Decizie nr.54 din 13.04.2021 de inadmisibilitate a sesizării nr.20g/2021 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 279/1 alin.(2) din Codul de procedură penală (disjungerea cauzelor penale)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.20g/2021 privind excepţia

 de neconstituţionalitate a articolului 279¹ alin. (2) din

Codul de procedură penală

(disjungerea cauzelor penale)

nr. 54  din  13.04.2021

 (în vigoare 13.04.2021) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 142-145 art. 90 din 11.06.2021

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dlui Gheorghe Reniţă, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată pe 4 februarie 2021,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarelor,

Deliberând pe 13 aprilie 2021, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 279¹ alin.(2) din Codul de procedură penală, ridicată de dl avocat Gheorghe Malic, în interesele B.C. "Victoriabank" S.A., în dosarul nr.10-1412/20, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Ciocana.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de dl Victor Sandu, judecător în cadrul Judecătoriei Chişinău, sediul Ciocana, în baza articolului 135 alin.(1) lit.a) şi lit.g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. O echipă de procurori, ofiţeri de investigaţie şi de urmărire penală, condusă de dl Octavian Iachimovschi, procuror în cadrul Procuraturii Anticorupţie, au conexat mai multe cauze penale, inclusiv cea în privinţa B.C. "Victoriabank" S.A., în una singură, cu nr.2014978151.

4. Pe 16 iulie 2020, B.C. "Victoriabank" S.A. i-a fost atribuită calitatea de învinuit în cauza penală nr.2014978151.

5. Pe 30 iulie 2020, dl procuror Octavian Iachimovschi a disjuns cauza penală conexată, în privinţa B.C. "Victoriabank" S.A, fiindu-i atribuită nr.2020960061.

6. Pe 17 august 2020, dl avocat Andrei Pântea a contestat acţiunile organului de urmărire penală potrivit articolului 313 din Codul de procedură penală.

7. Pe 16 decembrie 2020, în cadrul şedinţei de judecată, dl avocat Gheorghe Malic a ridicat, în interesele B.C. "Victoriabank" S.A., excepţia de neconstituţionalitate a articolului 279¹ alin.(2) din Codul de procedură penală.

8. Printr-o încheiere din aceeaşi dată, dl Victor Sandu, judecător în cadrul Judecătoriei Chişinău, sediul Ciocana, a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a sesizat, în acest sens, Curtea Constituţională, în vederea examinării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

9. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 4

Drepturile şi libertăţile omului

"(1) Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile omului se interpretează şi se aplică în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care Republica Moldova este parte.

(2) Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte şi legile ei interne, prioritate au reglementările internaţionale."

Articolul 16

Egalitatea

"(1) Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.

(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială."

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 21

Prezumţia nevinovăţiei

"Orice persoană acuzată de un delict este prezumată nevinovată până când vinovăţia sa va fi dovedită în mod legal, în cursul unui proces judiciar public, în cadrul căruia i s-au asigurat toate garanţiile necesare apărării sale."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"[…]

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

Articolul 26

Dreptul la apărare

"(1) Dreptul la apărare este garantat.

(2) Fiecare om are dreptul să reacţioneze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale.

[…]."

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

"(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii."

10. Prevederile relevante ale Codului de procedură penală, adoptat prin Legea nr.122 din 14 martie 2003, sunt următoarele:

Articolul 279¹

Conexarea şi disjungerea cauzelor penale

"[...]

(2) Disjungerea unei cauze privitoare la participanţii la una sau la mai multe infracţiuni se admite în cazul în care împrejurările cauzei o cer şi această disjungere nu se va răsfrânge negativ asupra efectuării depline şi obiective a urmăririi penale şi cercetării judecătoreşti.

[...]."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate

11. Autorul sesizării afirmă că norma prevăzută la articolul 279¹ alin. (2) din Codul de procedură penală este neclară şi imprevizibilă.

12. În particular, acesta consideră că aplicarea în practică a prevederii contestate presupune un tratament discriminatoriu în raport cu alte cazuri de disjungere a cauzei penale (e.g. disjungerea cauzei în privinţa minorului coparticipant la infracţiune).

13. Totodată, fiind formulată de o manieră prea generală, norma contestată îi oferă procurorului o putere discreţionară, care îi permite să disjungă, în mod arbitrar, cauzele penale pentru a restricţiona accesul la elemente de probă din cauza penală conexă. În acest mod, este afectat principiul egalităţii armelor în privinţa persoanei învinuite în dosarul disjuns.

14. De asemenea, autorul sesizării afirmă că legea nu oferă nicio garanţie procedurală împotriva puterii discreţionare a procurorului de a disjunge cauzele penale.

15. În cele din urmă, autorul afirmă că această prevedere ar încălca articolele 4, 16, 20, 21, 23, 26 şi 54 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

16. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

17. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unei prevederi din Codul de procedură penală, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

18. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de reprezentantul unei părţi din proces. Astfel, sesizarea este formulată de către subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

19. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie articolul 279¹ alin.(2) din Codul de procedură penală, conform căruia: "Disjungerea unei cauze privitoare la participanţii la una sau la mai multe infracţiuni se admite în cazul în care împrejurările cauzei o cer şi această disjungere nu se va răsfrânge negativ asupra efectuării depline şi obiective a urmăririi penale şi cercetării judecătoreşti."

20. Totodată, Curtea notează că norma contestată nu a făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate.

21. Curtea reţine că o altă condiţie pentru formularea excepţiei de neconstituţionalitate o constituie aplicabilitatea prevederilor contestate în cauza în care a fost ridicată excepţia (a se vedea punctul 1 din dispozitivul HCC nr.2 din 9 februarie 2016).

22. Analizând sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că aceasta a fost ridicată într-o cauză care are ca obiect contestarea ordonanţei de disjungere a cauzei penale. Astfel, Curtea admite că norma contestată poate fi aplicată la examinarea acestei cauze de către judecătorul de instrucţie.

23. Curtea reţine că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept din Constituţie în cauza concretă. Curtea trebuie să verifice, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerinţă în vreun drept fundamental (a se vedea DCC nr.37 din 30 martie 2021, § 27 şi jurisprudenţa citată acolo).

24. Curtea constată că autorul excepţiei de neconstituţionalitate afirmă că norma contestată încalcă articolele 4 [drepturile şi libertăţile omului], 16 [egalitatea], 20 [accesul liber la justiţie], 21 [prezumţia nevinovăţiei], 23 [calitatea legii], 26 [dreptul la apărare] şi 54 [restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi] din Constituţie.

25. Potrivit articolelor 24 alin.(2) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 39 din Codul jurisdicţiei constituţionale, sesizarea trebuie să fie motivată. Această condiţie nu este îndeplinită în raport cu articolul 21 din Constituţie. În situaţii similare, Curtea a respins ca inadmisibile sesizările formulate, precizând că simpla trimitere la un text din Constituţie, fără explicarea pretinsei neconformităţi cu acesta a prevederilor legale contestate, nu echivalează cu un argument (a se vedea DCC nr.24 din 16 februarie 2021, § 26 şi jurisprudenţa citată acolo).

26. Cu privire la incidenţa articolelor 4, 16, 23 şi 54 din Constituţie, Curtea a subliniat, în jurisprudenţa sa, că acestea nu au o aplicabilitate de sine stătătoare. Pentru a fi aplicabile, autorii excepţiei de neconstituţionalitate trebuie să demonstreze, în mod argumentat, existenţa unor ingerinţe în drepturile garantate de Constituţie (HCC nr.2 din 12 ianuarie 2021, § 22; DCC nr.11 din 26 ianuarie 2021, § 32; DCC nr.19 din 9 februarie 2021, § 22; DCC nr.22 din 16 februarie 2021, § 24; DCC nr.35 din 30 martie 2021, § 22).

27. Cu privire la incidenţa articolului 20 din Constituţie, Curtea notează că acest articol, care garantează dreptul de acces liber la justiţie, îşi găseşte corespondenţa în dispoziţiile articolului 6 § 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Dreptul la un proces echitabil, garantat de articolul 20 din Constituţie şi, respectiv, de articolul 6 § 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, trebuie să fie practic şi efectiv, nu teoretic şi iluzoriu. Exigenţa articolului 6 § 1 din Convenţie, potrivit căreia cauzele trebuie examinate în mod echitabil, trebuie înţeleasă inclusiv prin prisma asigurării respectării principiilor fundamentale ale procesului judiciar, i.e. a principiului contradictorialităţii şi a principiului egalităţii armelor (DCC nr.37 din 30 martie 2021, § 32).

28. Totodată, articolul 26 din Constituie, care garantează în mod distinct dreptul la apărare, îşi găseşte corespondenţa în articolul 6 § 3 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Astfel, în această cauză, articolul 26 din Constituţie operează, din perspectiva Convenţiei Europene, ca un aspect al procesului echitabil în materie penală (ibidem, § 33).

29. Caracterul echitabil al procesului penal trebuie apreciat avându-se în vedere întreg procesul (HCC nr.2 din 23 ianuarie 2020, § 50).

30. Din perspectiva articolelor 20 şi 26 din Constituţie, autorul sesizării critică norma contestată sub două aspecte: i) că ar afecta dreptul de acces la probe al persoanei vizate în cauza penală disjunsă; şi ii) ar exista arbitrariu, în lipsa unor garanţii împotriva puterii discreţionare a procurorului de a disjunge cauzele penale.

31. Cu privire la prima critică de neconstituţionalitate formulată, Curtea observă că organul de urmărire penală sau procurorul vor anexa la cauza disjunsă probele pertinente. De asemenea, în contextul exercitării dreptului la apărare, persoana interesată sau reprezentatul ei ar putea cere prezentarea probelor pertinente din cadrul cauzei penale disjunse. Mai mult, acţiunile şi actele organului de urmărire penală sau ale procurorului sunt susceptibile de contestare în faţa judecătorului de instrucţie (articolul 313 din Codul de procedură penală).

32. Cu privire la cea de-a doua critică de neconstituţionalitate formulată, Curtea notează că, potrivit articolului 313 alin.(1) şi (2) din Codul de procedură penală, în cazul în care persoana nu este de acord cu rezultatul examinării plângerii sale de către procuror, aceasta îl poate contesta în faţa judecătorului de instrucţie. Judecătorului de instrucţie îi revine sarcina de a cenzura orice pretins abuz al organului de urmărire penală. De altfel, Curtea observă că autorul sesizării a făcut uz de acest remediu în cauza în care a fost ridicată prezenta excepţie de neconstituţionalitate (a se vedea § 6 supra).

33. Prin urmare, Curtea constată că norma nu afectează dreptul la apărare sau dreptul la un proces echitabil, de vreme ce există garanţii şi remedii procesuale compensatorii în acest sens.

34. În aceste condiţii, Curtea constată că prevederile contestate nu prezintă vreo ingerinţă în drepturile garantate de articolele 20 şi 26 din Constituţie.

35. Pentru că nu s-a demonstrat incidenţa drepturilor fundamentale invocate de autorul sesizării, Curtea constată că nici articolele 4, 16, 23 şi 54 din Constituţie nu sunt incidente.

36. Mai mult, Curtea observă că, sub aparenţa unor critici referitoare la neclaritatea şi la imprevizibilitatea prevederilor contestate, autorul sesizării îşi exprimă, prin argumentele invocate, dezacordul cu felul în care au fost interpretate şi aplicate textele contestate într-o cauză penală concretă.

37. Curtea reaminteşte că aspectele legate de interpretarea şi de aplicarea legii nu ţin de competenţa Curţii Constituţionale (a se vedea DCC nr.6 din 11 ianuarie 2021, § 26 şi jurisprudenţa citată acolo). Această competenţă le revine, prin definiţie, instanţelor de judecată.

38. Prin urmare, în baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) lit.g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 279¹ alin.(2) din Codul de procedură penală, ridicată de dl Gheorghe Malic, în interesele B.C. "Victoriabank" S.A., în dosarul nr.10-1412/20, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Ciocana.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.