului;

[…]."

10. Prevederile relevante ale Regulamentului privind cerinţele de colectare, epurare şi deversare a apelor uzate în sistemul de canalizare şi/sau în emisare pentru localităţile urbane şi rurale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.950 din 25 noiembrie 2013, sunt următoarele:

"[…]

19¹⁹. Consumatorii sunt în drept să conteste în instanţa de judecată actul de prelevare a probelor de apă uzată în termen de cel mult 10 zile de la data semnării acestuia de către reprezentantul împuternicit sau de la data confirmării primirii actului prin poştă sau prin e-mail în următoarele cazuri, dar care nu se limitează la acestea:

a) operatorul nu a solicitat prezenţa reprezentantului consumatorului la locul prestabilit pentru prelevarea probelor de apă uzată;

b) încălcarea procedurii de prelevare a probelor de apă uzată;

c) actul de prelevare a probelor de apă uzată a fost semnat de persoane care nu sunt împuternicite în modul stabilit cu dreptul de a semna astfel de acte;

d) actul de prelevare a probelor de apă uzată nu a fost completat pe deplin în modul stabilit."

[…]

19²¹. Consumatorul este în drept să conteste în instanţa de judecată raportul de analiză a probelor de apă uzată, în termen de cel mult 10 zile lucrătoare de la data recepţionării raportului, în următoarele cazuri, dar care nu se limitează la acestea:

a) raportul de analiză a probelor de apă uzată a fost eliberat de laboratorul care nu este acreditat în domeniul apelor uzate;

b) dezacordul consumatorului cu rezultatele raportului de analiză a probelor de apă uzată."

[…]

19²⁸. Factura de plată înaintată consumatorului se contestă în instanţa de judecată în termen de cel mult 30 de zile de la data înmânării acesteia de către operator."

[În redactarea Hotărârii Guvernului nr.90 din 19 februarie 2020]

[…]."

"[…]

19¹⁹. Consumatorii sunt în drept să atace în instanţa de judecată actul de prelevare a probelor de apă uzată şi raportul de analiză a probelor de apă uzată, într-o procedură unică, în termen de cel mult 30 de zile de la data recepţionării, prin poştă sau prin e-mail, a raportului de analiză a probelor de apă uzată şi a notificării operatorului de apă uzată, în cazurile în care:

a) operatorul nu a solicitat prezenţa reprezentantului împuternicit al consumatorului la locul prestabilit pentru prelevarea probelor de apă uzată;

b) încălcarea procedurii de prelevare/transportare a probelor de apă uzată;

c) actul de prelevare a probelor de apă uzată a fost semnat de persoane care nu sunt împuternicite în modul stabilit cu dreptul de a semna astfel de acte;

d) actul de prelevare a probelor de apă uzată nu a fost completat pe deplin în modul stabilit.

e) raportul de analiză a probelor de apă uzată a fost eliberat de laboratorul care nu este acreditat în domeniul apelor uzate;

f) dezacordul consumatorului cu rezultatele raportului de analiză a probelor de apă uzată.

[…]

19²⁸. Factura de plată prezentată consumatorului poate fi atacată în instanţa de judecată în termen de 30 de zile de la data recepţionării acesteia, prin poştă sau prin e-mail, de către consumator."

[În redactarea Hotărârii Guvernului nr.656 din 6 septembrie 2023, în vigoare din 10 octombrie 2023. Prin aceeaşi Hotărâre a fost abrogat punctul 19²¹.]

[…]."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

11. Autorul excepţiei a susţinut că, la adoptarea hotărârii care conţine prevederile contestate, Guvernul a acţionat ultra vires. Guvernul s-a substituit Parlamentului atunci când a reglementat procedura de contestare a actelor de prelevare a apei uzate, a rapoartelor de analiză a acesteia şi a facturilor de plată pentru depăşirea concentraţiei maxim admisibilă a poluanţilor. Altfel spus, Guvernul a stabilit condiţii procesuale referitoare la examinarea actelor în discuţie, domeniu care, potrivit articolului 72 din Constituţie, este reglementat de Parlament în Codul de procedură civilă.

12. În opinia autorului excepţiei, prevederile contestate sunt contrare articolelor 6, 23, 60, 72, 102 şi 115 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

13. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

14. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii hotărârilor Guvernului, în prezenta cauză a unor prevederi din Hotărârea Guvernului nr.950 din 25 noiembrie 2013, ţine de competenţa Curţii Constituţionale. Totodată, Curtea reiterează că este competentă să verifice constituţionalitatea hotărârilor de Guvern dacă criticile de neconstituţionalitate se raportează la prevederi constituţionale (a se vedea HCC nr.6 din 28 februarie 2023, § 25).

15. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de avocatul unor părţi în proces şi este formulată de subiectul căruia i s-a acordat acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă punctele 19¹⁹, 19²¹ şi 19²⁸ din Regulamentul privind cerinţele de colectare, epurare şi deversare a apelor uzate în sistemul de canalizare şi/sau în emisare pentru localităţile urbane şi rurale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.950 din 25 noiembrie 2013 (atât în redactarea Hotărârii Guvernului nr.90 din 19 februarie 2020, cât şi în redactarea Hotărârii Guvernului nr.656 din 6 septembrie 2023). Aceste prevederi nu au constituit anterior obiect al controlului de constituţionalitate.

17. Pentru a putea fi declanşat controlul de constituţionalitate, Curtea trebuie să confirme aplicabilitatea prevederilor contestate în cauza examinată în faţa instanţei care a trimis excepţia de neconstituţionalitate (a se vedea DCC nr.163 din 30 noiembrie 2023, § 21).

18. Din argumentele sesizării şi din încheierea instanţei de judecată de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea observă că litigiul îşi are originea într-o cerere de chemare în judecată referitoare la anularea facturilor de plată pentru depăşirea concentraţiei maxim admisibilă a poluanţilor şi a rapoartelor de încercări referitoare la prelevarea apei uzate, care a fost depusă în instanţă la 30 decembrie 2022. Cererea se baza pe prevederile punctelor 19¹⁹ şi 19²⁸ din Hotărârea Guvernului nr.950 din 25 noiembrie 2013 (în redactarea Hotărârii Guvernului nr.90 din 19 februarie 2020). Partea pârâtă a ridicat excepţia de tardivitate pe baza acestor prevederi (a se vedea § 4-5 supra). Între timp, până la soluţionarea excepţiei de tardivitate de către instanţa de judecată, la 10 octombrie 2023, a intrat în vigoare Hotărârea Guvernului nr.656 din 6 septembrie 2023. Această Hotărâre a modificat, în esenţă, termenul de contestare a actului de prelevare a probelor de apă uzată şi a raportului de analiză a probelor de apă uzată.

19. Având în vedere circumstanţele litigiului principal, inclusiv data depunerii cererii de chemare în judecată, Curtea admite că instanţa de judecată ar putea aplica prevederile contestate din Regulament privind cerinţele de colectare, epurare şi deversare a apelor uzate în sistemul de canalizare şi/sau în emisare pentru localităţile urbane şi rurale, în redactarea Hotărârii Guvernului nr.90 din 19 februarie 2020, potrivit principiului tempus regit actum. Din aceste considerente, Curtea nu va examina constituţionalitatea punctelor 19¹⁹ şi 19²⁸ din Regulament în redactarea Hotărârii Guvernului nr.656 din 6 septembrie 2023.

20. Autorul excepţiei afirmă că prevederile contestate contravin articolelor 6 (separaţia şi colaborarea puterilor), 23 (calitatea legii), 60 (Parlamentul, organ reprezentativ suprem şi legislativ), 72 (categorii de legi), 102 (actele Guvernului) şi 115 (instanţele judecătoreşti) din Constituţie.

21. Cu referire la incidenţa articolului 23 din Constituţie, Curtea reiterează că acest articol nu are o aplicare de sine stătătoare. Pentru a putea fi invocat standardul calităţii legii, trebuie să existe o ingerinţă într-un drept fundamental. În jurisprudenţa sa, Curtea a menţionat că testul calităţii legii se efectuează prin raportare la un drept fundamental. Curtea a stabilit că problema calităţii unei legi nu reprezintă o problemă de constituţionalitate atât timp cât nu este afectat un drept fundamental (a se vedea DCC nr.107 din 29 august 2023, § 19).

22. Referitor la articolul 115 din Constituţie, Curtea observă că autorul excepţiei nu a prezentat argumente care să demonstreze în ce mod prevederile constituţionale invocate sunt încălcate. În jurisprudenţa sa, Curtea a precizat că simpla trimitere la un text din Constituţie, fără explicarea pretinsei neconformităţi cu acesta a prevederilor legale contestate, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea excepţii de neconstituţionalitate, Curtea l-ar înlocui pe autorul acesteia la formularea unor critici de neconstituţionalitate, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu (a se vedea DCC nr.38 din 30 martie 2023, § 22; DCC nr.124 din 5 octombrie 2023, § 25).

23. Cu referire la incidenţa articolelor 6, 60 şi 72 din Constituţie, Curtea reţine că acestea scot în evidenţă competenţa Parlamentului de a legifera în domeniul exploatării raţionale a resurselor naturale, al protecţiei mediului înconjurător, inclusiv a apelor pentru menţinerea echilibrului ecologic şi a garanta oamenilor dreptul la un mediu înconjurător sănătos (a se vedea în coroborare articolele 37, 59, 72 alin.(3) lit.r) şi alin.(4), 126 alin.(2) lit.e) şi f) din Constituţie).

24. Cu referire la incidenţa articolului 102 din Constituţie, Curtea reţine că prevederile acestuia scot în evidenţă competenţa Guvernului de a organiza executarea legilor, scop în care emite hotărâri pentru precizarea, clarificarea şi aplicarea lor cât mai corectă (a se vedea HCC nr.6 din 28 februarie 2023, §§ 43-45). Hotărârile Guvernului pot fi adoptate în cazul în care sunt prevăzute de actul legislativ, însă nimic nu împiedică adoptarea lor în cazul în care executarea legii le face necesare (a se vedea DCC nr.7 din 20 ianuarie 2022, § 35). Prin hotărâri ale Guvernului pot fi dispuse măsuri organizatorice, financiare, instituţionale sau sancţionatorii în vederea stabilirii cadrului necesar realizării dispoziţiilor legale (a se vedea HCC nr.29 din 28 octombrie 2016, § 56; HCC nr.6 din 28 februarie 2023, § 46).

25. Pornind de la afirmaţiile autorului sesizării potrivit cărora Guvernul la adoptarea reglementărilor contestate ar fi acţionat ultra vires, Curtea observă că Guvernul chiar în Hotărârea nr.950 din 25 noiembrie 2013 menţionează că pe baza articolelor 39 şi 40 din Legea apelor şi 22 din Legea privind serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare adoptă Regulamentul privind cerinţele de colectare, epurare şi deversare a apelor uzate în sistemul de canalizare şi/sau în emisare pentru localităţile urbane şi rurale.

26. Respectiv, Curtea reţine că prin dispoziţiile actelor legislative Parlamentul a împuternicit Guvernul atât cu competenţa generală de a aproba acte normative în domeniul serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare în conformitate cu concepţiile privind dezvoltarea socioeconomică, urbanismul şi amenajarea teritoriului, protecţia şi conservarea mediului (a se vedea articolul 5 alin.(2) lit.b) din Legea nr.303/2013), cât şi cu competenţe speciale de a adopta regulamente privind: (i) cerinţele pentru exploatarea sistemelor de colectare a apelor uzate în localităţile urbane şi pentru exploatarea staţiilor de epurare (a se vedea articolul 39 alin.(1) din Legea apelor), şi (ii) cerinţele de colectare, depozitare, de epurare şi deversare a apelor uzate casnice în localităţile rurale, inclusiv cerinţele de exploatare a sistemelor de colectare locale, a staţiilor şi a proceselor de epurare alternative, a tehnologiilor şi a proceselor adecvate (a se vedea articolul 40 din Legea apelor).

27. Având în vedere cele menţionate supra, Curtea a ajuns la concluzia că Guvernul era abilitat să adopte o hotărâre prin care să dezvolte şi să concretizeze cerinţele pentru exploatarea sistemelor de colectare a apelor uzate inclusiv, procedura de contestare a actelor de prelevare a apei uzate, a rapoartelor de analiză a acesteia şi a facturilor de plată pentru depăşirea concentraţiei maxim admisibilă a poluanţilor la evacuarea apelor uzate în sistemul public de canalizare, inclusiv să stabilească termenul de contestare a actelor în discuţie. Faptul că Regulamentul în discuţie conţine prevederi care nu se regăsesc în legile care au stat la baza adoptării acestui Regulament nu reprezintă, per se, o depăşire a competenţelor atribuite Guvernului. Astfel, exercitându-şi funcţia de executare a legilor, prin adoptarea punctelor 19¹⁹, 19²¹ şi 19²⁸ din Regulamentul privind cerinţele de colectare, epurare şi deversare a apelor uzate în sistemul de canalizare şi/sau în emisare pentru localităţile urbane şi rurale, Guvernul nu a acţionat ultra vires, el rămânând în sfera competenţelor sale (a se vedea, similar, DCC nr.7 din 20 ianuarie 2022, §§ 38-40).

28. Pe baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a punctelor 19¹⁹, 19²¹ şi 19²⁸ din Regulamentul privind cerinţele de colectare, epurare şi deversare a apelor uzate în sistemul de canalizare şi/sau în emisare pentru localităţile urbane şi rurale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.950 din 25 noiembrie 2013 (în redactarea Hotărârii Guvernului nr.90 din 19 februarie 2020), ridicată de dl avocat Alexandru Tonu, în interesele SRL "Trans World Entertainment" şi SRL "Imensitate", părţi în dosarul nr.2c-38/2023, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.