Decizie nr.49 din 28.04.2023 referitoare la cererea de suspendare a acţiunii articolului 21 alin.(8) teza I din Legea nr.65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi a candidaţilor la funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie (sesizarea nr.123a/2023)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

referitoare la cererea de suspendare a acţiunii articolului 21 alin.(8)

teza I din Legea nr.65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă

a judecătorilor şi a candidaţilor la funcţia de judecător

al Curţii Supreme de Justiţie

(sesizarea nr.123a/2023)

nr. 49  din  28.04.2023

 (în vigoare 28.04.2023) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.176-178 art. 81 din 26.05.2023

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dlui Nicolae ROŞCA, Preşedinte,

dnei Domnica MANOLE,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dlui Dumitru Avornic, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 26 aprilie 2023,

Examinând prima facie sesizarea menţionată,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 28 aprilie 2023, în camera de consiliu,

CONSTATĂ:

1. La originea cauzei se află sesizarea domnilor Vlad Batrîncea şi Adrian Albu, deputaţi în Parlamentul Republicii Moldova, depusă la Curtea Constituţională în 26 aprilie 2023, pe baza articolelor 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, 25 lit.g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 38 alin.(1) lit.g) din Codul jurisdicţiei constituţionale.

2. Autorii sesizării îi solicită Curţii să verifice constituţionalitatea articolului 21 alin.(8) teza I din Legea nr.65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi a candidaţilor la funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie.

3. Totodată, autorii sesizării îi solicită Curţii să suspende acţiunea articolului 21 alin.(8) teza I din Legea nr.65 din 30 martie 2023, care prevede că "în cazul în care buna funcţionare a Curţii Supreme de Justiţie este grav afectată din cauza numărului de posturi vacante, Consiliul Superior al Magistraturii poate transfera, cu titlu temporar, prin derogare de la prevederile Legii nr.544/1995 cu privire la statutul judecătorului, din instanţele de nivel inferior judecători care corespund criteriilor legale de ocupare a funcţiei de judecător al Curţii Supreme de Justiţie".

4. Autorii consideră că judecarea cauzelor în recurs de către judecători din judecătorii şi din curţile de apel, transferaţi temporar la Curtea Supremă de Justiţie, afectează modalitatea de constituire a acestei instanţe din perspectiva articolelor 20 şi 115 din Constituţie.

5. Curtea reţine că poate suspenda acţiunea actelor prevăzute la articolele 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, 4 alin.(1) lit.a) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 4 alin.(1) lit.a) din Codul jurisdicţiei constituţionale, sesizate în modul corespunzător la Curtea Constituţională, care afectează sau se referă la domeniile stabilite la articolul 25¹ alin.(2) din Legea citată şi la articolul 7¹ alin.(2) din Codul menţionat.

6. Curtea reiterează că raţiunea măsurii suspendării acţiunii unor acte normative contestate constă în evitarea unor prejudicii şi consecinţe negative iminente (DCC nr.1 din 4 ianuarie 2021, § 9; DCC nr.21 din 16 februarie 2021, § 7).

7. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că în cazul invocării riscului afectării unui domeniu prevăzut de articolul 25¹ alin.(2) pct.1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi de articolul 7¹ alin.(2) pct.1) din Codul jurisdicţiei constituţionale, autorul cererii de suspendare trebuie să demonstreze intensitatea şi posibilele prejudicii şi consecinţe negative iminente şi ireparabile ale riscului invocat (a se vedea DCC nr.20 din 16 februarie 2021, § 4; DCC nr.31 din 19 martie 2021, § 7).

8. În această cauză, Curtea constată că în cererea de suspendare autorii nu au prezentat argumente privind riscurile afectării vreunui domeniu stabilit de Legea cu privire la Curtea Constituţională şi de Codul jurisdicţiei constituţionale în cazul aplicării normei contestate. În concluzie, Curtea reţine că autorii sesizării nu au motivat cererea de suspendare.

Din aceste considerente, în baza articolelor 135 alin.(1) lit.a) şi 140 din Constituţie, 25¹ din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 6, 7¹, 61 şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se respinge cererea de suspendare a acţiunii articolului 21 alin.(8) teza I din Legea nr.65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi a candidaţilor la funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie, depusă de domnii Vlad Batrîncea şi Adrian Albu, deputaţi în Parlamentul Republicii Moldova.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

OPINIE SEPARATĂ,

expusă în temeiul articolului 27 alin.(5) din Legea cu privire la Curtea

Constituţională nr.317 din 13 decembrie 1994 şi al articolului 67

din Codul jurisdicţiei constituţionale nr.502 din 16 iunie 1995

1. Prin Decizia nr.49 din 28 aprilie 2023 a fost respinsă cererea de suspendare a acţiunii articolului 21 alin.(8) teza I din Legea nr.65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi a candidaţilor la funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie, depusă de domnii Vlad Batrîncea şi Adrian Albu, deputaţi în Parlamentul Republicii Moldova.

2. S-a constatat că în cererea de suspendare autorii nu au prezentat argumente privind riscurile afectării vreunui domeniu stabilit de Legea cu privire la Curtea Constituţională şi de Codul jurisdicţiei constituţionale în cazul aplicării normei contestate. În concluzie, s-a reţinut că autorii sesizării nu au motivat cererea de suspendare (a se vedea DCC nr.49 din 28 aprilie 2023, § 8).

3. Nu susţin această decizie din următoarele considerente.

4. Examinând prima facie sesizarea respectivă în partea ce ţine de dispunerea suspendării, reţin, pe de o parte, că în cazul în care acţiunea prevederilor contestate nu va fi suspendată, acestea ar putea fi puse în aplicare şi ar putea produce efecte asupra unei autorităţi publice de rang constituţional (i.e. Curtea Supremă de Justiţie). Astfel, norma contestată ar putea produce efecte asupra componenţei şi, drept consecinţă, asupra activităţii Curţii Supreme de Justiţie, autoritate prin care, potrivit articolului 115 alin.(1) din Constituţie, se înfăptuieşte justiţia.

5. În acest context, nu poate fi ignorat faptul că prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.120/6 din 10 aprilie 2023¹ a fost anunţat un concurs pentru suplinirea, prin transfer temporar, a 12 (douăsprezece) posturi vacante de judecător la Curtea Supremă de Justiţie. La 21 aprilie 2023 a fost publicată lista judecătorilor care au depus cereri privind transferul temporar în funcţia de judecător la Curtea Supremă de Justiţie².

_____________________________

¹ https://www.csm.md/files/Hotaririle/2023/06/120-6.pdf

² https://www.csm.md/ro/noutatii/3519-lista-judecatorilor-care-au-depus-cereri-privind-transferul-temporar-in-functia-de-judecator-la-curtea-suprema-de-justitie.html

6. Pe de altă parte, în cazul suspendării acţiunii prevederilor Legii contestate, în cadrul Curţii Supreme de Justiţie nu vor putea activa judecători transferaţi temporar în baza unei legi contestate în faţa Curţii Constituţionale. Mai mult, transferarea unor judecători cu aplicarea articolului 21 alin.(8) teza I din Legea nr.65 din 30 martie 2023 ar putea pune în discuţie chestiunea legalităţii desemnării lor şi, prin urmare, caracterul de "tribunal stabilit de lege" conform standardelor prescrise de articolul 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi de jurisprudenţa Curţii Europene. Prin urmare, suspendarea acţiunii prevederilor contestate va putea elimina din discuţie problema transferării judecătorilor pe baza unei proceduri care ar putea fi declarată neconstituţională (a se vedea, mutatis mutandis, DCC nr.41 din 30 martie 2022, § 13-14).

7. În baza acestor raţionamente, consider că suspendarea prevederilor contestate are mai multe beneficii sub aspect constituţional în raport cu soluţia nesuspendării acestora (a se vedea, mutatis mutandis, DCC nr.137 din 7 decembrie 2020, § 11; DCC nr.41 din 30 martie 2022, § 15).

8. Cu privire la domeniul afectat de articolul contestat, având în vedere faptul că acesta se referă la modul de constituire a unei autorităţi de rang constituţional prin care se înfăptuieşte justiţia, iar conform prevederilor articolului 20 din Constituţie, orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime, soluţia suspendării este necesară pentru a evita prejudiciile şi consecinţele negative iminente pentru drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului (a se vedea articolul 25¹ alin.(2) pct.1) lit.b) din Legea cu privire la Curtea Constituţională; articolul 7¹ alin.(2) pct.1) lit.b) din Codul jurisdicţiei constituţionale). Astfel, riscurile afectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului se înscriu în temeiurile referitoare la "eventualele prejudicii şi consecinţe negative iminente şi ireparabile ale aplicării prevederilor Legii contestate" stabilite în jurisprudenţa Curţii Constituţionale (a se vedea DCC nr.137 din 7 decembrie 2020; DCC nr.149 din 21 decembrie 2020).

9. Faptul că autorii sesizării au făcut referinţă la articolul 25¹ alin.(2) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi articolul 7¹ alin.(2) din Codul jurisdicţiei constituţionale fără a indica expres litera b) care prevede domeniul drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului nu poate constitui un temei plauzibil de respingere a cererii de suspendare. În jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a citat cauza Dos Santos Calado v. Portugalia, 31 martie 2020, potrivit căreia Curtea Constituţională portugheză a declarat inadmisibile recursurile constituţionale ale reclamantului pentru că în cererile sale nu era indicat articolul corespunzător din legea naţională. Curtea Europeană a notat că, deşi Curtea Constituţională ar fi putut deduce care sunt pretenţiile juridice, deciziile sale de inadmisibilitate se refereau doar la faptul că reclamantul nu a indicat articolul potrivit din lege. Altfel spus, deşi judecătorii au înţeles care erau motivele recursurilor, ei le-au respins doar pentru nerespectarea unei condiţii formale. Prin urmare, Curtea Europeană a reţinut, în unanimitate, că a existat o încălcare a articolului 6 § 1 din cauza lipsei accesului la un tribunal, de vreme ce Curtea Constituţională a dat dovadă de un formalism excesiv atunci când a declarat inadmisibile recursurile constituţionale (§ 118-125) [HCC nr.20 din 3 noiembrie 2022, § 42].

10. În baza celor menţionate supra, consider că Plenul Curţii Constituţionale trebuia:

(i) să admită cererea de suspendare a acţiunii articolului 21 alin.(8) teza I din Legea nr.65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi a candidaţilor la funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie, depusă de domnii Vlad Batrîncea şi Adrian Albu, deputaţi în Parlamentul Republicii Moldova;

(ii) să suspende acţiunea articolului 21 alin.(8) teza I din Legea nr.65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi a candidaţilor la funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie, până la soluţionarea în fond a cauzei.