Decizie nr.49 din 10.04.2025 de inadmisibilitate a sesizării nr.193g/2024 privind excepţia de neconstituţionalitate a unui text din articolul 52 alin.(2) din Legea nr.1260 din 19 iulie 2002 cu privire la avocatură (imunitatea avocatului)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.193g/2024 privind excepţia

de neconstituţionalitate a unui text din  articolul 52 alin.(2)

din Legea nr.1260 din 19 iulie 2002 cu privire la avocatură

(imunitatea avocatului)

nr. 49  din  10.04.2025

 (în vigoare 10.04.2025) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 233-236 art. 62 din 16.05.2025

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dnei Viorica PUICA,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dlui Dumitru Avornic, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 2 octombrie 2024,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 10 aprilie 2025, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului "cu excepţia cazului în care este suspectat de săvârşirea unei infracţiuni specificate la art.324­326 din Codul penal sau a unei infracţiuni flagrante" din articolul 52 alin.(2) din Legea nr.1260 din 19 iulie 2002 cu privire la avocatură, ridicată de dl Vitalie Pîrlog, în dosarul nr.10-1547/2024, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Ciocana.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de dna judecător Ana Bologan din cadrul Judecătoriei Chişinău, pe baza articolului 135 alin.(1) lit.a) şi lit.g) din Constituţie.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Pe rolul Judecătoriei Chişinău se află o cauză penală împotriva dlui Vitalie Pîrlog. Cauza penală are în vedere acuzaţii de corupere activă şi de corupere pasivă, de către persoane publice, în interesul unui grup criminal organizat sau al unei organizaţii criminale. Dl Vitalie Pîrlog are licenţă de avocat. În cadrul acestei cauze penale s-au desfăşurat percheziţii la domiciliul dlui Pîrlog. Ulterior, acesta a fost citat pentru a-i fi adusă la cunoştinţă calitatea de bănuit şi pentru a fi audiat.

4. La 23 august 2024, dl Vitalie Pîrlog a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor menţionate la § 1.

5. Printr-o încheiere din 27 septembrie 2024, Judecătoria Chişinău a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate a acestor prevederi şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

6. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

[...]"

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"[...]

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

Articolul 25

Libertatea individuală şi siguranţa persoanei

"[...]

(2) Percheziţionarea, reţinerea sau arestarea unei persoane sunt permise numai în cazurile şi cu procedura prevăzute de lege.

[...]."

Articolul 26

Dreptul la apărare

"(1) Dreptul la apărare este garantat.

(2) Fiecare om are dreptul să reacţioneze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale.

(3) În tot cursul procesului, părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.

(4) Amestecul în activitatea persoanelor care exercită apărarea în limitele prevăzute se pedepseşte prin lege."

Articolul 29

Inviolabilitatea domiciliului

"(1) Domiciliul şi reşedinţa sunt inviolabile. Nimeni nu poate pătrunde sau rămâne în domiciliul sau în reşedinţa unei persoane fără consimţământul acesteia.

(2) De la prevederile alineatului (1) se poate deroga prin lege în următoarele situaţii: a) pentru executarea unui mandat de arestare sau a unei hotărâri judecătoreşti; b) pentru înlăturarea unei primejdii care ameninţă viaţa, integritatea fizică sau bunurile unei persoane; c) pentru prevenirea răspândirii unei epidemii.

(3) Percheziţiile şi cercetările la faţa locului pot fi ordonate şi efectuate numai în condiţiile legii.

[...]."

7. Prevederile relevante ale Legii nr.1260 din 19 iulie 2002 cu privire la avocatură sunt următoarele:

Articolul 52

Garantarea independenţei

"(1) Se interzice imixtiunea în exercitarea profesiei de avocat. Statul asigură respectarea şi protejarea libertăţii în exercitarea profesiei de avocat, fără discriminare şi fără intervenţii nejustificate din partea autorităţilor sale sau a publicului.

(2) Avocatul nu poate fi reţinut, supus aducerii silite, arestat, percheziţionat fără acordul prealabil al Consiliului Uniunii Avocaţilor, cu excepţia cazului în care este suspectat de săvârşirea unei infracţiuni specificate la art.324­326 din Codul penal sau a unei infracţiuni flagrante. La efectuarea percheziţiei la sediul profesional al avocatului în alte cazuri decât infracţiunile flagrante, avocatul este în drept să solicite prezenţa decanului baroului sau a unui avocat desemnat de acesta. În acest caz, acţiunea procesuală se întrerupe, dar nu mai mult decât pentru 2 ore. Decanul baroului sau avocatul desemnat de acesta asistă la efectuarea percheziţiei şi are dreptul să facă în legătură cu aceasta obiecţii şi declaraţii care vor fi consemnate în procesul-verbal al percheziţiei.

(3) Avocatul nu poate fi supus percheziţiei corporale sau controlului personal în timpul exercitării atribuţiilor profesionale, cu excepţia cazurilor de infracţiune flagrantă.

(4) Organul de urmărire penală este obligat să informeze Uniunea Avocaţilor despre reţinerea sau arestarea avocatului sau a avocatului stagiar în termen de 24 de ore de la dispunerea măsurii.

(5) Insultarea, calomnierea avocatului, ameninţările la adresa acestuia, actele de violenţă comise împotriva lui în timpul exercitării atribuţiilor profesionale şi în legătură cu aceasta se pedepsesc conform legii.

(6) Avocatul nu poate fi interogat referitor la esenţa raporturilor sale cu persoana căreia îi acordă sau i-a acordat asistenţă juridică.

(7) Instanţele judecătoreşti şi organele de urmărire penală îi asigură avocatului spaţiu pentru exercitarea atribuţiilor profesionale în incinta instituţiilor respective.

(8) Nici o autoritate publică nu poate influenţa direct sau indirect şi nu poate controla contractul dintre avocat şi client."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

8. Autorul excepţiei susţine că în cauza penală iniţiată împotriva sa nu s-a ţinut cont de statutul şi de garanţiile aferente calităţii sale de avocat. Faptul că domnia sa este avocat nu putea să nu fie cunoscut, având în vedere informaţiile existente în bazele de date oficiale administrate şi deţinute de Ministerul Justiţiei.

9. Autorul excepţiei compară situaţia avocaţilor cu situaţia judecătorilor sau a procurorilor, în privinţa cărora urmărirea penală se iniţiază de Procurorul General, şi afirmă că formele de protecţie a celor din urmă nu sunt stabilite şi în privinţa avocaţilor, deşi ei contribuie la înfăptuirea justiţiei.

10. Autorul excepţiei mai susţine că măsura percheziţiei efectuate la domiciliul avocatului nu pare să aibă o legătură raţională cu scopul combaterii corupţiei. Combaterea corupţiei ar putea fi realizată prin alte mijloace stabilite de Codul de procedură penală, care să respecte drepturile fundamentale ale avocatului. Invocarea articolului 324 din Codul penal, care incriminează coruperea pasivă, pentru a dispune şi autoriza percheziţionarea domiciliului şi a biroului avocaţilor fără protecţii suplimentare şi echilibrate stabilite de articolul 52 din Legea cu privire la avocatură afectează în mod direct independenţa profesiei de avocat şi drepturile clienţilor acestora. El menţionează că eliminarea necesităţii acordului Consiliului Uniunii Avocaţilor pentru percheziţionarea avocatului şi alte acţiuni procesuale în cazul infracţiunilor de corupţie şi al celor în flagrant, fără să se introducă o măsură compensatorie adecvată ca pornirea urmăririi penale de către Procurorul General şi dispunerea şi supravegherea directă de către acesta a altor măsuri procesuale, poate fi considerată disproporţionată. De asemenea, tratamentul diferit faţă de avocaţi, în comparaţie cu judecătorii sau cu procurorii, comportă un caracter discriminatoriu şi poate submina independenţa profesiei de avocat. Fără garanţii procedurale specifice, cum ar fi dispunerea percheziţionării domiciliului sau a biroului unui avocat de către Procurorul General în cazul acuzaţiilor de comitere a unor infracţiuni specifice, există riscul unui abuz şi al încălcării dreptului la respectarea vieţii private şi a secretului profesional.

11. În concluzie, autorul excepţiei afirmă că dispoziţiile contestate contravin articolelor 1, 4, 7, 8, 15, 16, 20, 21, 23, 25, 26, 28, 29, 43 şi 54 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

12. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

13. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor Parlamentului, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea nr.1260 din 19 iulie 2002 cu privire la avocatură, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

14. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate, ridicată de o parte într-un proces din faţa instanţei de judecată, este formulată de subiectul căruia i s-a acordat acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

15. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză penală în cadrul căreia persoana a solicitat "înlăturarea încălcărilor drepturilor şi libertăţilor fundamentale" şi declararea percheziţiei de la domiciliul său ca fiind ilegală.

16. Curtea notează că textul "cu excepţia cazului în care este suspectat de săvârşirea unei infracţiuni specificate la art.324­326 din Codul penal sau a unei infracţiuni flagrante" din articolul 52 alin.(2) din Legea cu privire la avocatură nu a făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate.

17. Curtea admite că instanţa de judecată ar putea aplica prevederile contestate la examinarea cauzei în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.

18. Autorul excepţiei susţine că prevederile legale criticate contravin articolelor 1 (preeminenţa dreptului), 4 (prioritatea tratatelor internaţionale în materia protecţiei drepturilor omului), 7 (supremaţia Constituţiei), 8 (respectarea dreptului internaţional), 15 (universalitatea), 16 (egalitatea), 20 (accesul liber la justiţie), 21 (prezumţia nevinovăţiei), 23 (calitatea legii), 25 (libertatea individuală şi siguranţa persoanei), 26 (dreptul la apărare), 28 (viaţa intimă, familială şi privată), 29 (inviolabilitatea domiciliului), 43 (dreptul la muncă şi la protecţia muncii) şi 54 (restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi) din Constituţie.

19. Referitor la incidenţa articolelor 1, 4, 6, 7, 15, 16, 23 şi 54 din Constituţie, Curtea reiterează că acestea nu au o aplicabilitate de sine stătătoare. Pentru a fi aplicabile, autorul excepţiei trebuie să demonstreze existenţa unei ingerinţe în drepturile fundamentale garantate de Constituţie (a se vedea DCC nr.90 din 25 iulie 2023, § 19).

20. Referitor la pretinsa obligaţie a statului de a le asigura avocaţilor garanţii procedurale deosebite în cazul percheziţionării domiciliului sau a biroului lor, eventual cu dispunerea acestei măsuri sub supravegherea specială a Procurorului General, obligaţie care ar decurge din articolele 20, 21, 25, 26, 28 şi 29 din Constituţie, Curtea reţine următoarele.

21. Acordarea unor grade de imunitate avocaţilor poate urmări scopul legitim al protecţiei independenţei acestora. Totuşi, această practică nu poate fi încadrată în categoria obligaţiilor constituţionale ale legislatorului. Constituţia nu sugerează în mod explicit sau nu implică o asemenea obligaţie, ca în cazul deputaţilor, la articolul 70 alin.(3), al Preşedintelui Republicii, la articolul 81 alineatele (2)-(3), al judecătorilor instanţelor de drept comun, la articolul 116 alin.(5¹), sau al judecătorilor Curţii Constituţionale, la articolul 137.

22. Singura obligaţie a legislatorului este ca, atunci când decide crearea unor excepţii de la regimul comun al tragerii la răspundere juridică prin acordarea imunităţii unor categorii de subiecţi, să ţină cont de principiul potrivit căruia cu cât mai vastă este imunitatea, cu atât mai convingătoare trebuie să fie justificarea sa (a se vedea, mutatis mutandis, Urechean şi Pavlicenco v. Republica Moldova, 2 decembrie 2014, § 44).

23. Pe baza celor menţionate mai sus, Curtea constată că sesizarea este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g) şi 140 din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului "cu excepţia cazului în care este suspectat de săvârşirea unei infracţiuni specificate la art.324­326 din Codul penal sau a unei infracţiuni flagrante" din articolul 52 alin.(2) din Legea nr.1260 din 19 iulie 2002 cu privire la avocatură, ridicată de dl Vitalie Pîrlog, în dosarul nr.10-1547/2024, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Ciocana.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.