Decizie nr.5 din 05.03.2024 de inadmisibilitate a sesizării nr.214g/2023 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 355 alin.(1) din Codul muncii (termenul pentru depunerea cererii de chemare în judecată privind soluţionarea litigiului individual de muncă)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.214g/2023 privind

excepţia de neconstituţionalitate a articolului 355

alin. (1) din Codul muncii

(termenul pentru depunerea cererii de

chemare în judecată privind soluţionarea

litigiului individual de muncă)

nr. 5  din  05.03.2024

 (în vigoare 05.03.2024) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.122-124 art. 43 din 28.03.2024

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dnei Viorica PUICA,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Dina Musteaţa, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 29 septembrie 2023,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 5 martie 2024, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 355 alin.(1) lit.b) din Codul muncii, adoptat prin Legea nr.154 din 28 martie 2003, ridicată de dna avocat Ana Nichitoi în interesele dnei Natalia Moleşteanu, în dosarul nr.2-20631/2022, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de dna judecătoare Tatiana Balan, de la Judecătoria Chişinău, sediul Centru, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Potrivit autoarei sesizării, la 15 decembrie 2020, administratorul Companiei Aeriene "Air Moldova" a emis Ordinul nr.265/p privind încetarea contractului individual de muncă cu dna Natalia Moleşteanu.

4. La 31 martie 2021, dna Natalia Moleşteanu a formulat o cerere de chemare în judecată împotriva Companiei Aeriene "Air Moldova" Societate cu Răspundere Limitată (în continuare, CA "Air Moldova" SRL), solicitând anularea ordinului cu privire la încetarea contractului individual de muncă.

5. Prin Hotărârea Judecătoriei Chişinău din 13 aprilie 2022 s-a admis parţial cererea de chemare în judecată şi s-a anulat ordinul de încetare a contractului individual de muncă dintre CA "Air Moldova" SRL şi dna Natalia Moleşteanu ca fiind contrar legii. Această hotărâre a fost contestată cu apel de CA "Air Moldova" SRL şi, ulterior, de dna Natalia Moleşteanu. CA "Air Moldova" SRL a formulat un recurs împotriva încheierii Curţii de Apel. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 5 octombrie 2022 recursul declarat de CA "Air Moldova" SRL a fost respins şi a fost menţinută încheierea Curţii de Apel Chişinău.

6. La data de 27 octombrie 2022, dna Natalia Moleşteanu a depus o cerere prin care îşi retrage apelul declarat împotriva hotărârii Judecătoriei Chişinău, sediul Centru, din 13 aprilie 2022. Prin Încheierea din 23 februarie 2023, Curtea de Apel Chişinău a admis cererea de retragere a apelului declarat de dna Natalia Moleşteanu.

7. La 16 septembrie 2022, dna Natalia Moleşteanu a formulat o acţiune împotriva CA "Air Moldova" SRL cu privire la restabilirea la lucru şi încasarea salariului pentru absenţa forţată de la lucru şi a cheltuielilor de judecată.

8. Prin Încheierea Judecătoriei Chişinău din 1 februarie 2023 a fost admisă cererea formulată de CA "Air Moldova" SRL cu privire la excepţia de tardivitate şi a fost respinsă acţiunea ca fiind tardivă.

9. Prin Decizia Curţii de Apel Chişinău din 3 aprilie 2023 a fost admis recursul formulat de dna Natalia Moleşteanu, a fost casată încheierea primei instanţe şi a fost restituită cauza la rejudecare în aceeaşi instanţă.

10. La 7 septembrie 2023, dna avocat Ana Nichitoi a ridicat, în interesele dnei Natalia Moleşteanu, excepţia de neconstituţionalitate a articolului 355 alin.(1) lit.b) din Codul muncii.

11. Prin Încheierea din 25 septembrie 2023, Judecătoria Chişinău a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

12. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

Articolul 43

Dreptul la muncă şi la protecţia muncii

"(1) Orice persoană are dreptul la muncă, la libera alegere a muncii, la condiţii echitabile şi satisfăcătoare de muncă, precum şi la protecţia împotriva şomajului.

(2) Salariaţii au dreptul la protecţia muncii. Măsurile de protecţie privesc securitatea şi igiena muncii, regimul de muncă al femeilor şi al tinerilor, instituirea unui salariu minim pe economie, repaosul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiţii grele, precum şi alte situaţii specifice.

(3) Durata săptămânii de muncă este de cel mult 40 de ore.

(4) Dreptul la negocieri în materie de muncă şi caracterul obligatoriu al convenţiilor colective sunt garantate."

13. Prevederile relevante ale Codului muncii, adoptat prin Legea nr.154 din 28 martie 2003, sunt următoarele:

Articolul 89

Restabilirea la locul de muncă

"(1) Salariatul transferat nelegitim la o altă muncă sau eliberat nelegitim din serviciu poate fi restabilit la locul de muncă prin negocieri directe cu angajatorul, iar în caz de litigiu - prin hotărâre a instanţei de judecată.

(2) La examinarea litigiului individual de muncă de către instanţa de judecată, angajatorul este obligat să dovedească legalitatea şi să indice temeiurile transferării sau eliberării din serviciu a salariatului. În cazul contestării de către salariatul membru de sindicat a ordinului de concediere, instanţa de judecată va solicita opinia consultativă a organului (organizatorului) sindical privind concedierea salariatului respectiv.

(3) Imediat după pronunţarea hotărârii instanţei de judecată privind restabilirea salariatului la locul de muncă, angajatorul este obligat să emită un ordin de restabilire, pe care îl aduce la cunoştinţa salariatului, sub semnătură sau prin altă modalitate care permite confirmarea recepţionării/înştiinţării, în termen de 3 zile lucrătoare de la data emiterii."

Articolul 355

Examinarea cererii privind soluţionarea litigiului individual de muncă

"(1) Cererea privind soluţionarea litigiului individual de muncă se depune în instanţa de judecată:

a) în termen de 3 luni de la data când salariatul a aflat sau trebuia să afle despre încălcarea dreptului său;

b) în termen de 3 ani de la data apariţiei dreptului respectiv al salariatului, în situaţia în care obiectul litigiului constă în plata unor drepturi salariale sau de altă natură, ce i se cuvin salariatului.

(2) Cererile depuse cu omiterea, din motive întemeiate, a termenelor prevăzute la alin.(1) pot fi repuse în termen de instanţa de judecată.

(3) Instanţa de judecată va convoca părţile litigiului în timp de 10 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii.

(4) Instanţa de judecată va examina cererea de soluţionare a litigiului individual de muncă în termen de cel mult 30 de zile lucrătoare de la data înregistrării acesteia şi va emite o hotărâre cu drept de atac conform Codului de procedură civilă.

(5) Instanţa de judecată va remite hotărârea sa părţilor în termen de 3 zile lucrătoare de la data emiterii."

ÎN DREPT

A. Argumentele autoarei sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate

14. Autoarea excepţiei notează că articolul 355 alin.(1) din Codul muncii nu corespunde exigenţelor calităţii legii, şi anume nu întruneşte criteriile de accesibilitate, previzibilitate şi claritate, astfel încât persoana să-şi poată adapta comportamentul la reglementările existente care exclud interpretările contradictorii sau concurenţa dintre normele aplicabile. Autoarea consideră că există o neclaritate cu referire la aplicarea termenului de depunere a unei cereri de chemare în judecată cu privire la soluţionarea litigiului individual de muncă, în condiţiile speţei pendinte la Judecătoria Chişinău.

15. Cu privire la restabilirea raporturilor de muncă, autoarea consideră că dreptul reclamantei s-a născut odată cu adoptarea hotărârii instanţei de fond care a rămas definitivă după contestare, iar norma aplicabilă cauzei este prevăzută de articolul 355 alin.(1) lit.b) din Codul muncii, deoarece obiectul litigiului constă în plata unor drepturi salariale sau de altă natură ce i se cuvin salariatului.

16. Astfel, în opinia autoarei, norma contestată este contrară articolelor 23 şi 43 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

17. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

18. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul muncii, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

19. Curtea notează că excepţia de neconstituţionalitate este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

20. Cu referire la obiectul sesizării, Curtea observă că în încheierea instanţei este indicat articolul 355 alin.(1) lit.b) din Codul muncii, totuşi în argumentarea sesizării autoarea s-a referit la articolul 355 alin.(1) din Codul muncii, care reglementează termenele pentru depunerea cererilor privind soluţionarea litigiilor individuale de muncă în instanţa de judecată. Curtea constată că prevederile contestate nu au făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate.

21. Curtea a stabilit în jurisprudenţa sa, ca o condiţie de admisibilitate a sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, şi faptul că prevederile contestate trebuie să fie aplicabile la soluţionarea cauzei (HCC nr.2 din 9 februarie 2016, punctul 1 din dispozitiv). Aşa cum rezultă din sesizare şi din încheierea instanţei, pe rolul instanţei se află o cauză cu privire la restabilirea la muncă şi încasarea salariului pentru absenţa forţată de la lucru. Prin urmare, Curtea admite că norma contestată ar putea fi aplicată la examinarea cauzei în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.

22. Curtea reţine că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept fundamental. Curtea trebuie să analizeze, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerinţă într-un drept fundamental (a se vedea DCC nr.92 din 25 iulie 2023, § 22).

23. În opinia autoarei, norma contestată este contrară articolelor 23 (dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle) şi 43 (dreptul la muncă) din Constituţie.

24. Curtea reiterează că articolul 23 din Constituţie nu are o aplicare de sine stătătoare. Pentru a putea fi invocat standardul calităţii legii, trebuie să existe o ingerinţă într-un drept fundamental (a se vedea DCC nr.13 din 1 februarie 2022, § 21).

25. În prezenta cauză, autoarea ridică o problemă referitoare la restabilirea raporturilor de muncă, invocând că articolul 355 alin.(1) din Codul muncii nu prevede un termen pentru formularea unei acţiuni în cazul restabilirii la locul de muncă ca urmare a anulării ordinului de încetare a contractului individual de muncă.

26. Totuşi, analizând sistemic prevederile Codului muncii, Curtea observă că articolul 89 din Codul muncii stabileşte că salariatul eliberat nelegitim din serviciu poate fi restabilit la locul de muncă prin negocieri directe cu angajatorul. În cazul în care negocierile cu angajatorul eşuează sau angajatorul refuză restabilirea la locul de muncă a salariatului, acesta poate formula o acţiune pe baza articolului 355 din Codul muncii cu privire la restabilirea la locul de muncă.

27. Astfel, Curtea observă că legea garantează un mecanism cu privire la restabilirea la muncă a salariatului eliberat nelegitim.

28. Curtea menţionează că, în principal, autoarea excepţiei abordează problema aplicării termenelor, în interiorul cărora persoana poate formula o cerere privind soluţionarea litigiului individual de muncă, stabilite de articolul 355 din Codul muncii. Curtea nu constată existenţa unei probleme de neconstituţionalitate, ci una de interpretare şi de aplicare a legii. Aşadar, problema ridicată ţine de competenţa instanţelor de drept comun, nu de competenţa Curţii Constituţionale (DCC nr.187 din 22 decembrie 2022, § 45).

29. Prin urmare, în baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 355 alin.(1) din Codul muncii, adoptat prin Legea nr.154 din 28 martie 2003, ridicată de dna avocat Ana Nichitoi, în dosarul nr.2-20631/2022, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.