Decizie nr.55 din 29.05.2025 de inadmisibilitate a sesizării nr.233g/2024 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 8 alin.(2) din Legea privind accesul la informaţiile de interes public nr.148 din 9 iunie 2023 (accesul la informaţii de interes public)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de  inadmisibilitate  a  sesizării  nr. 233g/2024  privind

excepţia de neconstituţionalitate a articolului 8 alin.(2)

din Legea  privind  accesul  la informaţiile de

interes public nr. 148 din 9 iunie 2023

(accesul la informaţii de interes public)

nr. 55  din  29.05.2025

 (în vigoare 29.05.2025) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 313-316 art. 73 din 13.06.2025

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dnei Viorica PUICA,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Tatiana Brumă, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 22 noiembrie 2024,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 29 mai 2025, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 8 alin.(2) din Legea nr.148 din 9 iunie 2023 privind accesul la informaţiile de interes public, ridicată de dl Vitalie Sprînceană, administrator al Asociaţiei Obşteşti Centrul pentru politici, iniţiative şi cercetări "Platforma", parte în dosarul nr.3-3264/2024, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de către dl judecător Marcel Grandabur, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Circumstanţele litigiului principal, aşa cum au fost formulate de autorul excepţiei, pot fi rezumate după cum urmează.

4. La 29 martie 2024, Guvernul a publicat un comunicat referitor la elaborarea unui nou acord cu Guvernul Statelor Unite ale Americii, potrivit căruia terenul fostului Stadion Republican ar urma să fie vândut pentru construirea unui nou sediu al Ambasadei Statelor Unite ale Americii în Republica Moldova. Comunicatul preciza că acordul urma să fie avizat de ministere şi de Comisia parlamentară pentru politică externă până la 10 aprilie 2024 şi oferea informaţii despre scopul, preţul, condiţiile tranzacţiei şi conţinutul acordului.

5. La 14 mai 2024, autorul a depus o cerere la Guvern prin care a solicitat transmiterea proiectului de acord menţionat în comunicatul din 29 martie 2024, precum şi a avizelor emise de autorităţi. Totodată, acesta a solicitat ca documentaţia aferentă procesului decizional să fie publicată pe pagina web a Guvernului.

6. Cancelaria de Stat a emis un răspuns prin care a refuzat accesul la informaţiile de interes public, invocând articolele 8 alineatele (1) lit.b) şi (2), 9 din Legea privind accesul la informaţiile de interes public, 30 din Legea privind tratatele internaţionale şi punctul 32 din Regulamentul privind mecanismul de încheiere, aplicare şi încetare a tratatelor internaţionale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.442 din 17 iulie 2015.

7. La 21 iunie 2024, dl Vitalie Sprînceană, administrator al Asociaţiei Obşteşti Centrul pentru politici, iniţiative şi cercetări "Platforma", a chemat în judecată Cancelaria de Stat a Republicii Moldova şi a cerut obligarea pârâtei să elibereze informaţiile solicitate şi să le publice pe pagina web a Guvernului şi/sau a Cancelariei de Stat.

8. Ulterior, în cadrul examinării cauzei, dl Vitalie Sprînceană a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a articolului 8 alin.(2) din Legea privind accesul la informaţiile de interes public.

9. Printr-o încheiere din 19 noiembrie 2024, Judecătoria Chişinău a admis cererea de ridicare a excepţiei de neconstituţionalitate şi a sesizat Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

10. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

Articolul 34

Dreptul la informaţie

"(1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit.

(2) Autorităţile publice, potrivit competenţelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetăţenilor asupra treburilor publice şi asupra problemelor de interes personal.

(3) Dreptul la informaţie nu trebuie să prejudicieze măsurile de protecţie a cetăţenilor sau siguranţa naţională.

[…]"

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

"(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii."

11. Prevederile relevante ale Legii privind accesul la informaţiile de interes public nr.148 din 9 iunie 2023 sunt următoarele:

Articolul 8

Informaţiile cu accesibilitate limitată

"(1) Accesul la informaţiile de interes public poate fi limitat în corespundere cu criteriul proporţionalităţii prevăzut la art.9 dacă dezvăluirea informaţiei va prejudicia:

a) siguranţa publică;

b) relaţiile internaţionale;

c) prevenirea sau descoperirea infracţiunilor ori contravenţiilor;

d) efectuarea urmăririi penale;

e) desfăşurarea procedurii administrative sau judiciare;

f) protecţia datelor cu caracter personal;

g) drepturile de proprietate intelectuală;

h) secretul comercial.

(2) Accesul la informaţiile de interes public este limitat şi atunci când restricţia este prevăzută expres de lege, inclusiv în cazul informaţiilor ce constituie secret de stat, bancar sau medical.

[…]"

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

12. Autorul excepţiei susţine că norma contestată reprezintă o ingerinţă în exerciţiul dreptului la informaţie şi contravine mai multor articole din Constituţie: 1 alin.(3), 4 alin.(2), 23, 34 alineatele (1) şi (2), 39 şi 54 alin.(2).

13. Potrivit autorului sesizării, prin efectul acestei norme, mecanismul legal de protejare a accesului la informaţiile de interes public devine ineficient. În opinia sa, aceasta îi acordă legislatorului competenţa generală de a secretiza informaţiile şi le permite autorităţilor publice să excludă orice categorie de informaţii din domeniul public, prin instituirea unei reglementări legale care să stabilească o excepţie de la dreptul la informaţie. Autorul subliniază că impunerea unor restricţii de ordin general asupra accesului la informaţii reprezintă o ingerinţă nejustificată în exerciţiul acestui drept.

14. Autorul susţine că norma contestată ar avea un caracter general, lăsând la latitudinea legislatorului secretizarea unor categorii de informaţii, şi este contrară principiilor oferirii informaţiilor de interes public şi guvernării deschise.

B. Aprecierea Curţii

15. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

16. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) şi g) din Constituţie, Curtea Constituţională exercită controlul constituţionalităţii legilor şi rezolvă cazurile excepţionale de neconstituţionalitate. În această cauză, obiectul controlului îl reprezintă unele prevederi din Legea privind accesul la informaţii publice. Verificarea constituţionalităţii acestui tip de acte normative ţine de competenţa ratione materiae a Curţii.

17. Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este formulată de subiectul căruia i s-a acordat acest drept, fiind ridicată de reprezentantul unei părţi la proces.

18. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză care are ca obiect examinarea unui refuz al unei instituţii publice de a oferi informaţii de interes public. Curtea admite că instanţa de judecată ar putea aplica prevederile contestate în cauza în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.

19. Obiectul excepţiei îl constituie articolul 8 alin.(2) din Legea nr.148 din 9 iunie 2023 privind accesul la informaţiile de interes public. Nu există hotărâri anterioare în care Curtea să se fi pronunţat cu privire la constituţionalitatea prevederilor contestate.

20. Curtea notează că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept fundamental. Astfel, Curtea va analiza, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerinţă într-un drept fundamental (a se vedea DCC nr.193 din 21 decembrie 2023, § 16).

21. Autorul sesizării şi-a bazat excepţia de neconstituţionalitate pe articolele 1 alin.(3) (statul de drept), 4 alin.(2) (prioritatea tratatelor internaţionale), 23 (dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle), 34 alineatele (1) şi (2) (dreptul la informaţie), 39 (dreptul la administrare) şi 54 alin.(2) (restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi) din Constituţie.

22. Curtea a subliniat că articolele 1, 4, 23 şi 54 din Constituţie nu au o aplicabilitate de sine stătătoare. Pentru a fi aplicabile, autorul excepţiei de neconstituţionalitate trebuie să demonstreze existenţa unor ingerinţe în drepturi substanţiale garantate de Constituţie. Abia în cadrul analizei caracterului justificat al ingerinţei Curtea poate aplica prevederile acestor articole (a se vedea DCC nr.54 din 13 aprilie 2021, § 26; DCC nr.161 din 29 noiembrie 2022, § 12).

23. Curtea constată că articolul 8 alin.(2) din Legea privind accesul la informaţiile de interes public prevede că accesul la informaţiile de interes public este limitat şi atunci când restricţia este prevăzută expres de lege, inclusiv în cazul informaţiilor ce constituie secret de stat, bancar sau medical. Deşi norma contestată a fost indicată în refuzul autorităţii de a oferi informaţii, Curtea constată că aceasta reprezintă o normă de trimitere la alte prevederi legale, neavând o existenţă de sine stătătoare. În această cauză, norma de trimitere nu a limitat, per se, accesul la informaţie al autorului excepţiei, ci i-a permis autorităţii publice să facă trimitere la o altă normă, i.e., la punctul 32 din Regulamentul privind mecanismul de încheiere, aplicare şi încetare a tratatelor internaţionale, aşa cum se poate deduce din dosarul cauzei (a se vedea, mutatis mutandis, HCC nr.21 din 6 decembrie 2022, § 29). Mai mult, Curtea observă că alin.(1) al articolului 8 impune aplicarea standardului proporţionalităţii la limitarea accesului la informaţiile de interes public. Sub acest aspect, norma contestată nu afectează articolul 34 din Constituţie. Îi revine instanţei de judecată în faţa căreia a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate să verifice, la modul concret, având în vedere circumstanţele cauzei, dacă standardul proporţionalităţii a fost respectat de către instituţia publică acţionată în judecată.

24. Cu privire la incidenţa articolului 39 din Constituţie, Curtea reţine că autorul sesizării nu a argumentat în ce mod dispoziţiile contestate contravin Constituţiei. Simpla trimitere la această prevedere constituţională nu poate fi considerată o critică de neconstituţionalitate. Dacă ar proceda la examinarea fondului sesizărilor formulate de o asemenea manieră, Curtea Constituţională i-ar substitui pe autori la invocarea argumentelor de neconstituţionalitate şi ar efectua un control din oficiu (a se vedea DCC nr.71 din 18 iunie 2024 § 19).

25. Pe baza celor menţionate supra, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 27 alineatele (2) şi (4) lit.d), 37 şi 40 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 8 alin.(2) din Legea privind accesul la informaţiile de interes public nr.148 din 9 iunie 2023, ridicată de dl administrator Vitalie Sprînceană, în interesele Asociaţiei Obşteşti Centrul pentru politici, iniţiative şi cercetări "Platforma", parte în dosarul nr.3-3264/2024, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.