Decizie nr.51 din 04.06.2024 de inadmisibilitate a sesizării nr.194g/2023 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi ale articolului 490 alin.(2) din Codul de procedură civilă (eliberarea titlului executoriu în cazul confirmării tranzacţiei)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.194g/2023 privind excepţia de

neconstituţionalitate a unor prevederi ale articolului 490

alin. (2) din  Codul  de  procedură  civilă

(eliberarea titlului executoriu în

cazul confirmării tranzacţiei)

nr. 51  din  04.06.2024

 (în vigoare 04.06.2024) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 260-263 art. 96 din 20.06.2024

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Liuba ŞOVA, preşedinte de şedinţă,

dnei Viorica PUICA,

dlui Nicolae ROŞCA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Sorina Munteanu, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 3 august 2023,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 4 iunie 2024, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului "judecătorul eliberează şi titlul executoriu, susceptibil de executare silită" de la articolul 490 alineatul (2) din Codul de procedură civilă, ridicată de dl Nicolae Pretula, în interesele "Aviprim Grup" SRL, în dosarul nr.2-732/2023, pendinte la Judecătoria Comrat, sediul Ceadâr-Lunga.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de judecătorul Vitalie Muntean, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiului principal

3. La 18 iulie 2020, în prezenţa unui mediator, dna Tatiana Gumbatov a încheiat cu SRL "Aviprim Grup" o tranzacţie pentru a preveni un eventual proces civil.

4. Deoarece tranzacţia nu a fost executată integral în mod voluntar, dna Tatiana Gumbatov s-a adresat în judecată cu o cerere privind confirmarea tranzacţiei şi eliberarea titlului executoriu de încasare a sumei neexecutate de SRL "Aviprim Grup", a penalităţilor şi a cheltuielilor de judecată aferente.

5. La 14 decembrie 2022, prin încheierea Judecătoriei Comrat, sediul central, s-a refuzat confirmarea tranzacţiei. Dna Tatiana Gumbatov a contestat încheierea cu recurs.

6. Prin decizia din 30 mai 2023, Curtea de Apel Comrat a admis recursul, a casat încheierea primei instanţe şi a restituit cauza spre rejudecare de un alt complet de judecată la Judecătoria Comrat.

7. La 6 iulie 2023, dl Nicolae Pretula a ridicat, în interesele "Aviprim Grup" SRL, excepţia de neconstituţionalitate a textului "judecătorul eliberează şi titlul executoriu, susceptibil de executare silită" de la articolul 490 alin.(2) din Codul de procedură civilă.

8. La 24 iulie 2023, domnul judecător Vitalie Muntean de la Judecătoria Comrat, sediul Ceadâr-Lunga, a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis, în acest sens, o sesizare la Curtea Constituţională.

B. Legislaţia pertinentă

9. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile

şi îndatoririle

"(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

Articolul 46

Dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia

"(1) Dreptul la proprietate privată, precum şi creanţele asupra statului, sînt garantate.

(2) Nimeni nu poate fi expropriat decît pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire.

(3) Averea dobîndită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobîndirii se prezumă.

(4) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii pot fi confiscate numai în condiţiile legii.

(5) Dreptul de proprietate privată obligă la respectarea sarcinilor privind protecţia mediului înconjurător şi asigurarea bunei vecinătăţi, precum şi la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii, revin proprietarului."

Articolul 119

Folosirea căilor de atac

"(1) Împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi organele de stat competente pot exercita căile de atac, în condiţiile legii."

10. Prevederile relevante ale Codului de procedură civilă, adoptat prin Legea nr.225 din 30 mai 2003, sunt următoarele:

Articolul 490

Soluţionarea cererii de confirmare a tranzacţiei

prin care părţile previn un proces civil

"(1) În cazul admiterii cererii, judecătorul emite o încheiere privind confirmarea tranzacţiei, în care se indică:

a) numărul dosarului şi data eliberării încheierii;

b) instanţa, numele şi prenumele judecătorului care a emis încheierea;

c) numele şi prenumele sau denumirea părţilor care au încheiat tranzacţia, domiciliul sau sediul şi, după caz, datele lor bancare, precum şi alte date de contact;

d) numele şi prenumele sau denumirea părţii care a solicitat confirmarea tranzacţiei;

e) constatările şi concluziile instanţei privind admiterea sau respingerea cererii.

f) caracterul executoriu al încheierii rămase definitive;

g) termenul şi modul de contestare a încheierii.

(2) Concomitent cu emiterea încheierii prevăzute la alin.(1), judecătorul eliberează şi titlul executoriu, susceptibil de executare silită.

(3) Dacă se refuză confirmarea tranzacţiei, instanţa judecătorească pronunţă o încheiere motivată, care poate fi atacată cu recurs."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate

11. Autorul sesizării afirmă că textul criticat nu-i permite să solicite suspendarea executării încheierii privind confirmarea tranzacţiei în cazul formulării unui recurs împotriva acestei încheieri. Autorul consideră că acest fapt l-ar împiedica să-şi formuleze o apărare efectivă împotriva încheierii instanţei, fiind încălcate prevederile articolului 119 din Constituţie şi ale articolului 6 § 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

12. În opinia autorului, textul contestat este contrar articolelor 20, 23, 46 şi 119 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

13. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

14. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul de procedură civilă, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

15. Curtea notează că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de o parte în proces şi este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie textul "judecătorul eliberează şi titlul executoriu, susceptibil de executare silită" de la articolul 490 alineatul (2) din Codul de procedură civilă. Curtea constată că prevederile contestate nu au făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate din perspectiva argumentelor prezentate.

17. Curtea reţine că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză civilă cu privire la confirmarea tranzacţiei şi eliberarea titlului executoriu. Prin urmare, Curtea admite că textul criticat ar putea fi aplicat la soluţionarea cauzei.

18. Curtea notează că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este existenţa unei ingerinţe care să facă incident un drept fundamental. Astfel, Curtea va analiza, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă textul contestat reprezintă o ingerinţă într-un drept fundamental.

19. Autorul sesizării susţine că textul contestat încalcă articolul 20 (accesul liber la justiţie), 23 (dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle), 46 (dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia) şi 119 (folosirea căilor de atac) din Constituţie.

20. Referitor la articolul 23 din Constituţie, Curtea reaminteşte că acesta nu are o aplicabilitate de sine stătătoare. Pentru a fi aplicabil, autorul sesizării trebuie să demonstreze, în mod argumentat, existenţa unei ingerinţe în drepturile garantate de Constituţie (DCC nr.53 din 4 mai 2023, § 17).

21. Referitor la incidenţa articolului 46 din Constituţie, autorul sesizării nu a argumentat în ce mod textul criticat afectează dreptul său la protecţia proprietăţii. În jurisprudenţa sa, Curtea a subliniat că nu-l poate substitui pe autorul excepţiei în prezentarea argumentelor de neconstituţionalitate (DCC nr.53 din 4 mai 2023, § 18).

22. Cu referire la critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor contestate, raportată la articolele 20 şi 119 din Constituţie, Curtea menţionează că acestea trebuie interpretate în lumina principiului preeminenţei dreptului, potrivit căruia toţi justiţiabilii trebuie să aibă parte de un remediu judiciar efectiv, care să le permită să-şi apere drepturile cu caracter civil.

23. Curtea reţine că textul contestat se referă la procedura de soluţionare a cererii de confirmare a tranzacţiei prin care părţile previn un proces civil şi stabileşte competenţa judecătorului de a elibera titlul executoriu odată cu emiterea încheierii privind confirmarea tranzacţiei, care este susceptibil de executare silită.

24. Autorul sesizării susţine că la aplicarea acestei norme judecătorul care confirmă tranzacţia încheiată de părţi este obligat să elibereze şi titlul executoriu, în baza căruia persoanele interesate pot solicita executarea silită. El afirmă că, în situaţia în care executarea silită se realizează după examinarea cauzei doar de către prima instanţă, aceasta lipseşte de eficienţă o eventuală cale de recurs şi o face contrară articolului 119 din Constituţie şi articolului 6 § 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

25. Având în vedere obiectul sesizării şi făcând o analiză coroborată a legislaţiei naţionale (a se vedea, în special, articolele 1917-1925 din Codul civil, Legea cu privire la mediere nr.137/2015), Curtea reţine că tranzacţia este un contract (o manifestare de voinţă) prin care persoane fizice şi/sau juridice convin amiabil în scris să prevină un proces judiciar ce ar putea să înceapă între ele. Contractul de tranzacţie încheiat în prezenţa unui mediator are puterea lucrului judecat şi poate fi executat benevol de părţile interesate. Totuşi, în cazul în care o parte a tranzacţiei refuză executarea benevolă, cealaltă parte este îndreptăţită să solicite în instanţa de judecată confirmarea tranzacţiei şi executarea ei silită.

26. Pe baza articolului 115 alin.(4) din Constituţie, legislatorul a reglementat o procedură specială şi a împuternicit judecătorul cu competenţe de a soluţiona cererile de confirmare a tranzacţiilor încheiate în scopul prevenirii unui proces civil (a se vedea articolele 487 - 490 din Codul de procedură civilă). Legislatorul a stabilit că încheierea de confirmare a tranzacţiei este un act judecătoresc de executare imediată.

27. Faptul că prevederea legală împuterniceşte judecătorul să elibereze titlul executoriu concomitent cu emiterea încheierii de confirmare a tranzacţiei nu conduce la încălcarea dreptului la o cale de atac prevăzută de articolul 119 din Constituţie.

28. Curtea reiterează că nicio prevedere din Constituţie nu reglementează dreptul la exercitarea căilor de atac în orice cauză. Articolul 119 din Constituţie stabileşte că părţile interesate pot exercita căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti în condiţiile legii (DCC nr.77 din 1 iunie 2021, § 25; DCC nr.16 din 15 februarie 2022, § 37; HCC nr.9 din 7 aprilie 2022 § 29). Dreptul la un dublu grad de jurisdicţie garantat de articolul 2 § 1 din Protocolul nr.7 la Convenţia Europeană se referă doar la materia penală (HCC nr.9 din 7 aprilie 2022 § 29), nu şi la materia civilă.

29. Curtea notează că ţine de competenţa legislatorului să instituie numărul căilor de atac şi condiţiile în care pot fi exercitate (a se vedea DCC nr.43 din 5 aprilie 2019, § 20), cu respectarea prevederilor Constituţiei. Curtea reiterează că dreptul de acces la justiţie poate implica limitări, inclusiv de ordin procedural, cu condiţia ca acestea să fie rezonabile şi proporţionale cu scopul urmărit. Dreptul de acces la un tribunal acoperă şi dreptul de a introduce apel sau recurs, în măsura în care astfel de căi de atac sunt reglementate de legislaţia naţională. Aceasta nu înseamnă că accesul liber la justiţie trebuie asigurat la toate instanţele judecătoreşti şi la toate căile de atac, deoarece competenţa şi căile de atac sunt stabilite exclusiv de legislator, care poate institui reguli speciale, având în vedere situaţii deosebite (a se vedea DCC nr.60 din 9 iunie 2020, § 34).

30. Din considerentele expuse, Curtea concluzionează că dispoziţiile criticate nu restrâng sau diminuează drepturile autorului sesizării garantate de articolele 20 şi 119 din Constituţie.

31. Aşadar, Curtea constată că sesizarea în cauză nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului "judecătorul eliberează şi titlul executoriu, susceptibil de executare silită" de la articolul 490 alin.(2) din Codul de procedură civilă, ridicată de dl Nicolae Pretula, în interesele "Aviprim Grup" SRL, în dosarul nr.2-732/2023, pendinte la Judecătoria Comrat, sediul Ceadâr-Lunga.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.